126 matches
-
ia locul vibrația patetică, transmisă într-o frazare intens afectivă, aflată sub grifa durerii. Invectiva alternează cu ruga pioasă, duritatea cu exhortația creștinească sau cu apelul energic, mobilizator. Se schițează, de altfel, și un program de reformă morală, după paradigma luministă, în numele căreia G. și-a croit activitatea. Însemnare a călătoriii mele..., important document social, ideologic, etic și psihologic al fazei de trecere spre modernitate, rămâne, în literatura română, cel dintâi jurnal de călătorie tipărit. Autorul, genuin, încă nu avea gustul pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
Rece; - cabane: Stăna Regală etc. JUDEȚUL SIBIU AVRIG. - Săpături arheologice (Săcădate); - m. arh.: Biserica ortodoxă Duminica Floriilor (sec.XVIII), valoroasă pentru frescele interioare; - m. arh.: Castelul Bruckenthal (După Palatul Schonbrunn din Viena); - m. arh.: mormîntul lui Gh. Lazăr (1779-1823), Învățat, luminist român; - m. m.: bustul monumental al lui Gh. Lazăr; - m.m.: monumentul lui Gh. Lazăr, sculptat de Cornel Mendrea; - m.m.: placa memorială dedicată lui Gh. Lazăr; - m.m.: muzeul memorial al lui Gh. Lazăr; - centru etnografic și folcloric: - ateliere de artă populară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
spiritul Parizienei. De la prima la ultima apariție 192, Pariziana prezintă un spectacol și se lansează în spectacol. Ea este locul confruntării imaginii expresive și a impresiei spectatorului. În grija față de perfecțiune, Pariziana regizează și rolurile secundare de decorator, costumier, machior, luminist, mașinist. Aceste roluri sunt asumate cu simt artistic. Datorită simțului estetic pe care îl are, ea modelează scene originale. Că regizor, apelează la "teatralizarea" evenimentelor. Pariziana este o virtuoasa a scenelor cu tentă senzațională, purtând însemnele spectaculozității. Ea seamănă cu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
al totalei dezumanizări, prin „materialismul desfrânat și toate «ismele» eticii și esteticii, până la internaționalismul incolor”, „un nou Turn al lui Babel”; deplânge „europenizarea” Rusiei de către Petru cel Mare (precursor prin aceasta al lui Lenin) și a Principatelor Române prin acțiunea luministă a lui Dinicu Golescu, dar mai ales prin aceea a revoluționarilor din secolul al XIX-lea, datorită căreia „raportul nostru față de Europa” a ajuns a fi analog relației „Daciei cucerite față de Roma celei din urmă străluciri a cezarilor”. În temeiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
limba. Eliade Rădulescu practică, alături de alți contemporani ai săi, în această perioadă de început a literaturii române moderne, când cele mai mari dificultăți legate de actul scrisului literar păreau a fi cele de ordin lingvistic, o critică culturală, de esență luministă, în care problemele de limbă joacă un rol important. Cultivarea limbii rămâne o sarcină de onorare a fiecărui cărturar român din această vreme, cunoscător al principiilor iluminismului.De altfel nici lui T. Maiorescu preocupat de elementul estetic , nu i-a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
prin textele publicate și comentariile pe marginea diverselor probleme la ordinea zilei, înfloririi depline a științelor sociale și pozitive. Această prezență permanentă și activă a publicațiilor lui Kogălniceanu în epocă atestă o efervescență spirituală deosebită.Promovarea culturii românești în spirit luminist, încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a trezit și întreținut viu interesul pentru știință, fie ea socială sau exactă.Tot mai mulți intelectuali au o cultură enciclopedică și, în unitatea de vederi care-i caractetizează, lucrează
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
