48 matches
-
președinția României, a stârnit hohote de râs (amare). Simplul fapt că Becali a putut candida pentru cea mai înaltă funcție în stat spune multe despre mahalaua politică de la noi. Mahalaua mass-media Pentru a fi pe înțelesul mahalagiilor dominanți și a lumpenproletariatului, mass-media românească din postcomunism (sau tranziție) nu face altceva (cu puține excepții) decât să cultive un sentiment românesc al mahalalei. Emisiunile TV propun un fel de râvnite arhetipuri (pilduitoare! - în sensul de adaptate la noile vremuri) din mitocan, șmecher, țoapă
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
mai grotesc chipul vizibil al mahalalei mass-media. Presa scrisă mizează, la rândul ei, pe un limbaj șmecheresc, cu glume ieftine și spoială de cultură, ca o formă de captatio benevolentiae față de cititorul incult și ignorant provenit mai cu seamă din lumpenproletariat. România second-hand sau chiar third-hand? Firește, România nu este cea mai mizeră dintre țările acestei lumi, dar prin mahalaua care se extinde și încearcă să ocupe centrul ea tinde să pară tot mai puțin europeană, în anumite laturi ale sale
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
lumea națiunilor teritoriale. În cartea sa Political Order in Changing Societies, Samuel Huntington se întreba, în 1968: "Care grupuri sunt cel mai probabil revoluționare într-un mare oraș?"47 În ultimele două decenii, a fost necesar să se explice de ce lumpenproletariat-ul urban nu s-a revoltat în ciuda creșterii neîncetate a cartierelor de bordeie, favelas (Brazilia), poblaciones (Chile), barriadas (Lima), ciudades esperdida (Mexico), Kutcha (Calcutta) și alte mahalale și bidonvilles la periferiile megaorașelor de la Casablanca la Bogota și de la Bombay la
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
avea atunci nevoie de mai mulți indicatori care să-i înlocuiască pe cei vechi. Modelul lui Lerner (urbanizare Ø alfabetizare Ø comunicare Ø participare) a avut succes în studiile comparate, dar, pentru studiul orașelor din Asia, America Latină și Africa și lumpenproletariat-ul lor el pare să fie depășit. Circa 40 de indicatori cuantificați sunt disponibili pentru un mare număr de orașe, dar nu toți sunt standardizați. Există un corp important de literatură monografică despre megaorașe, dar foarte puține studii comparate. Deoarece
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
orașe care găzduiesc instituțiile internaționale includ 20 de centre internaționale financiare. Aceste orașe gigantice sunt cele mai importante porți maritime și noduri ale traficului aerian. Acestea sunt reședințele păturilor privilegiate și elitelor (politice, financiare și culturale) și concentrări enorme ale lumpenproletariat-ului. Problema mărimii națiunilor este intensificată atunci când comparăm statele mici cu orașele gigantice. Luând în considerare doar țările independente (lăsând deoparte alte teritorii), una din două dintre acestea avea în 2005 mai puțin de patru milioane de locuitori. În același
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
economice, financiare, culturale, educaționale, științifice, artistice și politice ale țării. În Political Order in Changing Societies, Samuel Huntington întreba în 1968, "Ce grupuri sunt cel mai probabil revoluționare în orașe?" În ultimele două decenii a fost necesar să explicăm de ce lumpenproletariat-ul urban nu s-a revoltat în ciuda creșterii continue a orașelor bordei, favelas (Brazilia), poblaciones (Chile), barriadas (Lima), ciudades esperidida (Mexic), Kutcha (Calcutta) și alte mahalale și bidonvilles la periferiile megaorașelor de la Casablanca la Bogota și de la Mumbai la Lagos
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Lumii a Treia; vor avea nevoie atunci de noi indicatori care să-i înlocuiască pe cei vechi. Modelul lui Lerner (urbanizare-alfabetizare-comunicare-participare) a avut o carieră frumoasă în studiile comparate, dar, studiul orașelor parohiale din Asia, America Latină și Africa și a lumpenproletariat-ul și a troglodiților pare depășit acum. Mulți indicatori sunt disponibili pentru un mare număr de orașe. Există o importantă literatură monografică cu privire la megaorașe. Pe măsură ce numărul metropolelor gigant va continua în mod inevitabil să crească, există apare necesitatea de a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
megaorașe calitatea vieții este mai bună decât în restul țării. Într-o lucrare din 1968, intitulată Political Order in Changing Societies, Samuel Huntington investiga "grupurile urbane cu cel mai mare potențial revoluționar"7. El și-a propus să explice de ce lumpenproletariat-ul nu s-a revoltat în ciuda extinderii continue a cartierelor sărace, indiferent că e vorba despre favelas (Brazilia), poblaciones (Chile), barriadas (Lima), ciudades esperiadadas (Mexico), kutcha (Calcutta) sau alte shanty towns de la periferia megaorașelor precum Casablanca, Bogota, Bombay sau Lagos
