105 matches
-
este furat din paradis și dus în adâncimile iadului. Străbunii trimit pe Tarnum s-o ajute pe regina Allison de Erathia în încercarea să de a salva sufletul tatălui ei. În prima cameră a iadului, Tarnum caută "Sfera Inhibiției" () astfel încât Luntrașul să-l ducă la nivelul următor. Allison dorește să-l însoțească pe Tarnum în luptă, dar Tarnum insistă că ea să se g. mai antreneze. În a doua anticamera a iadului, Tarnum și oamenii săi sunt afectați de către fantomele trecutului
Heroes Chronicles () [Corola-website/Science/322515_a_323844]
-
apoi îi trece cu luntrea pe malul românesc. Darie și Diplomatul traversează pe jos câmpia Bărăganului și ajung la București după trei luni de absență. Ei intră într-o cafenea, iar fostul consul mărturisește că a furat mahmudeaua de la nora luntrașului. Acolo, Diplomatul este recunoscut de comisarul Aburel și arestat; el era căutat de autorități pentru că umpluse Bucureștiul cu bancnote false. Rămas singur, Darie se duce la frizeria lui Dodu din cartierul Tei și-i spune Anghelicăi că soțul ei și
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
trecut, grecii foloseau bare de fier sau de bronz drept monedă . Iată multiplii și subdiviziunile obolului: În Grecia Antică, se punea sub limba unei persoane decedate o monedă, de obicei un obol până la trei oboli, întrucât, în mitologia greacă, Charon, luntrașul lui Hades, îi trece pe cei proapăt morți peste râul Acheron (sau potrivit altor surse peste Styx), dacă își puteau plăti călătoria. Se spune că cei care nu puteau plăti pribegeau o sută de ani pe malul râului Acheron, revenind
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
științei și al înțelepciunii", Horus, "stăpânul cerului și zeu al monarhiei", Amon-Ra, "zeul originar", sau Osiris, "stăpânul imperiului subpământean". Amon-Ra este cea mai renumită zeitate din pleiada de zei a Egiptului. La început zeu al aerului, al vântului și al luntrașilor, Amon devine zeu de stat la Teba și este asimilat cu Ra, zeul Soarelui la Heliopolis. Amon este zeul local al Tebei, considerat divinitate a aerului sau a fecundității. Egal cu zeul Amon-Ra, este zeul Osiris. Odată cu trecerea timpului, Osiris
Religia în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/326336_a_327665]
-
ideea s-a concretizat abia în 1885, când s-a vorbit despre un Muzeu al Industriei și Meșteșugurilor, ce urma a fi construit pe un teren dat de către edilii orașului din terenurile de exercițiu ale pompierilor (pe fosta stradă a Luntrașilor, azi Horia). Proiectul construcției a aparținut arhitectului Kiss István (profesor universitar), iar lucrările au demarat în 1890, avându-i ca antreprenori pe Sófalvi József și Soós Pál, construcția fiind finalizată în 1894. Stilul clădirii este neoclasic, cu elemente grecești și
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
Düsseldorf; între 1851-1853 vizitează Elveția și Belgia, precum și Leipzig. În ianuarie 1854, Schumann merge la Hannover, unde audiază o interpretare a operei sale "Das Paradies und die Peri" La 27 februarie 1854 se aruncă în Rin. Este salvat de niște luntrași, dar odată adus la mal se confirmă nebunia sa. Deși biografii timpurii concluzionau că acest comportament al lui Schumann era datorat sifilisului, cercetări ulterioare au arătat improbabilitatea acestei ipoteze. Mai mult, multe dintre simptomele pe care le manifesta, inclusiv crize
Robert Schumann () [Corola-website/Science/299745_a_301074]
-
un pescar român (Boris Ciornei). Diplomatul îi dă pescarului o mahmudea de aur furată de la grecoaice pentru a-i trece Dunărea cu o luntre. Pescarul îi lasă nurorii sale moneda ca zălog. Ei ajung cu bine pe malul românesc, dar luntrașul este împușcat de grăniceri la întoarcere. Darie și Diplomatul merg cu o căruță și ajung la București. Ei intră într-o cafenea, dar sunt capturați iarăși de comisarul Marinescu. Diplomatul umpluse Bucureștiul cu bancnote false, iar autoritățile puseseră un premiu
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
-i învețe pe oameni să-l cunoască, să-l adore și să îl considere zeul lor. Manco Capac și Mama Ocllo vin din est, din Insula Soarelui, din mijlocul lacului sfânt, să dea naștere unei noi civilizații, el ca un luntraș aborigen în poncho roșu, stând în picioare, cu o prăjină lungă în mână, conducând ambarcațiunea, iar ea, chircită în spate, toarce lână de lamă pe un fus de lemn. Locul în care Manco Capac și-a înfipt bastonul de aur
Lacul Titicaca () [Corola-website/Science/302235_a_303564]
-
13766 PREDA LENUȚA (n. 1954) Constantă, str. Garofiței nr. 22, bl. L88A, sc. B, ap. 21 țel. 511801 18882 RĂCEALĂ AUREL (n. 1941) Constantă, Str. Lt. Lemnea Teodor nr. 14 țel. 631665 18892 ȘERBAN IOAN ROMÂN (n. 1955) Constantă, Str. Luntrașului nr. 14A țel. 691879 3793 SOLOM LILIANA (n. 1956) Constantă, Str. Ghioceilor nr. 10 A, bl. L2C, sc. A, ap. 12 țel. 670735 094651860 13780 STAN DORITĂ (n. 1961) Constantă, Al. Melodiei nr. 2 bl. 24C sc. E ap. 84
