130 matches
-
simplu decalaj, se vede mai dureros ca oriunde, la această graniță aeriană, care e aeroportul. Oricât de adusă la zi, oricât de împodobită de mari panouri cu fete frumoase, mai frumoase ca oriunde, ceea ce-i dă un ce inefabil de lupanar de lux, oricâte ispititoare îndemnuri și promisiuni: Let's make thinks better, De la noi nu mai pleci, și alte asemenea. Acolo, în aeroport, o sticlă de apă minerală costă de zece ori mai mult ca în oraș, vinzi un euro
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
îl evocă în lumini de-a dreptul nostalgice. În rest, pana surescitată a diaristului face ca volumul să fie pătruns de o atmosferă grea, de promiscuitate generală, viața bucureșteană aducînd cu o fojgăială de figuri imorale, respirînd un aer de lupanar și emanînd un miros de oficină. Femeile au în genere petulența curvelor, iar bărbații sînt hoți, lași și alcoolici. Aproape nimeni nu iese neșifonat din bestiarul lui Pandrea, autorul neavînd duioșii, sfieli sau complicități ascunse. Rezultatul e un dampf de
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
de picpocheți sunt datine strămoșești? Cărțile ce le scrieți, legile ce le croiți, gândirea și inima voastră, complexiunea voastră fizică și morală răsărit-au din sâmburii de stejar ce împodobesc mormântul lui Ștefan cel Sfînt? De la Seina, din Bizanțiu, din lupanare și din spelunci v-ați cules apucăturile politice și morale; nu din istoria și din natura poporului nostru. De aceea ați fost ca virusul în organismul viu al nației; de aceea corpul material al nației moare și se putrifică, pentru că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai ție romînul? La Constituția cosmopolită iscodită de 2 - 3 greci? La știința pe care-o predau bulgarii ignoranți? La limba batjocurită de gura acestor venetici în momentul în care-o rostesc, la biserica surpată de suflarea veninoasă a ireligiozității lupanarelor Apusului, la țara care e 'n mare parte proprietatea străinilor, la negoțul care e 'n mâinile lor, la ce? Să fim mulțumiți dacă acești arhistrăini cu suflet de câine și creieri de vulpe ne îngăduie să trăim alături cu ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
odraslele la Paris, de unde aceste se-ntorc cu mii de trebuințe pe de-o parte, cu pofta de-a le realiza de pe spatele poporului pe de alta. Toate secăturile cari au numărat pietrele ulițelor din străinătate și i-au populat lupanarele, toate mofturile contractate acolo, toate mizeriile se traduc aci, la fața locului, în cheltuieli bugetare, în ban plătit de birnic pentru a întreține pe aceste stârpituri. Dar e vro comparație între românul autohton din America dunăreană și cel de sub guverne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
românesc, H.-R. Patapievici are, simultan, tendințe centrifuge care-l îndeamnă cu o mână să-și apere bruma de românitate, iar cu cealaltă s-o neantizeze". Rămâne să domine, totuși, patosul distructiv, furia demolării, ura clocotitoare. România este un "infinit lupanar de lumpeni" cu o etnogeneză de rușine (urina daco-romano-slavă). Aici, "oriunde te uiți vezi fețe patibulare, cu ochi mohorâți, maxilare încrâncenate, fețe urâte, guri vulgare, trăsături rudimentare, o vorbire agramată și bolovănoasă (...) Un neam flecar și lipsit de Dumnezeu, nerâvnitor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mercenar. întrucât dorința sexuală ține de un fel de aglomerare locală de atomi de substanță vitală solicitați uneori de simulacre sexi, soluția presupune o desfundare pur și simplu mecanică. Odată ce și-a redobândit judecata, ucenicul filosof poate să plece din lupanar și să-și continue drumul spre Grădină... -16- Un cuplu ataraxic. Aceste versuri faimoase și această condamnare a iubirii-pasiune sunt reținute cel mai adesea din Lucrețiu, considerându-se că ele reprezintă pur și simplu o desconsiderare a iubirii. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