la ordonarea bibliografiei. Spre exemplu, în cartea monumentală despre începuturile romantismului autohton, având 760 pagini, Marx este citat doar de patru ori. Lenin apare într-o singură situație, ca "o referință deosebit de prețioasă", atunci când se pomenește despre utopismul gândirii social-politice luministe, din Rusia, de la mijlocul secolului al XIX-lea56. Autorul pare fascinat mai mult de Voltaire 57 (asupra lui va reveni, ca și asupra celorlalți enciclopediști, în alte cărți și studii introductive 58). În cele mai multe cazuri, Karl Marx este folosit și invocat
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
admitem ideea preponderenței unei prejudecăți pur etnice a lui Ürmösy la adresa românilor, În general) o altă trăsătură negativă atribuită acestora, anume Înclinația spre beție, care, alături de lene și de lipsa spiritului de economie, reprezintă una dintre temele favorite ale criticismului luminist. Aceste vicii sociale sunt considerate ca principali adversari ai propășirii În rândul claselor de jos. Peste tot, călătorului maghiar i se pare prea mare numărul cârciumelor (despre care observă de fiecare dată că sunt Îngrozitor de murdare) și al tarabelor din
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
literară”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și la gazeta „Telegraful român”, al cărei redactor a fost între 1853 și 1856. A semnat și Pavel Vasici-Ungureanu. Pe lângă articolele în care urmărește popularizarea științelor naturale, V. a propagat ideile unei filosofii luministe, raționaliste, totuși nu departe de spiritul religios. A scris despre armonia și legile universului, despre viață și moarte, despre dreptul tuturor oamenilor la instrucție și cultură. O atenție deosebită acordă moralei atât în articole, cât și în istorioarele pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
precis de la un ev la altul. În această direcție, o reconsiderare, unică în felul ei, a reușit istoricul Paul Hazard în La crise de la conscience européenne 1680-1715, lucrare ce vrea să-și găsească o foarte bună continuare prin cercetarea gândirii luministe: La pensée européenne au XVIIIe-siecle. De Montesquieu à Lessing. Autorul a urmărit cu minuțiozitate cele mai de seamă modificări în viața umanității, în evoluția civilizației, în dezvoltarea culturii. A căutat să descifreze resorturile adânci ale mișcării de idei care a
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Extinderea vechii schola de la Alba-Iulia și ridicarea ei la nivelul școlilor superioare din Germania presupune și înființarea unei biblioteci corespunzătoare, însăși colecția particulară a lui Bethlen, mare iubitor de carte, un liberalissimous litterarum, un litteratorum Maecenas, cum îl numea cărturarul luminist Petru Bod, stă la baza cunoscutei biblioteci a colegiului. Distrusă parțial în 1658, ea va renaște la Aiud în 1662, odată cu colegiul. Jakó Zsigmond arată că organizarea și orientarea colecției conform exigențelor specialiștilor din străinătate ai școlii au creat un
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mai rapidă și mai eficientă a reformismului austriac, o comunicare nemediată cu forurile legislative, cu instituțiile politice, economice și culturale ale Vienei. Rezultatele nu vor întârzia să apară atât la nivelul experimentării politice mercantiliste, cât și la nivelul răspândirii concepțiilor luministe preconizate de Imperiul Habsburgic sub vădita influență a amintitului model despotic francez. Exemplele sunt cu mult mai numeroase, am vrut să scot în evidență, măcar și în treacăt, aspectele care vorbesc de europenitate, de o spiritualitate, de o societate care
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de exemplu, are o bibliotecă românească, datorită în primul rând învățământului care se dezvoltă aici. Gimnaziul, liceul și seminarul sunt instituții de prim rang în dinamizarea procesului de cunoaștere, activitatea lor fiind direct condiționată de preocupările cărturarilor, de generația dascălilor luminiști Gr. Maior, L. Moschonas, S. Caliani, I. Lemeni, T. Cipariu, I.M. Moldovan, N. Pauleti ș.a. Posesori ai unor veritabile colecții de carte europeană, profesorii Blajului circulă în spațiile culturale învecinate sau mai îndepărtate spre a crea acel univers livresc de
