9,370 matches
-
-i calde și senine, pare că se așternuse peste tot șesul răsăritean al țării... De pe acest tăpșan culminant de unde munții Săcuieni cotesc spre țara Vrancei, tot Bărăganul, tot câmpul Brăilei, tot șesul Galaților cu matca Râmnicului, cu valea Buzăului, cu lunca Siretului, toată acea lată și oablă câmpie se arăta scăldată într-o lumină gălbuie și lucioasă, ca fața unei uriașe sinii de aur...” (Alex. Odobescu - Pseudokinegheticos, capitolul XI) Dacă acționăm împotriva firii, natura își pierde din feeria sa și-atunci
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
ne face însă să te dăruim atît iubirii cît și morții, roză? Cu gură de prunc cu gură de prunc printr-o răsuflare de muribund lizieră de lizieră mai urcînd o treaptă căutătorul căutînd fiind unul și același mersul pe luncă, egal mersul pe apă. doar în dăruire se limpezește tandrețea. spadă sub lună ce sinteză, doamne, ce sinteză gura de prunc într-o răsuflare de muribund Ce însingurare înscrie foșnetul pasului printre frunze, lumea mînuitoare, beteagă de nerăgaz și cîinii
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
din crinii DIMINEȚII Și se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI pădurea-și țipă bucuria vieții Și primăvara-și prinde perle în mărgean. Când soarele răsare din râul de cristal, Clipocind prin apa-i zglobie de smarald, ATUNCI privighetoarea cântă pe luncă și deal Și te-ademenște pâinea cu mirosu-i cald. Când soarele răsare de sub deal, prin vie, Aburind a ploaie și a cânt de prima vară, ATUNCI să-ți prinzi în păr parfum de iasomie, Să intri în LUMINĂ și să iubești
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
soarele răsare din crinii DIMINEȚIIȘi se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI pădurea-și țipă bucuria viețiiși primăvara-și prinde perle în mărgean. Când soarele răsare din râul de cristal, Clipocind prin apa-i zglobie de smarald, ATUNCI privighetoarea cântă pe luncă și dealși te-ademenște pâinea cu mirosu-i cald.Când soarele răsare de sub deal, prin vie,Aburind a ploaie și a cânt de prima vară,ATUNCI să-ți prinzi în păr parfum de iasomie,Să intri în LUMINĂ și să iubești iară
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
personală a lui Eugen Dorcescu, care a copilărit la poalele „Muntelui Lupilor” , într-un sat înconjurat de păduri, din care se iveau, zilnic, lupi, mai cu seamă solitari, dar, iarna, și în haită („La marginea acelei Poiene e râul, cu lunca lui, la stânga, privind în aval, e pădurea, în spate sunt Munții Vâlcanului - ai lupilor, altfel spus: Pleșa, Cornetul..."). Mult mai interesantă este însă prezența lupului în opera dorcesciană. Așa cum ne-a obișnuit, în tratarea literară a oricărui subiect, Poetul valorifică
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
în șoapte vii, la care rezonezi cu profundă înduioșare. Sunt șoapte care te ridică din amorțire. Mamei i se adresează cu voce tremurând suav: “Ești ploaia caldă peste flori suave,/ O adiere-n iarba din câmpii,/ Lumina verii năvălind în luncă/ Prin cântecul de ciocârlii.// Ești anotimpul ce-a crescut în mine/ Frumos și drept și tandu și timid,/ Esență tare din păduri de dafini/ Și măreția mândrului molid.// Îți sărut tâmpla, zână mea cea bună,/ Din cartea fermecată cu povești
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
Anotimp > IARNA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Iarna Dintr-un înalt adânc de cer Se cern mărut roiuri de fulgi Într-un năprasnic val de ger Nălbind coline, șesuri, lunci. Ce bucurie poate fi, Atunci când năvalnic ninge Pe uliță, pentru copii, Și... de ger nimeni nu plânge? La sat țăranii gospodari Din moși-strămoși, din tată-n fiu, Petrec cu drag din an în ani De sărbători. Așa îi știu. De
IARNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380820_a_382149]
-
care intră rima ca un fermoar, asta e cartea lui Foarță. Neaoș-aristocratic din țările de sus, zemos și fin, "un vis cu clinchete de linguri și gust de ciocolată Lindt". începuturile au ceva de ghicitoare, spusă cînd Păresimi dă prin lunci, sau cînd "pășunea/ reînverzise,-n șaizecișapte". Altei literaturi, de poezii "tîrzii și coapte", i se spunea, atunci, prologul. Și, pentru-un cerc de pasionați, care ocupă, într-o seară, stalul, cînd Foarță le semnează invitații, așa o să arate, ever, poezia
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
bate toată ziulica, abia aștepți să scapi... așa că pe declarația asta poți să pui bază, orișicât. Excepție: Sofica lui, precizase. Excepție, care nu putea decât să-i fie consoartă... Uitasem sfârșitul. Am citit în gând: Dată de mâna noastră, în lunca numită Runnymade, între Windsor și Staines, în a 15-a zi a lunii iunie, în al 17-lea an al domniei noastre, la 1215, noul an al domniei începând la 28 mai...
