104 matches
-
când una din ele nu bate apa degustă grafica albă a norilor vântul prin valuri un strabism al durerii pierzi amintirea mea ca pe o floare căzută de la butonieră pe canale venețiene când mor pescăruși de prea mult zbor iar luntrașul se îndepărtează grăbit http://www.youtube.com/watch?v=g8gtjnvNqds Referință Bibliografică: călătorie de nuntă / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 860, Anul III, 09 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CĂLĂTORIE DE NUNTĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344742_a_346071]
-
salvării - Ape limpezi pe care tânjesc să le străbat... Mă învârt într-un cerc circumscris, Cu Rafael vreau să mă plimb de mână, Dar trandafirul cel alb nu mi-e dat sa-l miros: Genunchii-mi cedează, cobor spre pământ - Luntrașul plutește cu mine pe Acheron, Iar Erebus bate-n mine de zor, Ca și când aș merge pe-o altă planetă. Fug mai departe-n lume... vreau să-mi adun cuvintele din nimic Și să le aștern pe-un verde sicriu de
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
pasăre născută mereu dintr-un vis, sine ieșit din dureri și cuvinte, zbor rotunjit peste-un alb paradis. Frunzele iau sărutarea luminii, doinele spun cântul lor pătimaș, trupul tău plin e mereu de fiorul grădinii eul meu rămâne-ntre patimi luntraș. Tu dăruie-mi clipa s-o sorb cu uimire, trupul tău amforă-n mine să fie, vreau să-mi fii marea cu țărmul mustind de iubire cântecul meu dintr-o seară atât de târzie. Leonid IACOB http://www.youtube.com
SĂ-MI FII de LEONID IACOB în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343622_a_344951]
-
te cunoaște (Singur printre oameni). Teama de marea trecere este și ea prezentă: În templu negustorii își mai întind taraba, / Mai drămuiesc iubirea în clipă sau în an, / Cu suflet obosit și gol te miră graba / Prin care lângă râu luntrașul vrea un ban (Septuagenar). O criză generală domnește-n univers, unde josnicia înghite totul, unde muzele nu mai cântă, unde lideri adevărați nu mai există: o spune metaforic, într-un frumos poem, poetul Vasile Burlui: Poienile din munte sunt golite
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
toamnă"DOAMNE, nu în tină ! "Eu simt (așa) că uneori", " Gândul (iată), mi-e tăciune..." "E-atâta treabă" Dincolo, pe lângă Cânt și-Închinăciune ! Unde moartea nu ajunge", ni se oferă "Porți deschise" " Dar, fără ei !" să sune goarna, Poetul nost' "Luntraș de vise!" "Brand de Țară", "Colț de Rai", vin ca "Rob al focului" "Pas-cu-pas", "Aștept Trimisul", la "Măreția Tronului !" Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.de Ind.alim.Izvoarele & Șc.Gimn.Negreni, Jud.Olt, membru L.S.R. & U.S.E. & U.A.P. & U.Z.P.R.
DIN DRAGOSTE CREȘTINĂ, PENTRU UN 'ROB AL FOCULUI INTERIOR' (DR.SCR.GRIGORE CĂLIN). de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374581_a_375910]
-
din zborul firav. La maluri de-argint, copil-semilună Așază din spumă de mare-n pocal, Din cer și pământuri, el își adună Străfulgere lungi, tăind vertical. „Să beau din pocal inocentă și pradă!” Mi-a spus de curând un tanar luntraș, Cu fruntea-nvelită de nopți în șarada, Pe Charon, târziu, făcându-mi nuntaș. Ființă din mine tăcea că pământul Sub tropot de cai, gonind ne-mblânziți, Suflând cu turbare, precum sufla vântul, Pe creștet de îngeri, ce stau răzvrătiți. Suav se
SĂ BEAU DIN POCAL INOCENŢĂ ŞI PRADĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371333_a_372662]
-
turbare, precum sufla vântul, Pe creștet de îngeri, ce stau răzvrătiți. Suav se prelinge pe mine păcatul, În care rodesc strugurii-n vie Și vinul inundă-n rafale regatul, Ce ieri străbăteam prin copilărie. Se uită la mine mirat, iar, luntrașul, Vâslind și-ndârjindu-se înspre neant; Rămânem în barca, eu și nuntașul, Privindu-ne-n ochi, natural, arogant. Marama-mi așez cuminte,-n oglindă, Adam îmi devine astăzi clucer, Cu anii din urmă, din palmi să-mi desprindă, Un ultim
SĂ BEAU DIN POCAL INOCENŢĂ ŞI PRADĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371333_a_372662]
-
o zi te va cuprinde. Ante mortam nemo beatus! cum ne-a spus procuratorul Ponțiu Pilat în cartea citită de decurion! Apoi într-un târziu s-ar putea s-o dorești, și o aștepți cum se cuvine nemaidorindu-ți nimic. Luntrașul te va lua și te va trece peste Styx. Mai înainte de asta însă, ți se face pur și simplu lehamite de această lume și regreți moartea celor dragi, dispăruți mai înainte din această lume. Mergi cît mai ești în putere
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