la vedere. 2. Epitetul infamant. Termenul „epicurian” este întrebuințat de regulă pentru a înfiera, a insulta, a desconsidera. De la purceii contemporani ai lui Horațiu, și chiar din timpul vieții lui Epicur, Grădina era considerată drept un spațiu al perdiției, un lupanar, un loc rău famat, o tavernă în care domnesc desfrâul și imoralitatea. Diogene Laerțiu menționează epitetele infamante colportate pe seama filosofului: grosolan, vulgar, lacom, bețiv, cupid, proxenet, necinstit, hoț de idei, libidinos, vinovat de a-și fi prostituat fratele etc. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mercenar. întrucât dorința sexuală ține de un fel de aglomerare locală de atomi de substanță vitală solicitați uneori de simulacre sexi, soluția presupune o desfundare pur și simplu mecanică. Odată ce și-a redobândit judecata, ucenicul filosof poate să plece din lupanar și să-și continue drumul spre Grădină... -16- Un cuplu ataraxic. Aceste versuri faimoase și această condamnare a iubirii-pasiune sunt reținute cel mai adesea din Lucrețiu, considerându-se că ele reprezintă pur și simplu o desconsiderare a iubirii. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și cu substrat superioarei, toate călugărițele descoperind adevărul. Stareța își schimbă discursul, transformând injuriile în cuvinte îngăduitoare la adresa poftelor trupești ce nu pot fi stăvilite. Mănăstirea se transformă într-un lupanar, în care fiecare caută desfătarea, în loc de a urma slujirii lui Dumnezeu. Spațiul sacru se convertește regretabil într-un loc măcinat de vicii și de ipocrizie, toate femeile se dovedesc niște donne demonicate, dar în viziunea naratorului au grade diferite de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lumii vechi e, în realitate, unul din aspectele diabolice ale nihilismului modern, de care am vorbit altădată. Arta cu asemenea izvoare de inspirație lasă impresia unui suflet care, nemaiputând crede bărbătește în viitor, agonizează în voluptatea putrefacției, pe ruinele unui lupanar antic. Există și o altă literatură și artă franceză, aceea a sănătoasei renașteri creștine și naționale, reprezentată de un Francis Jammes și de un Paul Claudel, care recomandă ca izvoare de inspirație familia, patria și religia, dar nu aceasta e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
negru” parcă l-a împiedicat cineva să-și aleagă vreuna mai chipeșă; el invidiază pe Cleobul, care a avut amantă pe Mnesilla. Într un avânt neopăgân, poetul se visează în brațele Thargeliei „curtezana din Milet”. Prin urmare, o Grecie de lupanar elegant, cum e văzută de la Paris. Tipicul acestei retorici poetice culminează în strofa: « Și să cresc în capitala Isauriei latine, Unde-n loc de sanctuarul Arthemisei Munychie Să-mi aprindă admirarea de splendorile creștine Sfinții din Mitropolie! Imaginați-vă ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și amante, ci și despre pedofilie, pederastie și practici sado-maso. În momentul în care „generația de aur“ dă semne că s-a plictisit să mai conteste, iar opozanții expliciți ai regimului au biografii întunecate și perspective care nu depășesc cadrul lupanarelor invocate, un Porumboiu apolitic e mai puțin operant decît unul implicat distinct, cu o linie politică precisă. Numai în cazuri particulare expectativa e unitatea de măsură a forței. Există riscul unui eșec, dar există și riscul unei victorii, luptînd la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dezbrac de trup Ca de-o haină pe care o lași în drum.” (L. Blaga, 81) „Nu cumva îndărătul culiselor vieței e un regizor a cărui existență n-o putem explica?” (M. Eminescu, P.L., 65) e. multiplu: „La Paris, în lupanare de cinismu și de lene, Cu femeile pierdute și-n orgiile-i obscene, Acolo v-ați pus averea, tinerețele la stos...” (M. Eminescu, I., 151) ATRIBUTUL DE IDENTIFICARETC "ATRIBUTUL DE IDENTIFICARE" Determină substantive: „Nu umilința ci flacăra cugetării ne poate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mercenar. Întrucât dorința sexuală ține de un fel de aglomerare locală de atomi de substanță vitală solicitați uneori de simulacre sexy, soluția presupune o desfundare pur și simplu mecanică. Odată ce și-a redobândit judecata, ucenicul filosof poate să plece din lupanar și să-și continue drumul spre Grădină... 16 Un cuplu ataraxic. Aceste versuri faimoase și această condamnare a iubirii-pasiune sunt reținute cel mai adesea din Lucrețiu, considerându-se că ele reprezintă pur și simplu o desconsiderare a iubirii. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și socială care a ajuns în Europa că un suflu de aer proaspăt, într-un moment în care românul european dădea semne clare de oboseală. În timp ce în românele "boom"-ului abundă viața, cu Maconzii și Cronopii 31, voiajorii amazonieni și lupanarele legendare, mare parte din românul european rămăsese prizoniera autismului "du nouveau român", care sfârșise prin a se dezinteresa de cititor, daca nu chiar îl considera dușmanul sau. Era logic că, într-o Europa saturata de un gen de literatură care
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