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]
-
Dănutz srl", du-mi-nică, 5 noiembrie, la TVR1: "Azi o avem ca invitată pe Cornelia Catanga - regina muzicii lăutărești." Haralampy: -Zdrang! Scuze, domnu' Bitman, mi s-a rupt o coardă vocală tomna când să vă întreb: ați auzit cumva de Gabi Luncă și de Romica Puceanu? Haralampy: "-Nu mai vreau să trăiesc bine! Vreau numai să trăiesc... La Parlament: Proiect de lege împotriva vremii (ceață, ploaie, tornade, ruperi de nori, trăznete...) C|R}I NOI ANUN}ATE LA TELEVIZIUNE 1. Adriana Bahmuțeanu
De la teve adunate... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10127_a_11452]
-
ora 11, la Biserica din Poienița Voinii se va oficia o slujbă de pomenire a lui Drăgan Muntean. De la ora 12, pe Dealul Cornetului începe spectacolul folcloric la care participă formații artistice din localitățile Bătrâna, Lăpugiu de Sus, Feregi, Lelese, Lunca Cernii, Ciulpăz, Toplița, Ruda-Ghelari. Vedetele sunt timișorenii Tiberiu Ceia și Felicia Stoian. Traian Vuia l Evocat la Făget Eveniment anual, simpozionul „Traian Vuia - inventator și militant social-politic“ va fi deschis vineri, 29 august, la ora 10, de primarul făgețean Dorel
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
Istria, Țibleșului, Pindului, Brigadierilor, Șucului, Apateu, Virgilius, Fermității, Satu Mare, Zefirului, Poiana Mărului, Energiei, Subuleasa, Gospodărie Anexă - Penitenciar, Calea Moșniței + Grădină I.P.J. + „Argos“ + Organizare Șantier + Ateliere I.E.L.I.F. ), Nădrag (p), Stamora Română, SP Lanca Birda III, Ghiroda Nouă - străzile Bobâlna - tâmplărie, Dunărea, Luncii, Luncani - brutăria, carmangeria „Migero“, pescăria, Nicolae Ursu; Checea (p), Fermele „Emiliano“, Pompe Aranca, Fermă „Miu“, Gelu (p), „Service Fructim“ Periam. VINERI: Timișoara ( C. Bogdăneștilor (p), străzile Trifoiului, Zănoaga, Războieni, Nepos, Guttenbrunn, Dunării, Semicerc, Tacit, Belgrad, Taborului, Umbrei), Nădrag (p), Sacoșu
Agenda2003-34-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281375_a_282704]
-
mai sus-amintite, există aici numeroase pensiuni agroturistice. În orice zonă a Maramureșului ați merge, veți găsi o astfel de pensiune: la Bârsana, Băiuț, Bogdan Vodă, Borșa, Botiza, Cărbunari, Cernești, Chiuzban, Colțău, Desești, Dragomirești, Dumbrava Târg Lăpuș, Ieud, Lăpuș, Locul Firizo, Lunca de Jos, Moisei, Ocna Șugatag, Oncești, Rona de Sus, Sacalașeri, Săcel, Săliștea de Sus, Săpânța, Sinești, Șieu, Vadul Izei etc. Prețurile la cazare nu sunt mari, încep de la 150 000 de lei/zi/persoană, ajung până la 200 000 de lei
Agenda2003-34-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281387_a_282716]
-
care deține una dintre cele mai valoroase colecții de arbori și arbuști de importanță științifică, didactică și recreativă din România. Parcul a fost înființat între 1909 și 1914, prin amenajarea și introducerea masivă a speciilor exotice în pădurea naturală din lunca Timișului; și, astăzi, pădurea naturală a parcului conservă exemplare de stejari multiseculari, unul având venerabila vârstă de aproape 500 de ani și o circumferință de 6,5 m. Dar iată povestea parcului: contele Ludovic Ambrosy a vizitat, pe când era ambasadorul
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
