48 matches
-
de pământ, a administratorilor etc.). Odată cu Revoluția din Octombrie*, teroarea este încurajată prin lozincile lui Lenin, care incită la jefuirea „celor bogați” și la dezordine generală, și prin disoluția tuturor forțelor de ordine, ceea ce deschide cale liberă acțiunii răufăcătorilor și lumpenproletariatului. Foarte curând, puterea bolșevică cauționează sau ordonă asasinate: la 3 decembrie 1917, cel al comandantului-șef al armatei, generalul Dukhonin; apoi, la 18 ianuarie 1918, mitralierea manifestației de sprijin față de Adunarea Constituantă - douăzeci de morți, zeci de răniți; iar la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lumea națiunilor teritoriale. În cartea sa Political Order in Changing Societies, Samuel Huntington se întreba, în 1968: "Care grupuri sunt cel mai probabil revoluționare într-un mare oraș?"47 În ultimele două decenii, a fost necesar să se explice de ce lumpenproletariat-ul urban nu s-a revoltat în ciuda creșterii neîncetate a cartierelor de bordeie, favelas (Brazilia), poblaciones (Chile), barriadas (Lima), ciudades esperdida (Mexico), Kutcha (Calcutta) și alte mahalale și bidonvilles la periferiile megaorașelor de la Casablanca la Bogota și de la Bombay la
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
avea atunci nevoie de mai mulți indicatori care să-i înlocuiască pe cei vechi. Modelul lui Lerner (urbanizare Ø alfabetizare Ø comunicare Ø participare) a avut succes în studiile comparate, dar, pentru studiul orașelor din Asia, America Latină și Africa și lumpenproletariat-ul lor el pare să fie depășit. Circa 40 de indicatori cuantificați sunt disponibili pentru un mare număr de orașe, dar nu toți sunt standardizați. Există un corp important de literatură monografică despre megaorașe, dar foarte puține studii comparate. Deoarece
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
orașe care găzduiesc instituțiile internaționale includ 20 de centre internaționale financiare. Aceste orașe gigantice sunt cele mai importante porți maritime și noduri ale traficului aerian. Acestea sunt reședințele păturilor privilegiate și elitelor (politice, financiare și culturale) și concentrări enorme ale lumpenproletariat-ului. Problema mărimii națiunilor este intensificată atunci când comparăm statele mici cu orașele gigantice. Luând în considerare doar țările independente (lăsând deoparte alte teritorii), una din două dintre acestea avea în 2005 mai puțin de patru milioane de locuitori. În același
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
economice, financiare, culturale, educaționale, științifice, artistice și politice ale țării. În Political Order in Changing Societies, Samuel Huntington întreba în 1968, "Ce grupuri sunt cel mai probabil revoluționare în orașe?" În ultimele două decenii a fost necesar să explicăm de ce lumpenproletariat-ul urban nu s-a revoltat în ciuda creșterii continue a orașelor bordei, favelas (Brazilia), poblaciones (Chile), barriadas (Lima), ciudades esperidida (Mexic), Kutcha (Calcutta) și alte mahalale și bidonvilles la periferiile megaorașelor de la Casablanca la Bogota și de la Mumbai la Lagos
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Lumii a Treia; vor avea nevoie atunci de noi indicatori care să-i înlocuiască pe cei vechi. Modelul lui Lerner (urbanizare-alfabetizare-comunicare-participare) a avut o carieră frumoasă în studiile comparate, dar, studiul orașelor parohiale din Asia, America Latină și Africa și a lumpenproletariat-ul și a troglodiților pare depășit acum. Mulți indicatori sunt disponibili pentru un mare număr de orașe. Există o importantă literatură monografică cu privire la megaorașe. Pe măsură ce numărul metropolelor gigant va continua în mod inevitabil să crească, există apare necesitatea de a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
megaorașe calitatea vieții este mai bună decât în restul țării. Într-o lucrare din 1968, intitulată Political Order in Changing Societies, Samuel Huntington investiga "grupurile urbane cu cel mai mare potențial revoluționar"7. El și-a propus să explice de ce lumpenproletariat-ul nu s-a revoltat în ciuda extinderii continue a cartierelor sărace, indiferent că e vorba despre favelas (Brazilia), poblaciones (Chile), barriadas (Lima), ciudades esperiadadas (Mexico), kutcha (Calcutta) sau alte shanty towns de la periferia megaorașelor precum Casablanca, Bogota, Bombay sau Lagos
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
El avea tabelul din care rezulta ce e de făcut la muncă În ziua următoare și câți oameni trebuie pentru fiecare operație. Ceilalți erau paznici. Or mai fi fost și doi șefi de paznici. Nu știu ce grade aveau acolo. Ăia erau lumpenproletariatul SS-ului (râde) sau, În cazul de față, al Wehrmacht-ului. În lagăr, În funcția de conducător venea nu cu führer, ci... bătrânul..., cel mai bătrân. El era bătrânul lagărului. Ăsta era șeful. De data asta era un om foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