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Apare un nou culoar de legătură cu Europa, apar noi posibilități de schimbare a structurilor mentale. Însuși modelul împrumutat vine de la Viena, iar intelectualul ce va fi organizat fondurile colecției este un specialist la curent cu metodele și practicile biblioteconomice luministe. Corpul nobiliar transilvan, din care face parte și familia Teleki, îmbrățișează modelul cultural european, fie și pentru că era la modă. Firește, necesitățile lăuntrice, sufletești și morale nu pot fi trecute sub tăcere. Teleki era conștient că nobila sa pasiune trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
conștientă de eficiența schimbului de idei, chiar și atunci când își mărturisește deschis și apăsat apartenența politică ori națională. Sigur că atmosfera imprimată sub patronajul lui Brukenthal nu trebuie confundată cu starea de spirit a comunității germane de pe Fundus Regius. „Transplantul” luminist făptuit cu bune intenții n-a fost înțeles de societatea feudalo-burgheză a sașilor. Colecțiile de carte, de tablouri și de minerale au servit unui cerc restrâns de oameni. Apusenii călători care le vizitează în pragul secolului al XIX-lea rămân
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
au fost și reușite, și corecte sub multiple aspecte. Comparabilă cu aceea a conaționalului Musicki, apropiată de aceea a mentorului său sloven, Kopitar, gândirea lui Obradović ocupă un loc central în evoluția gândirii politice a popoarelor zonei. * * * În Ungaria, manifestarea luministă este puternic marcată de influența Franței. Să căutăm să o înțelegem prin prisma cărților și bibliotecilor de la Homona și Pesta, prin travaliul impunător al Tipografiei din Buda. Suntem, și în această regiune, în epoca noilor activități culturale ce debutează imediat
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Johannes, Horațiu, Hornyay, A. A., Huet, Albert, Hugo, Victor, Huizinga, Johan, Humboldt, Wilhelm von, Hurmuzaki, E., Hutten, Ulrich von, Hubner, J., I Idel, Moshe (istoric al religiilor, ebraist), Ilirik, Matija Vlaćić, Iohai, Rabbi Simon ben, Iorga, Nicolae, Iorgovici, Paul (învățat luminist din Banat), Iosif al II-lea, Ipsilanti, A., Israel, Menasseh ben, J Jakó, Zsigmond, Jelavich, Barbara (istoric american), Jelavich, Charles, Jireček, Constantin, Jozsă, Bodog, Julinać, Pavel, Jung, C. G., K Kant, Immanuel, Karadzić, Vuk, Karo, Joseph (rabin), Katona, Istvăn, Kaunitz
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
al Ungariei), Ludovic al XV-lea, Lupu, Vasile, Luria, Isaac, Luther, Martin, M Maehdel, Iacobus, Mailat, Ștefan (voievod transilvan), Maimon, Mose ben (Maimonide), Maior, Gr., Maior, Petru, Mandrou, Robert, Maniu, Vasile, Manolović, Gavro, Manoussacas, Manoussos, Mans, Belondu, Mandic, Antun (învățat luminist croat), Markov, Walter, Marcu, Valeriu, Marsilio din Padua, Martinovics, Ignatz Joseph, Marton, St., Marx, Jacques, Maupertuis, Mauduit, J., Mavrocordat, Nicolae, Maxim, Grecul, Maximilian de Habsburg, Mârza, Iacob, Medici, Cosimo dei, Medigo, Rabbi Josef S. del, Medina, Samuel de, Meheși, Iosif
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Molnar, Ioan, Platon, Plethon, Gheorgios Gemistos, Pliniu, Ploeșteanu, Grigore, Plutarh, Podmănicky, József, Popović, Toma, Pray, G., Prodan, David, Plotemeu, Puffendorf, R Rabelais, François, Radonić, Jovan, Radu cel Mare, Raić, Jovan, RĂkoczi, Gh., Rechlin, Johan, Rej, Mikolaj, Rembrandt, Revay, Miklos (învățat luminist maghiar), Rhegius, Rosenbaum, Lazăr, Rosenthal, D., Rosetti, C. A., Roth, St. L, Rousseau, Jean-Jacques, Recellai, Giovani, Russo, Alecu, Ruvarac, Dimitrie, S Sain, Lazăr (Șăineanu), Salustius, Samardžić, Radovan, Samuel, Arie Leib ben, Sanie, Silviu (istoric și arheolog român), Saraiva, Antonio José