bisericii și nu trebuie deranjată ori perturbată atmosfera slujbei de înmormântare. • Practica de a lipi pe crucea din mana mortului o monedă este păgânească și trebuie abandonată sau părăsită. Cu acest ban se credea în mitologia anticilor că morții plătesc luntrașului Caron trecerea peste Stix (un fluviu al infernului). A atașa un ban de Sfânta Cruce reprezintă o impietate și perpetuarea unei superstiții pe care orice creștin ortodox autentic nu o poate susține. • Când preotul citește rugăciunea de dezlegare, unii credincioși
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
rece și bună, trecând calea ferată pe care, rareori, trecea un motor, între Caracal și Piatra Olt. Apoi poteca șerpuind printre mesteceni albi, răchită și plopi impunători, până în grădina bunicilor, de pe malul Oltețului. Luciul apei, pe care o treceai cu luntrașul, undele pline de mormoloci, fâțe, scoici, sunetele scoase de vitele venind seara de la pășune, cotcodăcitul, behăitul, lătratul, nechezatul, grohăitul, măcănitul, foșnetul vântului prin copaci, toate mi-au rămas în memorie și în suflet ca străluciri ale peisajului românesc, de care
MODELE, ASPIRAŢIE, ÎNCLINAŢII de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346353_a_347682]
-
48} este moarte! Care din aceste două stă, este, fără a trece? Nici una. Ambele sânt același lucru, fără-a fi! Pe noi, cari zicem că trăim și știm că vom muri, adică pe om [î]l putem compara cu un luntraș care știe bine că îl duce curentul fatalminte spre o cataractă unde va fi zdrobit el și luntrea lui. Și totuși luntrașul merge înainte, ba găsește timp destul nu numai a admira natura, cerul și pământul, ci și, mai ales
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari zicem că trăim și știm că vom muri, adică pe om [î]l putem compara cu un luntraș care știe bine că îl duce curentul fatalminte spre o cataractă unde va fi zdrobit el și luntrea lui. Și totuși luntrașul merge înainte, ba găsește timp destul nu numai a admira natura, cerul și pământul, ci și, mai ales, pentru a face rău altora în calea sa. Aceste puncte, rău rezumate aici, au fost dezvoltate și explicate de orator cu o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de departe, București, 1998; Înainte de plecare, București, 1998; Lecturi împreună, vol. I, București, 1998, vol. II: Departe, în trecutul apropiat, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2000; La rădăcinile depărtării - Aux Racines du lointain, ed. bilingvă, pref. Al. Călinescu, București, 1999; Plata luntrașului. Poeme (1956-1998), pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1999; Tinerii noștri bunici. Exorcism în șoaptă, pref. Mihai Zamfir, Botoșani, 1999; Dublul ochean, pref. Alexandru Condeescu, București, 2000; În altă parte, I-II, București, 2000-2002; Instransigență în harem, Iași, 2002; Limba imperiului - La
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
când tatăl său, foarte ocupat de această măreață priveliște ce se desfășura în jurul său, nu ar fi băgat de seamă lipsa ei, Henrietta de Serrey se trase pe furiș în apartamentul său unde Juana, camerista sa, aștepta. - Ei bine! Beppo luntrașul hotărîtu-s-a? - Da, doamna mea, însă cere douăzeci de galbeni pentru ducere și alți douăzeci pentru înturnare. Zice că trecerea nu e fără primejdii și se teme de strășnicia poliției portului care oprește tot felul de îmbarcație, în golf, de cum trage
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ne-am văzut ne despărțește pentru totdeauna!... Gîndește-te câteodată la mine, trăiește pentru maica dumitale și pentru slava ce te așteaptă... pentru aceea ce îți jură aci amor vecinic! Henrieta IV Juana înfășură cu grijă suvenirile stăpîne-sei, le-trimise la luntrașul Beppo, care se puse în barcă și trecu la Sorrenta. Pergoleze nu era acasă când Beppo dete Ninei cele trimise de Henrietta. Noaptea trecută îi răcorise sângele și ieșise în ziua aceea foarte vesel de-acasă. {EminescuOpVIII 584} Fericirea este
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Bârlădeană întâlnindu-i și pe Nichifor Crainic, și pe Victor Ion Popa. În 1919 începe să publice versuri în revista locală „Florile dalbe” sub numele I.Valerieanu și I.Valereanu, debutând cu pastelul În albastru..., urmat până la sfârșitul anului de Luntrașul, Blestemele și Un templu. Revine la București după un răstimp petrecut la Tecuci și se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie (1921-1925), absolvită magna cum laude. Ofițer de carieră (profesor și inspector școlar în cadrul armatei), V. este secretar general
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
acest capitol nu este o fabulă care furnizează concluzii pline de înțelepciune. Este doar istoria unui eșec, a unei pierderi iremediabile. Așa cum am arătat, curriculumul pansofic nu a fost aplicat, fiind condamnat la uitare, azvârlit în râul Lethe de către un luntraș Caron care, în epocă, s-a numit fie Societatea Regală, fie mișcarea neofrancmasonică. Pentru istoria pedagogiei și a curriculumului, aceasta a determinat nu numai o întârziere de câteva veacuri a transformării lor în demersuri științifice coerente, dar și un impuls