PSD și al jalnicului Nicolae Văcăroiu, cel care a condus reuniunea parlamentară din 18 decembrie 2006) a fost o micromineriadă concentrată ca brutalitate și ca timp de desfășurare, în care noii „mineri” au fost selecționați și antrenați din rândul tânărului lumpenproletariat aderent la PRM, amestec de mercenari, fanatici, indivizi frustrați și „creiere spălate”. Pe lângă insultele cu ceremonial, găselnița lui C.V. Tudor a fost aerul de meci gregar de fotbal în care un rol aparte l-au avut cartonașele roșii ale gherilelor
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
președinția României, a stârnit hohote de râs (amare). Simplul fapt că Becali a putut candida pentru cea mai înaltă funcție în stat spune multe despre mahalaua politică de la noi. Mahalaua mass-media Pentru a fi pe înțelesul mahalagiilor dominanți și a lumpenproletariatului, mass-media românească din postcomunism (sau tranziție) nu face altceva (cu puține excepții) decât să cultive un sentiment românesc al mahalalei. Emisiunile TV propun un fel de râvnite arhetipuri (pilduitoare! - în sensul de adaptate la noile vremuri) din mitocan, șmecher, țoapă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
mai grotesc chipul vizibil al mahalalei mass-media. Presa scrisă mizează, la rândul ei, pe un limbaj șmecheresc, cu glume ieftine și spoială de cultură, ca o formă de captatio benevolentiae față de cititorul incult și ignorant provenit mai cu seamă din lumpenproletariat. România second-hand sau chiar third-hand? Firește, România nu este cea mai mizeră dintre țările acestei lumi, dar prin mahalaua care se extinde și încearcă să ocupe centrul ea tinde să pară tot mai puțin europeană, în anumite laturi ale sale
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
În numele igienei, separarea fizică a centrelor orașului de periferii a fost considerată o necesitate pentru evitarea riscurilor contagiunii. "Trebuie să înțelegem sublinia Alain Cottereau că în spatele proiectului explicit de salubritate era dorința de a "asana" o zonă ocupată de un lumpenproletariat mizerabil. Se spera că, amenajând spațiile verzi și dezinfectând spațiile de locuit ale acestora, se lupta împotriva comunismului muncitorilor"1. În anii 1930, această zonă devenise o miză a urbanismului (construcția locuințelor sociale, a centrului universitar etc.)2. Faptul că
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
România era un fel de mic paradis, chiar în raport cu Parisul sau Berlinul. În Balcani la porțile Orientului, ea oferea șansa de a gusta dulceața, plăcerile vieții (în orice caz, pentru o clasă privilegiată). Nu exista în România pe-atunci acel ,,Lumpenproletariat"; era o țară agricolă, bogată, cu zăcăminte de petrol, și o anume bogăție se răspîndea și asupra societății... R.B.: Domnule Nicolaus Sombart, ați mai redactat o carte, aflată încă în formă de manuscris, despre România. Dar fiindcă această carte nu
Nicolaus Sombart ,,Mitul unei miraculoase Românii m-a însoțit de-a lungul tinereții" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15578_a_16903]
-
un termen împrumutat din limba germană și lansat de Karl Marx și Friedrich Engels în "Ideologia germană" (1845), a doua lor lucrare celebră și una dintre lucrările des citate de Marx. În "Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte" (1852), în lumpenproletariat sunt incluși așa-numiții "refuzați ai tuturor claselor", adică "escrocii, patronii de bordel, negustorii de haine vechi, flașnetarii, cerșetorii și alte epave ale societății" și reprezintă acea pătură a proletariatulului "fără conștiință de clasă" (adică asocială). În "18 Brumar", lumpenproletariatul
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
lumpenproletariat sunt incluși așa-numiții "refuzați ai tuturor claselor", adică "escrocii, patronii de bordel, negustorii de haine vechi, flașnetarii, cerșetorii și alte epave ale societății" și reprezintă acea pătură a proletariatulului "fără conștiință de clasă" (adică asocială). În "18 Brumar", lumpenproletariatul era definit ca "fracțiune de clasă socială" care a constituit baza politică a lui Napoleon al III-lea în 1848. Marx a afirmat că, în acel moment istoric special care a dus la lovitura de stat a lui Ludovic Bonaparte
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
în acel moment istoric special care a dus la lovitura de stat a lui Ludovic Bonaparte din 1851, proletariatul și burghezia erau productive și progresiste și împingeau înainte procesul istoric prin dezvoltarea forței de muncă și creșterea randamentului societății, în timp ce lumpenproletariatul îl considera neproductiv și retrograd. Engels a scris despre mercenarii elvețieni de la sfârșitul monarhiei din iulie din 1848 din orașul Neapole revoluționar: ""Acțiunea lumpenproletariatului din Neapole a decis înfrângerea revoluției. Gărzile elvețiene, împreună cu soldații și lazzaronii napolitani, au asaltat apărătorii