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
48} este moarte! Care din aceste două stă, este, fără a trece? Nici una. Ambele sânt același lucru, fără-a fi! Pe noi, cari zicem că trăim și știm că vom muri, adică pe om [î]l putem compara cu un luntraș care știe bine că îl duce curentul fatalminte spre o cataractă unde va fi zdrobit el și luntrea lui. Și totuși luntrașul merge înainte, ba găsește timp destul nu numai a admira natura, cerul și pământul, ci și, mai ales
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari zicem că trăim și știm că vom muri, adică pe om [î]l putem compara cu un luntraș care știe bine că îl duce curentul fatalminte spre o cataractă unde va fi zdrobit el și luntrea lui. Și totuși luntrașul merge înainte, ba găsește timp destul nu numai a admira natura, cerul și pământul, ci și, mai ales, pentru a face rău altora în calea sa. Aceste puncte, rău rezumate aici, au fost dezvoltate și explicate de orator cu o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stranie ascunzătoare subpământeană, iar absurdul a tot ce se întâmplă îl determină pe țăran să-și vândă gospodăria și să plece la oraș. De altfel, acesta nu este un personaj episodic oarecare, reiterând, oarecum, rolul din mitologie al lui Caron, luntrașul bărcii care transporta morții spre regatul subteran al lui Hades. El este doar unul dintre factorii cu legături htoniene ai lumii cu care vine în contact și de care se atașează tânărul profesor, cel care îl aduce în sat, prima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pierzaniei, vor fi îmbrățișat orașul, iar sărutul distrugerii și al calvarului îl va face să ardă ne-ntrerupt, în noapte, mistuindu-l, calcinându-l..., până la scrumul primei infernale dimineți, de după. Adversarii nu trebuie nicicum subestimați. Diavolii, etern-damnații, făpturi decăzute și spurcate, luntrașii lacului de foc și de pucioasă, de la hotarele întunecimii, au fost printre îngerii cei mai puternici și mai mândri. Au fost heruvimi! Totuși, alegerea vă aparține vouă și doar vouă, domnilor. Bine, bine, dar..., de ce tocmai noi? se înăsprește Dan
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
intoleranței și invidiei. O nouă Beritola este Gostanza (V, 2), care văzându-se despărțită pe nedrept de tânărul pe care îl iubea, decide să se sinucidă și pleacă pe mare, luând o corabie de pescari, „deprinsă oarecum cu meșteșugul de luntraș și corăbier ca orișicare femeie de pe acolo”208. Educația femeii privea, prin urmare, și numeroase deprinderi practice, uneori proprii doar bărbaților. Ajunsă în cetatea Susa din Berberia, va fi mai apoi adăpostită de o saracină bătrână, în casa căreia se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
necondițională, absolută este prefigurată, indicând astfel că într-un anume sens, ospitalitatea înseamnă proximitate, atingere, în ocurență, îmbrățișare. Traiectul lui Iulian, vânătorul pervers și sadic, apoi ucigașul fără voie al părinților săi, apoi rătăcitorul penitent și în cele din urmă luntrașul la dispoziția călătorilor, de la crimă la sfințenie este și traiectul între neospitalier și ospitalier, între omul care își descoperă propriul exil și faptul că este un străin chiar pentru el și între cel care se acceptă pe sine, este acasă
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
perfecțiune, un moment de refacere "că-l sluțise apa mării" (6.137)118*: orice urmă de ostilitate și incertitudine pare suspendată. O simpatie generală, o vitalitate veselă îl înconjoară pe Ulise și îl asigură de întoarcerea pe care feacienii, acești luntrași neîntrecuți, i-o făgăduiesc. Și totuși, ospitalitatea oferită de feacieni nu este complet lipsită de ambiguitate, și foarte subtil, se pot citi în ea multiple tensiuni, chiar contradicții. Astfel aflăm că acest popor, izolat de alți oameni 119, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Calypso până la sosirea sa în Itaca. "Ulise se trezea în patria sa". Această trezire este un preludiu pentru o nouă naștere după un ultim somn. Este bine să reamintim că Ulise se culcă în liniște în barca de întoarcere. Luntrașii "așternură atunci pe punte un culcuș de pânză de in pentru ca voinicul să doarmă liniștit." și atunci "un somn adânc și lin ca moartea se lăsă atunci pe pleoapele voinicului"179. Ne-am fi putu aștepta ca el să fi