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al Cellei Serghi. C. Rădulescu-Motru este autorul articolului Filosofia lui Caragiale, cu publicistică sunt prezenți Constant Răutu, Petru Comarnescu (Capitala și provincia), Ion Potopin. Nu lipsesc transpunerile din literatura universală: Petre Stănescu traduce cartea a VI-a din Eneida (Charon, luntrașul infernului), Ion Tundrea transpune fragmente din Divina Comedia de Dante, Const. Vulturescu dă fragmente din Kalevala, A. E. Baconsky tălmăcește Îngerul de Lermontov și Prietenilor de Pușkin, poet din care este tradusă și poezia Viscol (Anna Barbu), Petru Sfetca oferă
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
ironia contrapunctată sentimental, sesizabilă nu atât în cuvinte și expresii, cât în atitudine. Poetul apelează adesea la simboluri mitologice, spre pildă plecarea pe front, din portul Brăila, fiind asemuită trecerii Styxului, în lumea neființei, cu rostuita vamă plătită lui Caron, luntrașul celor morți. Elementul livresc izvorăște dintr-o structură intimă, este o stare de spirit și definește, în fond, un clasicist căruia nu îi rămâne străină viziunea modernă. Diferite ca substanță și semnificații, versurile din Itinerar sentimental (1932) sunt, în esență
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
-și fi spus totul, Audbert i se adresă lui Balamber: Dacă vreți să treceți Rinul fără să fiți observați, mâine va trebui să coborâm la vad înainte să se lumineze de ziuă. Cu ce te gândești să-l plătim pe luntraș? E un pungaș bătrân și, dacă vreți să treceți în secret, nu o să fie mulțumit cu o bucată de stofă. Hunul surâse și încuviință. Apoi se ridică brusc și, din câțiva pași, ajunse la încărcătura de bagaje, pe care Kayuk
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mine jilăveala acelei ierni târzii de unde veneam, care-mi furișase în măduvă reumatismul zloatei. Înțelegeam că nu nimerisem acolo ca să înșir undițile pe marginea luntrii, ci ca să mă ardă și să mă curețe de iarnă soarele biruitor. Mi-am trezit luntrașul turtucăian, care dormita cu fruntea pe genunchi, și am pornit domol, prin florile de lumină presărate de sălcii pe luciul lacului. Îmi strânsesem sculele. Nu mai aveam nici putere, nici dorință să prind cu vechile viclenii crapii Dunării. Mă simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
viață Jivine hrăpărețe, setoase de argint. Am clopotat deuna, prin crânguri și ogoare Ca șoimii să m-audă plătit-am cu amar Cu grele munci și cazne, cu veacuri fără șoave Țărâna înroșit-am cu a sângelui pojar. Ca un luntraș pe ape, descopeream catarguri Lumini tulburătoare, a sfinților martiri Cu oase fărămate, cu trupul prins în ștreanguri De-ntunecate minți și negre clevetiri. Mi-i sufletul un templu cu răstigniri ascunse Corabie purtată prin crâncene furtuni În care dorm răpuși
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
pierzaniei, vor fi îmbrățișat orașul, iar sărutul distrugerii și al calvarului îl va face să ardă ne-ntrerupt, în noapte, mistuindu-l, calcinându-l..., până la scrumul primei infernale dimineți, de după. Adversarii nu trebuie nicicum subestimați. Diavolii, etern-damnații, făpturi decăzute și spurcate, luntrașii lacului de foc și de pucioasă, de la hotarele întunecimii, au fost printre îngerii cei mai puternici și mai mândri. Au fost heruvimi! Totuși, alegerea vă aparține vouă și doar vouă, domnilor. Bine, bine, dar..., de ce tocmai noi? se înăsprește Dan
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
salut, eșec, / te salut ieșire din cadru. Există însă și reversul: sentimentul perpetuului învins (mereu altcineva ia premiul cel mare), dar nu este debusolant, devenind chiar o a doua natură, pentru că oricum, altcineva / prinde din zbor moneda de aur - plata luntrașului / spre cea mai bună lume dintre toate... Compromisul devine, prin urmare, deseori, o necesitate, indusă devreme: de la mine are pretenții / asta aud de când sunt, fiindcă țelul celor care vor să formeze, să educe e, de cele mai multe ori, să fiu mai
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
caldă ori fulgi moi, răcoritori. Alteori se aprinde în mine focul sacru al incertitudinii: cine sunt, și încotro mă-ndrept? Și dacă în Ceruri nu exisă dragoste, iar soarele ce ne încălzește e doar o candelă aprinsă în casa vreunui luntraș? Aș vrea să cred că soarele meu nu e altceva decât căldura sufletului bunicii mele, ridicat la Cer mult prea devreme. Doamne, ce dor îmi e de ea! Și cât vreau să-i spun că o iubesc! Abia acum învăț
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]