125 matches
-
un fel drumul deconstructivismului, postmodernismului în ansamblu. Toate aceste evoluții aveau loc pe fundalul crizei marilor paradigme europene tradiționale - de la metafizică la istorism și marxism -, aflate în cădere liberă după ceea ce s-a considerat a fi eșecul ultim al „proiectului luminist” (Holocaustul), precum și după mult mai îndelungata și neterminata „despărțire” de marxismul stalinist, tot mai greu de susținut după 1956 (revoluția maghiară), 1968 (invazia sovietică în Cehoslovacia) și revelațiile lui Soljenițân despre Gulag. Deceniile postbelice trebuie văzute ca epocă de vaste
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
să fie apreciate mai bine abia după moartea sa. Urmașul lui Friedrich cel Mare pe tronul Prusiei, Friedrich Wilhelm al II-lea, a inaugurat prin edictul său privitor la religie din iulie 1788 o campanie sistematică de prigonire a mișcării luministe. Publicarea cărții sale Die Religion innerhalb der Grenzen der blossen Vernunft i-a atras lui Kant, pe atunci în vârstă de 72 de ani, o admonestare severă. Aceasta a fost o lecție pentru toți cei înclinați să creadă într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și spirituale în secolul al XVIII-lea german, emanciparea religioasă, va căpăta expresia cea mai elaborată și cea mai înaltă în filosofia religiei a lui Kant. Câteva sumare considerații istorice sunt în măsură să susțină această afirmație. Așa-numita „teologie luministă protestantă” sau „teologie protestantă a luminării” a fost o mișcare de emancipare religioasă. Autori ca Hermann Samuel Reimarus și Johann Salomo Semler distingeau religia adevărată, religia naturală sau lăuntrică ce îi unește pe toți oamenii ca ființe raționale și sensibile
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
La pretenția împăratului Ego sum Rex Romanus et supra grammaticam („Eu sunt rege roman și mai presus de gramatică”) prelatul ar fi replicat: Caesar non est supra grammaticos. În a sa Philosophie der Aufklärung, Ernst Cassirer a formulat programul teologiei luministe protestante în următoarele cuvinte: „Căci între moralitate și religie nu poate și nu are voie să existe o diferență radicală. Acolo unde cele două intră în contradicție, acolo unde mărturia Sfintei Scripturi contrazice în mod nemijlocit mărturia conștiinței morale, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
precis de la un ev la altul. În această direcție, o reconsiderare, unică în felul ei, a reușit istoricul Paul Hazard în La crise de la conscience européenne 1680-1715, lucrare ce vrea să-și găsească o foarte bună continuare prin cercetarea gândirii luministe: La pensée européenne au XVIIIe-siecle. De Montesquieu à Lessing. Autorul a urmărit cu minuțiozitate cele mai de seamă modificări în viața umanității, în evoluția civilizației, în dezvoltarea culturii. A căutat să descifreze resorturile adânci ale mișcării de idei care a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Extinderea vechii schola de la Alba-Iulia și ridicarea ei la nivelul școlilor superioare din Germania presupune și înființarea unei biblioteci corespunzătoare, însăși colecția particulară a lui Bethlen, mare iubitor de carte, un liberalissimous litterarum, un litteratorum Maecenas, cum îl numea cărturarul luminist Petru Bod, stă la baza cunoscutei biblioteci a colegiului. Distrusă parțial în 1658, ea va renaște la Aiud în 1662, odată cu colegiul. Jakó Zsigmond arată că organizarea și orientarea colecției conform exigențelor specialiștilor din străinătate ai școlii au creat un