parc de vânătoare de la Șarlota, pe o suprafață de 1 207 hectare, care întrunește condițiile optime pentru creșterea intensivă a cerbului lopătar: dealuri mici colinare, altitudine medie 250 m, forme de relief în care predomină versanții cu pante reduse urmând lunci, terase, culmi domoale. În structura arboretelor se disting speciile de cvercinee (cer, gârniță, gorun) în stadiu de arborete capabile să asigure prin fructificații hrana de care cerbii lopătari au nevoie. Până acum, terenul a fost împrejmuit cu plase de sârmă
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
cu carpen, frasin, tei argintiu l rezervația Mănăstirea Cozia, cu păduri de gorun, fag, molid și amestec de mesteacăn și majodrean l unica pădure de stepă cu stejari xerofiți de la Hagieni (Dobrogea) l pădurea Hanu-Conachi de pe dunele de nisip din Lunca Siretului l Letea din Delta Dunării, cu vegetație luxuriantă de stejar, frasin, tei, carpen, arbuști și liane l pădurea Hârboaca-Brăcășoaia (Vaslui) unde cresc șapte specii spontane de stejar și hibrizi noi. (Sursa: „O estetică a pădurii“, de C. Bîndiu și
Agenda2003-37-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
-
de ani, și Ion Matei, de 24 de ani l În după-amiaza zilei de 12 septembrie, polițiștii de frontieră timișeni s-au pomenit, la mai puțin de 200 de metri în interiorul țării noastre, cu trei sârbi. Explicațiile lor: umblau prin lunca Timișului la cules de melci, pe care ulterior urmau să-i vândă. Polițiștii noștri le-au întocmit dosare penale pentru trecere ilegală a frontierei. Autoritățile iugoslave au fost informate despre acest eveniment și a urmat returnarea culegătorilor de melci l
Agenda2003-38-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281489_a_282818]
-
După cum sublinia profesorul Al. Borza, „o vizită la această uzină științifică poate fi, în egală măsură, instructivă și reconfortantă“. Parcul, cum îi spune marele public, a fost înființat în urmă cu aproape 300 de ani în perimetrul zăvoaielor naturale din Lunca Mureșului, evoluând apoi, prin amenajări succesive cu plante exotice decorative, la rangul de important centru experimental și de aclimatizare forestieră. A fost declarat „Monument al Naturii“ în 1954. Originalitatea și valoarea compozițională a peisajelor din cele 50 de parcele ale
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
zadă larița (Timișoara). Există arbori cu un anumit parfum exotic: arborele pagodelor (Timișoara, Sânnicolau Mare și Pesac), chiparoși de baltă (Timișoara). În județul Timiș sunt nominalizate, de asemenea, 17 rezervații și arii naturale protejate, dintre care l cu caracter botanic: Lunca Pogănișului, Movila Șiștea, Parcul Botanic Timișoara și Poiana cu narcise Bătești l cu profil forestier: pădurile Dumbrava, Bistra, Cenad și Arboretul de la Bazoș l ornitologice: Mlaștinile de la Satchinez și Murani l pedologice: locul fosilifer Rădmănești și sărăturile de la Diniaș l
Agenda2003-24-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281114_a_282443]
-
Rădăceanu (p), Panselelor (p)), Crivina, Silagiu (p), Șudriaș, Susani, Jupani, Traian Vuia - C.F.R. , Foraj 13 și 14 Bucovăț, Releu Radio, Orțișoara, Cornești, Ghiroda (p), Moșnița Veche, Grabați - Zootehnie + „Erfolg“, Sânnicolau Mare (p) - str. Bucurescu, Drumul Nerăului, Lovrin (p), Stația Pompe Lunca Birda ÎI, Jamu Mare (p). VINERI: Timișoara (străzile Timiș (p), Dropiei (p), Amforei, Teiului, Calea Torontalului nr. 25, scările A, B, C, Ialomița (p), Demetriade (p), Odobescu (p), V. Madgearu (p), Gh. Doja (p), Remus (p), Filaret Barbu (p), Romulus