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
progresiste și împingeau înainte procesul istoric prin dezvoltarea forței de muncă și creșterea randamentului societății, în timp ce lumpenproletariatul îl considera neproductiv și retrograd. Engels a scris despre mercenarii elvețieni de la sfârșitul monarhiei din iulie din 1848 din orașul Neapole revoluționar: ""Acțiunea lumpenproletariatului din Neapole a decis înfrângerea revoluției. Gărzile elvețiene, împreună cu soldații și lazzaronii napolitani, au asaltat apărătorii baricadelor."" În scrierile sale explicative, Marx a considerat că această secțiune a societății are un potențial scăzut. Referindu-se la locul de muncă nesigur
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
militarismul și a format o nouă clasă privilegiată, aceea a bolșevicilor și a birocrației de partid. Armata sovietică nu a opus nicio rezistență în timpul epurărilor staliniste de la sfârșitul deceniului al patrulea al secolului al XX-lea. În concepția lui Marx, lumpenproletariatul nu ar fi avut motive reale să participe la revoluție, ba putea avea toate motivele să dorească păstrarea claselor sociale existente, întrucât lumpenproletariatul depinde în fond de burghezie și aristocrație pentru a-și asigura subzistența. Datorită acestui ultim fapt, Marx
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
în timpul epurărilor staliniste de la sfârșitul deceniului al patrulea al secolului al XX-lea. În concepția lui Marx, lumpenproletariatul nu ar fi avut motive reale să participe la revoluție, ba putea avea toate motivele să dorească păstrarea claselor sociale existente, întrucât lumpenproletariatul depinde în fond de burghezie și aristocrație pentru a-și asigura subzistența. Datorită acestui ultim fapt, Marx considera lumpenproletariatul drept forță contrarevoluționară. Definiția lui Marx a influențat sociologii contemporani, îngrijorați de numeroasele elemente marginalizate ale societății numite de gânditorul german
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
ar fi avut motive reale să participe la revoluție, ba putea avea toate motivele să dorească păstrarea claselor sociale existente, întrucât lumpenproletariatul depinde în fond de burghezie și aristocrație pentru a-și asigura subzistența. Datorită acestui ultim fapt, Marx considera lumpenproletariatul drept forță contrarevoluționară. Definiția lui Marx a influențat sociologii contemporani, îngrijorați de numeroasele elemente marginalizate ale societății numite de gânditorul german „lumpenproletariat”. Sociologii marxiști, dar și unii nemarxiști folosesc termenul pentru a-i denumi pe cei văzuți ca victime ale
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
depinde în fond de burghezie și aristocrație pentru a-și asigura subzistența. Datorită acestui ultim fapt, Marx considera lumpenproletariatul drept forță contrarevoluționară. Definiția lui Marx a influențat sociologii contemporani, îngrijorați de numeroasele elemente marginalizate ale societății numite de gânditorul german „lumpenproletariat”. Sociologii marxiști, dar și unii nemarxiști folosesc termenul pentru a-i denumi pe cei văzuți ca victime ale societății moderne (beneficiarii programelelor de asistență socială, cerșetorii și oamenii fără domiciliu), care nu au venituri, precum și cei care trăiesc din mijloace
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
Asociației Caritabile din Varșovia. A studiat 6 ani, repetând anul întâi (primul curs). A studiat și la „Universitatea zburătoare" (o universitate clandestină care promova autoeducarea). În timpul studenției, a învățat pe propria piele ce înseamnă viața în cartierele mărginașe, proletariatul și lumpenproletariatul. A aparținut Lojei Masonice „Steaua de Mare” a Federației Internaționale „Drepturile Omului”, fondată pentru „a uni toți oamenii care sunt separați de bariere religioase, pentru a căuta adevărul și a respecta celelalte ființe umane” . A absolvit medicina la 23 martie
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
1966, 42). Important, din punct de vedere al definiției, teatrul lui Pișcător nu se adresează doar „proletarilor” stricto sensu</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, ci și șomerilor, lumpenproletariatului în termeni marxiști, cărora le oferă intrare gratuită. În cadrul acestor spectacole, proletarii sunt invitați să participe ca spectatori, să intervină, să participe activ în desfășurarea spectacolelor, să huiduie, să aplaude sau să vorbească în timpul pieselor după plac (Pișcător, 1966, 66
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]