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mai rapidă și mai eficientă a reformismului austriac, o comunicare nemediată cu forurile legislative, cu instituțiile politice, economice și culturale ale Vienei. Rezultatele nu vor întârzia să apară atât la nivelul experimentării politice mercantiliste, cât și la nivelul răspândirii concepțiilor luministe preconizate de Imperiul Habsburgic sub vădita influență a amintitului model despotic francez. Exemplele sunt cu mult mai numeroase, am vrut să scot în evidență, măcar și în treacăt, aspectele care vorbesc de europenitate, de o spiritualitate, de o societate care
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de exemplu, are o bibliotecă românească, datorită în primul rând învățământului care se dezvoltă aici. Gimnaziul, liceul și seminarul sunt instituții de prim rang în dinamizarea procesului de cunoaștere, activitatea lor fiind direct condiționată de preocupările cărturarilor, de generația dascălilor luminiști Gr. Maior, L. Moschonas, S. Caliani, I. Lemeni, T. Cipariu, I.M. Moldovan, N. Pauleti ș.a. Posesori ai unor veritabile colecții de carte europeană, profesorii Blajului circulă în spațiile culturale învecinate sau mai îndepărtate spre a crea acel univers livresc de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Apare un nou culoar de legătură cu Europa, apar noi posibilități de schimbare a structurilor mentale. Însuși modelul împrumutat vine de la Viena, iar intelectualul ce va fi organizat fondurile colecției este un specialist la curent cu metodele și practicile biblioteconomice luministe. Corpul nobiliar transilvan, din care face parte și familia Teleki, îmbrățișează modelul cultural european, fie și pentru că era la modă. Firește, necesitățile lăuntrice, sufletești și morale nu pot fi trecute sub tăcere. Teleki era conștient că nobila sa pasiune trebuie
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
conștientă de eficiența schimbului de idei, chiar și atunci când își mărturisește deschis și apăsat apartenența politică ori națională. Sigur că atmosfera imprimată sub patronajul lui Brukenthal nu trebuie confundată cu starea de spirit a comunității germane de pe Fundus Regius. „Transplantul” luminist făptuit cu bune intenții n-a fost înțeles de societatea feudalo-burgheză a sașilor. Colecțiile de carte, de tablouri și de minerale au servit unui cerc restrâns de oameni. Apusenii călători care le vizitează în pragul secolului al XIX-lea rămân
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
au fost și reușite, și corecte sub multiple aspecte. Comparabilă cu aceea a conaționalului Musicki, apropiată de aceea a mentorului său sloven, Kopitar, gândirea lui Obradović ocupă un loc central în evoluția gândirii politice a popoarelor zonei. * * * În Ungaria, manifestarea luministă este puternic marcată de influența Franței. Să căutăm să o înțelegem prin prisma cărților și bibliotecilor de la Homona și Pesta, prin travaliul impunător al Tipografiei din Buda. Suntem, și în această regiune, în epoca noilor activități culturale ce debutează imediat
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Johannes, Horațiu, Hornyay, A. A., Huet, Albert, Hugo, Victor, Huizinga, Johan, Humboldt, Wilhelm von, Hurmuzaki, E., Hutten, Ulrich von, Hubner, J., I Idel, Moshe (istoric al religiilor, ebraist), Ilirik, Matija Vlaćić, Iohai, Rabbi Simon ben, Iorga, Nicolae, Iorgovici, Paul (învățat luminist din Banat), Iosif al II-lea, Ipsilanti, A., Israel, Menasseh ben, J Jakó, Zsigmond, Jelavich, Barbara (istoric american), Jelavich, Charles, Jireček, Constantin, Jozsă, Bodog, Julinać, Pavel, Jung, C. G., K Kant, Immanuel, Karadzić, Vuk, Karo, Joseph (rabin), Katona, Istvăn, Kaunitz
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