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la fel de bine Schranke ca și Grenze, după cum arată Kant. Frontiera se deosebește de barieră prin faptul că ea poate fi traversată, în vreme ce aceasta din urmă constituie un obstacol, marchează o limită de netrecut. Este important să vedem că Iulian devine luntrașul cu care treci frontiera, că el înseamnă limita prin faptul că ea poate fi depășită. El este chiar garantul acestui lucru, eroul, cel care prin situația sa de exterioritate, prin marginalitatea sa poate să asigure oamenilor trecerea fluviului. Luntrașul este
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
devine luntrașul cu care treci frontiera, că el înseamnă limita prin faptul că ea poate fi depășită. El este chiar garantul acestui lucru, eroul, cel care prin situația sa de exterioritate, prin marginalitatea sa poate să asigure oamenilor trecerea fluviului. Luntrașul este un transgresor, transgresorul este un luntraș. Am văzut că distanța nu poate să creeze o limită, o barieră. Iulian este de altfel cel care descoperă vertijul lipsei de limite în setea de carnagiu căreia nimic nu vine să-i
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
el înseamnă limita prin faptul că ea poate fi depășită. El este chiar garantul acestui lucru, eroul, cel care prin situația sa de exterioritate, prin marginalitatea sa poate să asigure oamenilor trecerea fluviului. Luntrașul este un transgresor, transgresorul este un luntraș. Am văzut că distanța nu poate să creeze o limită, o barieră. Iulian este de altfel cel care descoperă vertijul lipsei de limite în setea de carnagiu căreia nimic nu vine să-i pună frâu sau capăt. Distanța până unde
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
salariaților unei mari uzine din suburbia orașului Amiens, abordați din punctul de vedere al habitatului 57. În paralel, etnografia franceză realizează în mediul urban, ca și în mediul rural studiul meseriilor surghiunite la periferia industrializării: negustorii ambulanți, fierarii satului, tocilarii, luntrașii fac obiectul unor abordări esențialmente folcloriste, axate pe rămășițele unei lumi dispărute, persistența acestor tehnici și a structurilor sale simbolice. Un alt curent, etnologia culturală a populațiilor muncitoare, inspirat la început de Chombard de Lauwe, va conota cu și mai
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unui trib peceneg, tolmač), Uzul, Uza (numele unui alt trib), și, probabil, Brașov (< Barasu, „apă albă“), Bucegi-Buceci (bučak-buğak- buğag „unghi, colț, margine, loc izolat“), Bugeac (< buğak), Bărăgan (baragan, boragan „furtună, viscol“, din sintagma „ținut bîntuit de furtuni, viscole“), Fălciu (< filiqči, „luntraș“), Argeș (argiș, „înălțime, ridicătură de teren“), Rucăr („stîncă, piatră“), o parte dintre toponimele romînești cu finala -ui, -lui, -țui etc. (Bahlui, Călmățui, Covurlui, Desnățui, Teslui, Vaslui etc.) Gustav Weigand are meritul de-a fi atras primul atenția asupra influenței turcice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de departe, București, 1998; Înainte de plecare, București, 1998; Lecturi împreună, vol. I, București, 1998, vol. II: Departe, în trecutul apropiat, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2000; La rădăcinile depărtării - Aux Racines du lointain, ed. bilingvă, pref. Al. Călinescu, București, 1999; Plata luntrașului. Poeme (1956-1998), pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1999; Tinerii noștri bunici. Exorcism în șoaptă, pref. Mihai Zamfir, Botoșani, 1999; Dublul ochean, pref. Alexandru Condeescu, București, 2000; În altă parte, I-II, București, 2000-2002; Instransigență în harem, Iași, 2002; Limba imperiului - La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
Shambala, culmi ale inițiaților, se află în această regiune. De altfel, în limbajul autohton, Kashmir se traduce prin "Paradisul pe pămînt", iar peisajul este într-adevăr paradisiac și pare a corespunde descrierilor biblice. Mai este denumit și "Elveția Indiei", iar luntrașii din Kashmir susțin că sunt urmașii lui Noe. Alte ipoteze susțin originea evreiască a Kashmirului, vizitat de regele Solomon și considerat de unii ca fiind adevărata țară a făgăduinței promisă de Dumnezeu poporului evreu. Mai mult, primul istoric cunoscut din
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Bârlădeană întâlnindu-i și pe Nichifor Crainic, și pe Victor Ion Popa. În 1919 începe să publice versuri în revista locală „Florile dalbe” sub numele I.Valerieanu și I.Valereanu, debutând cu pastelul În albastru..., urmat până la sfârșitul anului de Luntrașul, Blestemele și Un templu. Revine la București după un răstimp petrecut la Tecuci și se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie (1921-1925), absolvită magna cum laude. Ofițer de carieră (profesor și inspector școlar în cadrul armatei), V. este secretar general
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]