Agenda2003-27-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281206_a_282535]
-
cerbului lopătar; pe o suprafață de 1 207 hectare se află dealuri mici (250 m altitudine), forme de relief în care predomină versanți cu pante reduse și culmi domoale, unde cresc specii de gorun, de cer și gârniță, terase și lunci cu iarbă multă. Parcul a fost împrejmuit cu plase de sârmă și va fi dublat de un zid de gladiniță („gard viu“). Pentru asigurarea apei, s-au forat fântâni la peste 100 m adâncime, amenajându-se, de asemenea, un lac
Agenda2004-3-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281946_a_283275]
-
se poate ajunge la Ocna Sibiului cu trenul accelerat, care pleacă dimineața, la ora 8,56, până la Sibiu, de unde se poate călători fie cu trenul pe linia Copșa Mică, fie cu autobuzul, curse regulate. Târgu Ocna. Stațiunea se află în lunca Trotușului (260-270 m altitudine), fiind reintrodusă în circuitul balnear din 2004. Deși izvoarele minerale au fost captate încă din 1888, orașul Târgu Ocna a fost un timp ignorat ca stațiune balneoclimaterică. Factorii naturali de cură sunt: ape minerale sulfuroase, clorurate-sodice
Agenda2004-6-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282050_a_283379]
-
Sportivilor (p), Conac (p), Albinelor (p), Strugurilor (p), Lucerna (p), Pisa (p), Crișan, Cloșca, Horia (p)), Dumbrăvița (p) - străzile Vladimirescu, Plăvăț, Maurițiu, Făget (p), Buziaș (p), Sârbova, Hitiaș, Racoviță, Capăt, Dudeștii Noi (p), Ghiroda - străzile Bobâlna, Aleea Ghirodei, Fuișor, Spartachiade, Luncii, Mătrăgunei, Cărăbuș, Lăptarilor; Comloșu Mare (p), Sânnicolau Mare (p) - „Tarotex”, Gară, „Banat Tractor”, „Eurovitalis”, „Legumicola”, „Pusta Kiri”; Denta (p), Gad (p). JOI: Timișoara (Bd. Dâmbovița (p), străzile Iorgovanului (p), Cerceilor (p), Lacului (p), Labirint nr. 1, sc. B, Canal Bega
Agenda2004-15-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282300_a_283629]
-
pensiune, str. Gh. Asachi nr. 22 l S.C. Impex Tibet S.R.L. , pensiune, Calea Aradului nr. 85. În orașul Deta, structurile de cazare sunt: CORONA, pensiune, str. Damaschin Marian nr. 7 și Niadal Abatex, hotel, str. Victoriei nr. 1. A. M. G. Lunca Pogănișului l Laleaua pestriță - monument al naturii O parte din Lunca Pogănișului (75,5 hectare) a trecut încă de-acum 65 de ani sub ocrotirea legii, ca arie protejată, statut reînnoit de-a lungul timpului - în 1971, 1982 și 1995
Agenda2004-15-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282299_a_283628]
-
pensiune, Calea Aradului nr. 85. În orașul Deta, structurile de cazare sunt: CORONA, pensiune, str. Damaschin Marian nr. 7 și Niadal Abatex, hotel, str. Victoriei nr. 1. A. M. G. Lunca Pogănișului l Laleaua pestriță - monument al naturii O parte din Lunca Pogănișului (75,5 hectare) a trecut încă de-acum 65 de ani sub ocrotirea legii, ca arie protejată, statut reînnoit de-a lungul timpului - în 1971, 1982 și 1995. Importanța ce se acordă zonei se datorează, în principal, faptului că
Agenda2004-15-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282299_a_283628]