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
acelei perioade istorice care, pe lângă grava împilare la care ne-au condamnat ocupanții ruși, ne-a mai adus pe cap și câteva cete de bișnițari și șmenari politici culese de prin maghernițele cartierelor mărginașe ale orașului, adică din zona rău-famatului „lumpenproletariat”, foarte bine descris de Karl Marx și Friedrich Engels (autorii „filozofiei” comunismului) ca fiind: „escrocii, patronii de bordel, negustorii de haine vechi, flașnetarii, 18 cerșetorii și alte epave ale societății”. Încă de la începutul raportului, tov. Dimitrev a notat următoarele: „...pe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de ineficace, oricât de jalnice și penibile ar fi, ele au rămas agățate de bugetul de stat și risipesc fonduri importante care, în condiții normale, ar fi dus la întărirea universităților viabile. Prăfuite, subfinanțate, populate de profesori plătiți la nivelul lumpenproletariatului, ele sunt doar o variantă a fierăraielor industriale din epoca lui Ceaușescu. Câtă vreme nu se va tăia, chirurgical, răul de la rădăcină, fondurile pot crește infinit, dar esența rămâne. Impostura, abuzul și corupția vor fi mărci de neșters ale învățământului
Criza din învățământ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9133_a_10458]
-
țărăniști, ba liberali, ba democrați, actualii "ordonatori de credite" (cum le place să se alinte reciproc!) nu sunt decât o adunătură de comuniști de cea mai joasă speță - adică cinici și iresponsabili -, niște populiști ce speră să cumpere voturile unui lumpenproletariat aflat în prăpastia mizeriei. Am mai scris despre trecerea în mâinile jandarmeriei, poliției, serviciilor de informații și armatei a așa-numitelor "locuințe de serviciu" - între care cele "cu îmbunătățiri secrete", adică faimoasele "case conspirative" ale Securității. Și toate acestea pe
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
de vadimiot oligofrenizat, gata să te voteze dacă-i dai circ și-i promiți că adversarii vor fi tăvăliți la nesfârșit prin noroaiele limbajului vulgarității ultime. E vorba, în general, de indivizi provenind din clasele și regiunile defavorizate - de amărâtul lumpenproletariat generat de comunism, pentru care tranziția n-a fost decât un șir de dezamăgiri și amare prilejuri de a-și contempla eșecul. Nu întâmplător, campania vicioasă a lui Geoană a pornit în unul din județele "roșii" ale țării. Las deoparte
Țânțăriada politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9673_a_10998]
-
cînd vrei să pozezi oameni pe stradă, au intenționat "să dea bine" în film. Și le-a ieșit: niște personaje total lipsite de pigment (și de interes). Marx s-ar fi îmbolnăvit letal dacă le-ar fi văzut: păi, cu lumpenproletariatul viețuind într-o un asemenea stare de grație, lupta de clasă s-a dus pe apa sîmbetei, la fel și revoluția.... Familia e numeroasă și trăiește într-o fericire absolută de parcă părinții s-ar împreuna doar în scopul propagării speciei
11 septembrie: de la sol și din aer by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10206_a_11531]
-
loc are Bogdan Ghiu dreptate, cînd spune că Bataille e de evitat. Într-adevăr, a două oară nu-l mai citești. Sau, dacă totuși o faci, ori îți place să te amuzi pe seama gogorițelor însăilate pe marginea soartei celor obidiți - lumpenproletariatul lui Bataille - sau pe seama cauzelor economice care provocau sacrificiile umane la azteci, ori ai plăcerea de a-ți terfeli mintea punînd-o în contact cu un autor de mîna a doua. Una peste alta, heterogen și prolix, Bataille a fost suficient
Autorul fără viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7310_a_8635]
-
ce amețeau de încântare la gândul că profesorimea va primi de la guvern bani de nădragi și teneși, lucrurile prind coerență. Aduși la sapă de lemn de aproape douăzeci de ani de dispreț cinic, dascălii alcătuiesc cea mai largă pătură a lumpenproletariatului din România. O pătură fără șansă de salvare. De bine, de rău (mai degrabă de rău), muncitorimea și țărănimea au găsit soluții de supraviețuire. Un zidar sau un sculer-matrițer își găsește ușor de lucru. Dacă nu în România, atunci în
Chermeza năucilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8621_a_9946]
-
