1,346 matches
-
discursului: "cu ochii la cerul de ieri/ cu gîndul sorbit în seninu-i/ mă chinui mă-ntunec mă-nvinui/ lovită de cîte păreri// la unicul lumii intrînd/ noptatici soli-nuferi sori-nouri/ cortegii de stranii ecouri/ sori nordici narciși navigînd// lipit între tîmplele luntrei/ tu intransmisibil curînd/ la capătul umed al tundrei// sori negri uscînd cărăușii/ splendori în incinte negînd/ în spulber sînt gemeni cenușii" (cu ochii la cerul de ieri). Chiar simțămîntul limpede montat al "înstrăinării" de lume e încă o dovadă a
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
o jumătate de mileniu, să se lase legănat de vise. Nici pentru struțocămilă lucrurile nu sînt cu mult mai complexe, deși trebuie să facă față neajunsurilor provocate de însuși statutul său de animal hibrid, care se află, simultan, în două luntre. Cel mai explicit - și avînd ochii larg deschiși - optează Faust. Bătrînul savant (un fel de pustnic pînă la întîlnirea crucială cu Mefisto), ce pare a fi epuizat tainele cărților, e conștient nu doar de faptul că alegi în orice clipă
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
ne furau în liniște caii gata înșeuați din grajd! Statutul intelectualilor publici este pus, așadar, el însuși sub semnul întrebării. Ce fel de credibilitate avem noi, ca susținători ai lui Constantinescu (iată, mă solidarizez cu cei care s-au făcut luntre și punte pentru a impune la conducerea țării Convenția Democratică!) când, din primele clipe ale existenței sale, acest regim a arătat un dispreț inimaginabil tocmai celor mai entuziaști lobby-sti? Cum să dăm față cu studenții, cu colegii noștri profesori sau
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
am remarcat o tînără prozatoare foarte promițătoare, Ana-Maria Androne. Din păcate, nu același lucru se poate spune despre două domnișoare romanțioase, debutate de revista buzoiana, cărora orice poștă a redacției le-ar fi răspuns deocamdată nu. Mai citiți. (Mostră: "În luntrea vieții tale/M-ai așteptat să vin,/ Să plutim alături/Și-n valuri de suspin/ Să regasești speranța" etc. etc.). v Că la orice revista care se respectă, paginile de mijloc au o pondere aparte. În ambele numere, ele sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18174_a_19499]
-
publicate, după decembrie 1989, în România, acestea încap pe degetele de la ambele mâini, doar două fiind cu adevărat capodopere: "Jurnalul fericirii" de N. Steinhardt și "Adio, Europa!" de I.D. Sîrbu (deși au mai existat și altele care au avut impact, "Luntrea lui Caron", romanul lui Lucian Blaga sau "Jurnalul" lui Mihail Sebastian). Despre literatura română publicată în deceniul care a trecut (ar fi, desigur, mai mult decât meritorie încercarea unui istoric literar care și-ar asuma o astfel de panoramă) îmi
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
că nu este comunist, ci un european din stirpea intelectuală cea mai aleasă... Poziția lui Blaga față de comunism, este exprimată cu o forță inegalabila în așa zisul român postum.” Autorul serialului intitulat „Acasă la Blaga” se referă la românul autobiografic „Luntrea lui Caron” care reconstituie etapele dramaticului destin al lui Blaga ce a încercat să reziste refugiindu-se în lumea lui interioară, precum și suferințele pe care le-a îndurat poporul român sacrificat la masa tratativelor dintre reprezentanții puterilor învingătoare în cel
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
sau cu viața dragostea pentru identitatea și ființă neamului, astăzi barierele care stăvileau accesul la operă lor s-au spulberat, odată cu prăbușirea unei ideologii care a încercat o răsturnare a valorilor și „transformarea omului în rob”, după cum scria poetul-filozof în „Luntrea lui Caron”. Vastă opera a lui Blaga, reconsiderata acum, este alcătuită din peste douăsprezece volume de poezii antume și postume, („Poemele luminii”, „Pașii Pofetului”, „La cumpăna apelor”, „Nebănuitele trepte”, „Mirabila sămânță”, etc.), unsprezece lucrări dramatice („Zamolxe”, „Tulburarea apelor”, „Meșterul Manole
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
-l judece pe Ceaușescu". Ciudățenia face ca, la vremea aceea, personajul citat să nu aibă nici o calitate care să-i îngăduie emiterea unui asemenea act. A doua zi, de Crăciun, cuplul Ceaușescu a trecut Acheronul, unul din fluviile Infernului, cu luntrea împărăției subpămîntene. Internetul înregistrează corect circumstanța greu previzibilă. La urma urmei s-ar zice că, pe lîngă toate, aici s-au confruntat și doi "revoluționari de profesie", fiecare cu bagajul său făcut în pripă. Drum de întoarcere nu există. Și
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