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
I. M., T Tadić, Jorjo, Teleki SĂmuel, Tempea, Radu, Tenenti, Alberto, Theodorescu, Răzvan, Theresia, Maria, Tomșa, Ștefan, Tomtsănyi, Ad., Toppeltinus, Laurentius, Toth, Andrăs, Tov, Shemen, Töpfler, Bernard, Traikov, Veselin, Trapezuntios, Giorgios, Trifun, Kara, Tsomos, Michael (editor), Tsourkas, Cleobul, Turcu, I. (luminist transilvan), U Unamuno, Miguel de, Ureche, Grigore, Uscătescu, George, V Valjavec, Fritz, Valla, Lorenzo,Valori, Bartolomeo, Varlaam, VĂsărhely, Stephano Tökö, Velea, Stan, Velichi, Constantin, Veniamin din Lesbos, Venturi, Franco, Vergerio, Pier Paolo, Vermeer, Verseghy, Ferenc, Vico, Giambatista, Vitéz, Ioan, Vitezovici
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
29-13, 87-100. Ernst Cassirer, La philosophie des Lumières, Fagard Paris, 1970, p. 207. D. Prodan, „Transilvania sub regimul absolutismului luminat”, în Istoria României, vol. III, București, 1964, p. 731, 740. Victor Neumann, „Reflecții proprii și repere apusene în gândirea istorică luministă a centrului și sud-estului european”, în Convergente spirituale, ed. cit., București, 1986, pp. 18-19. Vezi comentariile noastre pe marginea corespondenței dintre cărturarii români, sârbi, maghiari, ruși și austrieci, cuprinzând un aspect important al acestor interferențe, în volumul Convergențe spirituale, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vixerit, adiectis passim Eruditorum indiciis. Viennae. Excud. Fr. Markid. Pulio Typis per Sam. Falka Bikfalvensem Transilvarum sculptis in Typographeo Baumeister, MDCCXCVI, pp. I-VI. Ibidem, p. IX. Ibidem, p. XXII; autorul apelează în această scurtă retrospectiva la autoritatea marelui erudit luminist Adam Kollar care, în De potestate legislatoria Rerum Hung, rotunjește în chip fericit imaginea personalității lui Matei Corvin, definind meritele sale culturale, între care la loc de frunte se situează splendida bibliotecă de la Buda. Vezi capitolul, „Reforma în Principatul transilvan
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
acțiunea harică a lui Dumnezeu în lume (prezenta imanenta pe care o contesta deismul), iar concepția universului omogen anula principiul diferențierilor calitative (al locului natural aristotelic), de la care se revendică în fond regimul privilegiilor. În acest sens au interpretat știință luminiștii, care fără să fi fost ei înșiși fizicieni au popularizat elementele sistemului newtonian, transpuse rapid în registrul politic subversiv. Chiar și un susținător al inegalității firești dintre oameni, baronul d'Holbach, aducea în favoarea tezei sale argumente materialiste, mutând astfel discuția
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
o grila politică, în relație imediată cu ideologia dreptei. Cu atat mai puțin dacă ne gândim la părerea negativă a național-socialiștilor față de psihanaliza, considerată o știință evreiască. Sub raport cultural totuși, ele au contribuit cu prestigiul științei la modificarea viziunii luministe asupra omului, deci la transformarea mentalului european în general 13. Îndeosebi în climatul intelectual și moral interbelic, încrederii în individ i s-a substituit referință la condiționările colective - naționalitate, rasă, confesiune -, iar voința liberă a fost înlocuită progresiv cu determinările
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
discriminarea intelectualului scriitor se produce, și pentru criticul francez, tot prin puterea pe care o are sceptrul ideii. Iar complicitatea scriitor/scriptor, cum observa și Morin, a intrat, odată cu Montaigne, în ființa intimă a intelectualului. Astfel că moraliștii și filosofii luminiști au elaborat cărți, au produs deci idei, dar au pus totodată aceste idei în ecuația vieții publice, în al cărui spațiu s-au manifestat atunci cînd au coborît din al lor turn de fildeș. Au devenit, altfel spus, intelectuali, tot
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]