al Ungariei), Ludovic al XV-lea, Lupu, Vasile, Luria, Isaac, Luther, Martin, M Maehdel, Iacobus, Mailat, Ștefan (voievod transilvan), Maimon, Mose ben (Maimonide), Maior, Gr., Maior, Petru, Mandrou, Robert, Maniu, Vasile, Manolović, Gavro, Manoussacas, Manoussos, Mans, Belondu, Mandic, Antun (învățat luminist croat), Markov, Walter, Marcu, Valeriu, Marsilio din Padua, Martinovics, Ignatz Joseph, Marton, St., Marx, Jacques, Maupertuis, Mauduit, J., Mavrocordat, Nicolae, Maxim, Grecul, Maximilian de Habsburg, Mârza, Iacob, Medici, Cosimo dei, Medigo, Rabbi Josef S. del, Medina, Samuel de, Meheși, Iosif
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Molnar, Ioan, Platon, Plethon, Gheorgios Gemistos, Pliniu, Ploeșteanu, Grigore, Plutarh, Podmănicky, József, Popović, Toma, Pray, G., Prodan, David, Plotemeu, Puffendorf, R Rabelais, François, Radonić, Jovan, Radu cel Mare, Raić, Jovan, RĂkoczi, Gh., Rechlin, Johan, Rej, Mikolaj, Rembrandt, Revay, Miklos (învățat luminist maghiar), Rhegius, Rosenbaum, Lazăr, Rosenthal, D., Rosetti, C. A., Roth, St. L, Rousseau, Jean-Jacques, Recellai, Giovani, Russo, Alecu, Ruvarac, Dimitrie, S Sain, Lazăr (Șăineanu), Salustius, Samardžić, Radovan, Samuel, Arie Leib ben, Sanie, Silviu (istoric și arheolog român), Saraiva, Antonio José
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
I. M., T Tadić, Jorjo, Teleki SĂmuel, Tempea, Radu, Tenenti, Alberto, Theodorescu, Răzvan, Theresia, Maria, Tomșa, Ștefan, Tomtsănyi, Ad., Toppeltinus, Laurentius, Toth, Andrăs, Tov, Shemen, Töpfler, Bernard, Traikov, Veselin, Trapezuntios, Giorgios, Trifun, Kara, Tsomos, Michael (editor), Tsourkas, Cleobul, Turcu, I. (luminist transilvan), U Unamuno, Miguel de, Ureche, Grigore, Uscătescu, George, V Valjavec, Fritz, Valla, Lorenzo,Valori, Bartolomeo, Varlaam, VĂsărhely, Stephano Tökö, Velea, Stan, Velichi, Constantin, Veniamin din Lesbos, Venturi, Franco, Vergerio, Pier Paolo, Vermeer, Verseghy, Ferenc, Vico, Giambatista, Vitéz, Ioan, Vitezovici
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
29-13, 87-100. Ernst Cassirer, La philosophie des Lumières, Fagard Paris, 1970, p. 207. D. Prodan, „Transilvania sub regimul absolutismului luminat”, în Istoria României, vol. III, București, 1964, p. 731, 740. Victor Neumann, „Reflecții proprii și repere apusene în gândirea istorică luministă a centrului și sud-estului european”, în Convergente spirituale, ed. cit., București, 1986, pp. 18-19. Vezi comentariile noastre pe marginea corespondenței dintre cărturarii români, sârbi, maghiari, ruși și austrieci, cuprinzând un aspect important al acestor interferențe, în volumul Convergențe spirituale, ed.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vixerit, adiectis passim Eruditorum indiciis. Viennae. Excud. Fr. Markid. Pulio Typis per Sam. Falka Bikfalvensem Transilvarum sculptis in Typographeo Baumeister, MDCCXCVI, pp. I-VI. Ibidem, p. IX. Ibidem, p. XXII; autorul apelează în această scurtă retrospectiva la autoritatea marelui erudit luminist Adam Kollar care, în De potestate legislatoria Rerum Hung, rotunjește în chip fericit imaginea personalității lui Matei Corvin, definind meritele sale culturale, între care la loc de frunte se situează splendida bibliotecă de la Buda. Vezi capitolul, „Reforma în Principatul transilvan
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Mulțumită Selinei, al doilea pas n-a fost la fel de greșit ca primul. Și totuși, nu era, încă, ce ar fi trebuit să fie, și asta tot mulțumită Selenei. Selina, care... A, da, și am luat câteva păhărele cu Kevin Skuse, luministul meu, și Des Blackadder, mașinistul. Fielding mi-a spus să le dau celor doi un avans imediat și să fie gata de filmări în toamnă. Deocamdată nu prea e de lucru. Erau suficient de flămânzi și mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