Aparent, n-au nici o legătură între ele. Și totuși, imagini fidele derulărilor retrospective, unde pregnanța amintirilor ignoră coerența. Ce reținem din vise la trezire... ce rămîne din iubiri, din "goana" calendarului, din necruțătoarea rotire a Pămîntului? Cu ce intrăm în "luntrea lui Caron"? Nostalgia e parfumul-capcană a acestui spectacol, de la prima la ultima scenă. Uneori, nostalgia resimțită e de-a dreptul dureroasă, pentru că jocul actorilor menține tensiunea contrastelor, nu "ațipește" melancolizînd iar comicul și (auto)ironia sunt dozate cu rafinament. Ceea ce
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
sînt cu adevărat extraordinare atunci cînd se aplică literaturii memorialistice, o mai veche pasiune a criticului: memoriile din închisoare ale Lenei Constante, jurnalul alchimic al lui Vasile Lovinescu, memoriile Aniței Nandriș, romanul autobiografic al lui Lucian Blaga. E vorba despre Luntrea lui Caron, eseul pe care i-l dedică Eugen Simion fiind, cred, cel mai frumos, mai nuanțat și mai convingător text din acest al patrulea volum al Fragmentelor critice. Eugen Simion, Fragmente critice, IV - Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulcănescu; Editura
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
putea, din nefericire, ca revoluția cu pricina să nu conțină un fond oarecare rasist. Apărîndu-l pe Eliade de învinuirea de antisemitism, dl Handoca nu bagă de seamă cîteva sintagme foarte limpezi din articolele sale. Greșala "piloților orbi" care au condus luntrea românească aproape două decenii n-a fost doar aceea de a fi permis să se fure ca-n codru, precizează Eliade, dar de a fi lăsat "să se distrugă burghezia națională în folosul elementelor alogene" și "să se deznaționalizeze profesiunile
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
de peste munți. Eliade oferă guvernanților români modelul celor din Iugoslavia și Ungaria, ambele state autoritare. Și iată ideea centrală a acestei critici, pe care, dacă o vom citi cu atenție, o vom regăsi în multe dintre atacurile contra guvernanților actuali. "Luntrea condusă de piloții orbi se lovise de stînca finală, scrie Eliade, reluîndu-și o metaforă care, și ea, circulă prin presa campaniei electorale din 2000. Nimeni n-a înțeles ce se întîmplă, dregătorii făceau politică, neguțătorii își vedeau de afaceri, tinerii
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
suferința într-un mod special și unic. Important e a conștientiza sinuozitățile ei (întortocheatele striații). Și doar intrând pe fereastra gândului însângerat al poetului și tot lecție se cheamă: „Originile morții... nu se trag din trecut. Cuiul de fier al luntrei lui Caron / în închegare / dus doarme în respirația mea” (Despre originile morții). Dar dacă e vorba de propria-ți suferință? Și-n acest context, merită a te lăsa mușcat: „Simt cum se răcește în mine inima, / simt cum creierul îmi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
străzi erau ploi De viori, si de vechi, si de inima mea... Răvășind iar un dor neîntâmplat de nebun Trupul tău de fântâni, ochiul tău de abis Ne-am găsit prea târziu, ne-am iubit pe un vis Dintr-o luntre de flori cu petale de scrum. Ne-am iubit într-un dans de pumnal, în oglinzi Cu toți zeii din noi, prăbușiți în ... Citește mai mult Poartă veche, și tu, pași ascunși, ușa greaEu și viața, pe scări, asfințit vinețiuScârția
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
de crini și pe străzi erau ploiDe viori, si de vechi, si de inima mea...Răvășind iar un dor neîntâmplat de nebunTrupul tău de fântâni, ochiul tău de abisNe-am găsit prea târziu, ne-am iubit pe un visDintr-o luntre de flori cu petale de scrum.Ne-am iubit într-un dans de pumnal, în oglinziCu toți zeii din noi, prăbușiți în ... VII. EU TE-AM IUBIT..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1688 din 15 august 2015. Eu
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
încă din zori mi-a-nflorit rochița rândunicii,/ din pământ, în ochii viorii semințele păcatului au încolțit/ mi-a crescut pân’ la umeri dragostea, până la zenit’’ -, pentru a se încheia prin răspunsul prompt al celui iubit: ,,ți-am cioplit o luntre, draga mea,/ într-un trunchi de copac de santal/ ochii-ți smaralde cerești clipind într-o stea/ trupu-ți înveșmântat e în dantele diafane,/ cristal curat este oceanul inimii tale’’. Paradoxal sau nu, în poemul următor, Mariana Didu face saltul din
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
sunt grea povară Zeii reci n-au nici o milă. Îmi doresc să fiu mai tandru Cu a inimii năvală, Să visez umil sau mândru La o dragoste banală. Să doresc modeste mostre De sublimă adorare, Să mă fac punte și luntre Ca să n-ajung o nonvaloare. Să strivesc pierdut în mine Negru gând de supărare, Dar să nu-mi fie rușine Când și sufletul mă doare. Aș vrea să fiu uitat în vise Fără dorință de trezire, Decât o viață în