România era un fel de mic paradis, chiar în raport cu Parisul sau Berlinul. În Balcani la porțile Orientului, ea oferea șansa de a gusta dulceața, plăcerile vieții (în orice caz, pentru o clasă privilegiată). Nu exista în România pe-atunci acel ,,Lumpenproletariat"; era o țară agricolă, bogată, cu zăcăminte de petrol, și o anume bogăție se răspîndea și asupra societății... R.B.: Domnule Nicolaus Sombart, ați mai redactat o carte, aflată încă în formă de manuscris, despre România. Dar fiindcă această carte nu
Nicolaus Sombart ,,Mitul unei miraculoase Românii m-a însoțit de-a lungul tinereții" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15578_a_16903]
-
Înflăcărând de exultanță ateismul misticilor proletari cuceriți de stindardul amenințător și totodată blând al unei Frumoase Doamne care, străpunsă de șapte dureri, oglindea suferințele poporului ei? Într-o dimineață, ieșind Împreună cu Amparo de la un seminar despre structura de clasă a Lumpenproletariatului, străbăteam cu mașina o șosea de pe litoral. De-a lungul plajei am văzut niște ofrande votive, niște lumânărele, niște coșulețe albe. Amparo mi-a spus că sunt ofrande pentru Yemanjá, zeița apelor. A coborât din mașină, a pășit emoționată până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și gura mare, hotărâtă să stea În tăcere. — Ideea fiind, zise Margotte, că nu există vreun mare spirit al răului. Oamenii aceia erau prea neînsemnați, unchiule. Erau doar oameni de rând, din clasele de jos, administratori, mici birocrați sau din Lumpenproletariat. O societate de masă nu produce mari criminali. Asta pentru că diviziunea muncii În Întreaga societate a desființat toată ideea asta cu răspunderea generală. Pe bucățele s-a ajuns aici. E ca și cum În loc de o pădure cu copaci enormi te-ai gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
gunoi. Nu suport mirosul chiștoacelor. Și cînd te gîndești că fumez de la șaisprezece ani. De ce n-am putut să pătrund În lumea bună? Pe mine nu m-au curtat niciodată bărbații cu situație, În schimb aveam mare trecere În rîndurile Lumpenproletariatului. Flăcăii oacheși de pe basculantă strigau după mine „nebunatico“, zarzavagiii Îmi făceau cu ochiul, băiatul cu Înghețata mă apuca de mînă cînd Îi Întindeam banii, ba unul care vindea loz În plic mi-a spus Într-o zi „Împărăteaso“. Ei bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
373 birnici din Piatra nu se găsesc decât zăci părechi de boi”. În lipsa unei industrii dezvoltate, în stare să absoarbă brațele de muncă care nu găseau o plasare productivă, birnicii erau nevoiți să îngroașe rândurile slugilor, angajaților vremelnici și ale lumpenproletariatului. Puțini dintre ei pătrundeau, pe de o parte în rândurile burgheziei orășenești în dezvoltare, iar pe de altă parte în rândurile lucrătorilor din ateliere sau în cele câteva instalații mecanice. Una din urmările descompunerii sistemului feudal era „pauperizarea populației din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lecție unică în această comuniune universală. Cel care se unește ușor cu mulțimea cunoaște desfătări felurite de care egoistul închis, ferecat ca un cufăr și leneșul inferior ca o moluscă vor fi veșnici lipsiți"108. Mulțimea corespunde și "gloatei", "canaliei", "Lumpenproletariatului", pe scurt, plebei. Sînt femei și bărbați fără identitate recunoscută, aflați la marginea tramei sociale, expediați în ghetouri sau la periferii, fără slujbă și fără scop, trăind în afara legilor și-a obiceiurilor. Sau, cel puțin, presupuși a trăi astfel. În
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
universitari din facultățile de filozofie au avut un parcurs similar, deși controlul partidului-stat asupra domeniului lor generase consecințe catastrofale, mergând până la înflorirea unei exegeze a „gândirii” secretarului general și a „filozofiei informale” a poporului, de la geto-daci la „poporul unic muncitor”, lumpenproletariat de clone apatice și ocazional descurcărețe, lipsite până și de himerele marxism-leninismului, deși nu de toate tiparele sale mentale (preluate de comunismul național). Universitarii din științele sociale, deseori (re)apăruți în spațiul public împreună cu disciplinele lor anihilate de ceaușism (ca
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
În numele igienei, separarea fizică a centrelor orașului de periferii a fost considerată o necesitate pentru evitarea riscurilor contagiunii. "Trebuie să înțelegem sublinia Alain Cottereau că în spatele proiectului explicit de salubritate era dorința de a "asana" o zonă ocupată de un lumpenproletariat mizerabil. Se spera că, amenajând spațiile verzi și dezinfectând spațiile de locuit ale acestora, se lupta împotriva comunismului muncitorilor"1. În anii 1930, această zonă devenise o miză a urbanismului (construcția locuințelor sociale, a centrului universitar etc.)2. Faptul că
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]