primele pagini scrise despre Basarabia lui Pan Halipa și a debutului personal în poezie, în fața reginei Maria, care premiază copilul-poet cu un sărut regal. Animatoare sunt evocările profesorului său la Oradea, “Liceul Em. Gojdu", nume de ctitor macedo-român deștept, întreprinzător, luminist. Rămânem uluiți aflând ce emulație culturală, pasiune profesională, efort creator reflectat în existența atâtor reviste și societăți culturale și ce dorință comună de ridicare a întregului popor, îi stăpânea pe toți luminătorii orașului. Procesul meu. Crăciun la Jilava. De Sfintele
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
aș fi orbecăit prin întuneric. Nu-i de mirare că nu voiam să vorbesc despre el. *** —Putem să ne întoarcem la luminile din scena de dinainte și să lăsăm sunetul să meargă? strigă MM. Acum e lumina lui Oberon, zise luministul, pe un ton acru. —Bun, păi eu vreau din nou luminile pentru scena Titania/ Oberon, spuse MM răbdătoare. Luminile scăzură și apoi se stinseră. —Se poate să scadă luminile în trei secunde și să le ținem stinse încă o secundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Ce interesant, comentai eu. Ignorându-mă, continuă: — Frecam cu toții menta prin preajmă. Eu am stat pe coșul meu toată după-amiaza, asta, bineînțeles, când nu tropăiam pe scenă, să-mi rup picioarele, nu alta, ca să-i fac pe plac nu știu cărui guru luminist obsedat de energie, dar cine naiba o să spună că așa a fost? Absolut nimeni n-o să poată să dovedească faptul că n-ar fi putut să dea o fugă până-n biroul lui Philip, să-l umfle cu insulină. —Dar MM
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Abatele Prévost e cel care-l Întrebuințează primul, În revista pe care o conduce, Le Pour et Contre, În vara lui 1734, pentru ca apoi, folosit de către Voltaire, să facă o carieră fulminantă 35.) E greu, totuși, de admis că filozofii luminiști sunt campionii teoriei sinuciderii. Ei fac, În schimb, ceva mult mai important: o scot din zona penalității și a abuzului judiciar (cadavrul sinucigașului era batjocorit În niște ritualuri păgâne, iar moștenirea acestuia confiscată de către stat). Pentru a face mai credibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
românilor ardeleni sunt rodul tulburărilor cunoscute drept Revoluția de la 1848 punct central al perioadei, dând de altfel și numele acesteia. Luând drept criteriu idealurile politice și maniera de transpunere a acestora, Paul Cornea distingea două componente majore ale mișcării pașoptismul luminist și cel revoluționar.191 Aparent, moldovenii par a ține de categoria luminiștilor prin moderație, prin dorința realizării unei reforme culturale și prin intuiția direcțiilor de parcurs, pe când muntenii par a fi revoluționari prin extremismul mijloacelor de luptă și prin tonul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
al perioadei, dând de altfel și numele acesteia. Luând drept criteriu idealurile politice și maniera de transpunere a acestora, Paul Cornea distingea două componente majore ale mișcării pașoptismul luminist și cel revoluționar.191 Aparent, moldovenii par a ține de categoria luminiștilor prin moderație, prin dorința realizării unei reforme culturale și prin intuiția direcțiilor de parcurs, pe când muntenii par a fi revoluționari prin extremismul mijloacelor de luptă și prin tonul aprins. Desigur, însă, nu există omogenitate nici în interiorul acestor două categorii deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
intuiția direcțiilor de parcurs, pe când muntenii par a fi revoluționari prin extremismul mijloacelor de luptă și prin tonul aprins. Desigur, însă, nu există omogenitate nici în interiorul acestor două categorii deoarece, spre exemplu, Petre Poenaru sau Grigore Alexandrescu sunt munteni, dar luminiști, iar I. Ionescu de la Brad și V. Mălinescu sunt moldoveni și revoluționari. Pe plan literar, o coagulare a ideilor pașoptiste nu s-a produs decât fragmentar prin cele câteva articole program relevante Introducția la Dacia literară scrisă de M. Kogălniceanu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]