MEA CULPA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377169_a_378498]
-
disidența literară. În sfârșit, las deoparte, disidența literară de sertar, adică aceea care nu și-a căutat la timp o cale de afirmare (de publicare) și a fost cunoscută numai după 1989, cum este, de pildă, romanul lui Lucian Blaga, Luntrea lui Caron. Disidența nu poate fi discutată separat de exil. Disidența, începută acasă, sub dictatură, sfârșește fie la închisoare, fie în exil. Orice dictatură tinde să-și anihileze opoziția, pentru că nu suportă spiritul critic, nici perspectiva unei alternative la putere
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
la Conservatorul Sabin Drăgoi (Comunal) din Timișoara. Descindem la gară și de acolo mergem la hotel. Aici mi se taie răsuflarea văzând odaia în care trebuie să locuiesc. Podele stricate, pat de fier, un lavoar cu un lighean cât o luntre, din care turnând apa în găleată mi-o vărsai în pantofi, din cauză că mâinile mele nu mai ajungeau să ție acest accesoriu de toaletă atât de necesar. Ce să spun, hotelul - o ruină și lipsit de cel mai elementar confort! La
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
ce fel de literatură este? Putea oare să vadă lumina tiparului în condițiile de teroare și cenzură politică înainte de 1989? Firește că nu, fiind obligată să rămână în sertar, în așteptarea unor zile mai bune. în ce categorie să includem Luntrea lui Caron de Lucian Blaga, Jurnalul fericirii al lui N. Steinhardt, masivele jurnale ale lui Pericle Martinescu și Mircea Zaciu, romanul Adio Europa de I. D. Sârbu, ca să dau numai câteva exemple dintre scrierile ce ar fi fost, evident, interzise, decât
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
se poate schia până în vară. ( M. D. M.) Râpa Roșie Monument al naturii (1959), Râpa Roșie se află în vecinătatea satului Lancrăm-Sebeș, în care s-a născut Lucian Blaga și al cimitirului în care a fost înmormântat. Leonte, eroul romanului „Luntrea lui Caron”, pe care marele poet și filozof l-a scris în perioada 1956-1958 (apărut postum în 1996), „vedea din curtea casei părintești Râpa Roșie”, copil fiind el „se ducea adesea în excursie până la «Râchi», cum pronunțau sătenii”. Lectura romanului
Agenda2005-52-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/284554_a_285883]
-
care duc spre aceeași lume artificială și tristă. Poetul, cu un curaj nebun, vrea să le însoțească: Rătăceai, Umbră, prin cimitire, Atunci am dorit să-ți fiu mire (Portretul vechi) Înhață-mă, Singurătate! Bicele tale mă zvânte, facă din mine luntre și punte. (Magica) În starea de umbră nevăzută de ochi omenești, cuvine-se acum, umbra de mândru bărbat să îngenuncheze la glie, la lumină. (Glasul Petrului Cercel) Dar, slab în fața ispitei, Comedianțul vede explodând sub ochii lui o lume negativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
altceva decât este: Lumea e un pat în care se transpiră. (Meridian) De altfel, evenimentele nu îl ocolesc pe Trântor, ci i se oferă, îl asaltează chiar în somn: Piratul din Mările Chinei a sosit în somnul meu pe o luntre fragilă. (Vizite, I) Poziția poetului rămâne una pasivă, când nu este chiar defensivă: Nu, adormitule, stai aici, (...) Pe mările Chinei bântuie un vânt rău, și tu n-ai nici un rost și e mai bine între lene și perini, la adăpost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
rouă, prin dreapta/ Înțelepciune și se ridică / Spre umedul Eter"; " În preajma încercării trudnice se dovedesc cele înalte". Scopul oricărui înțeles trebuie "să dea în floare pe înălțimile înțelepciunii". Și acest extraordinar adevăr ce se impune poetului: "O, de-ar găsi luntrea gândurilor un avânt mai puternic decât harul vorbelor"; deci gândurile trebuie să fie superioare cuvintelor, marea poezie fiind gânditoare, metafizică. Pentru vechii eleni, dat fiind că zeii erau considerați nedrepți, părtinitori, iar moira capricioasă prin artă omul instituie o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mesei s? pofteasc? ?? se pun? Nunul mare, mândrul soare, ?i pe nun?, mândră lun?". (C?lin -file din poveste) Faptul c? lacul devine centru al armoniei reg?site a lumii, o demonstreaz???i prezen?a sugestiilor muzicale: „ ?? s?rim În luntrea mic?, Îngâna?i de glas de ape "; „ S? plutim cuprin?i de farmec Sub lumina blândei luneVântu-n trestii s? fo? neasc?, Unduioasa ap? sune! " (Lacul) Armonia cântecului (exprimat? nu numai la nivelul expresiei poetice, a sugestiilor fonetice ob?inute
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]