definitivă. Tangoul ia naștere la sărbătorile populare din port, apoi, respins de societatea stabilă, se instalează în bordelurile și "academiile de dans" din cartierele mărginașe ale Buenos Aires-ului. S-a născut în cartierele sărace ale portului, dar a crescut în lupanarele acestora. Cand Parisul și Europa îl recunosc, dobândește legitimitate, după care se răspândește în toată lumea. Tangoul este o expresie estetică a marginalității, o expresie culturală a emigrației, a cartierelor din Montevideo, dar mai ales din Buenos Aires. Această marginalitate înseamnă portul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de identitate al acestei creații inconștiente și multitudinare, tangoul ajungând să fie ceea ce trebuia să fie, "ceea ce era înainte de a fi, esența tangoului"123. Instrument sentimental, dramatic și profund, spre deosebire de sentimentalismul facil și pitoresc al acordeonului, bandoneonul scoate tangoul din lupanare și mahalale, cu el tangoul cucerește centrul orașului, apoi cucerește lumea. "Ne place sau nu, spune Sábato în general, nu -, prin el am devenit cunoscuți în Europa, tangoul era însăși Argentina prin antonomasie, așa cum Spania înseamnă coridele. Și, ne place
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
începutul secolului al XIX-lea, cartierul Tamburului era cartierul Negrilor"126. În privința originii controversate a locului în care a apărut tangoul, iată ce spune Borges: În ciuda divergențelor (...), subiecții anchetei mele erau de acord asupra unui fapt esențial: originea tangoului în lupanare (...). Instrumentele primitive ale orchestrelor pian, flaut, vioară și apoi bandoneonul ar confirma, prin costul lor destul de ridicat, aceasta mărturie; este o dovadă că tangoul n-a apărut în mahalale, care s-au mulțumit întotdeauna, cum bine se știe, cu cele
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mistica, sau, așa cum spune Sábato, citat de Claudio Maris, "că să mediteze la soarta lor, care în general este amară; în dânsul tangoului s-a produs ceea ce se poate numi ritualul-ofrandă repetitiv al miturilor cosmogonice: de la haos la cosmos, de la lupanare la ordinea metafizica"162. De aceea omul tangoului reunește cele patru elemente heraclitiene: pământ, foc, aer, apa: el vrea să se ridice în aer, prin dans, să învingă fizică, să se revolte contra morții, să fure focul care să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
morală a argentinianului, ce pare o sfidare la adresa tuturor mizeriilor vieții, dar și a iminentei morții reprezintă o soluție existențiala, coregrafierea unei filosofii. Tangoul a fost uneori asimilat sexului sau considerat un simplu dans lasciv. Deși s-a născut în lupanare, ar trebui, spune Sábato, că tocmai acest lucru să ne convingă că, dimpotrivă, este departe de această accepțiune, pentru că "o creație artistică este o manifestare invariabil antagonica, de fugă sau de revoltă. Creezi ceea ce nu ai, ceea ce vrei să ai
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
aruncându-ne în mijlocul unor dezbateri aprinse din școala de retorică a lui Agamemnon, pe care mai târziu Encolpius, însoțit de Giton, o părăsește pentru a se îndrepta, sub pretextul că nu-și mai găsește drumul către casă, direct către un lupanar. Trimiterile la lipsa de substanță a activității formative practicate de retori sunt presărate cu parodierea unor autori satirici, cu referire și la conținutul ulterior al istorisirii. Dovedindu-și necunoașterea și invocându-l pe cel dintâi autor satiric din literatura latină
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
copac"; "navă ușoară", "acoperiș de casă", "măciucă, ghioagă"; "suliță enormă", "torță". Grinzile acoperișului se numeau în Imperiul Roman, trabes (bârna mare). Lat. fornix, icis (s.m.); cuvântul circula în limba latină comună cu sensurile de "boltă, arc", "arcadă" a casei romane; "lupanar". În NA fornix desemnează "un corp sau o suprafață arcuită [...] concavitate sau fund de sac": fornix cerebral; fornix conjunctival ("face trecerea între conjunctiva palpebrală și cea tubulară a pleopei inferioare") etc. Gr. θάλαμος,-ου (s.m.); în Grecia Antică, substantivul θάλαμος
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dusese o viață libertină, iar acum era "iederă de zdrențe" (Domnișoara Hus); elemente din folclorul fantastic (descântec la lună, invocarea obiectelor cu virtuți magice), fatalism, pasivitate și decadență, senzualitate exacerbată; nostalgia astralului, plâns, rugă, cântec de "prohod" pentru personajul de lupanar (Răsturnica); o zdreanță "învechită-n răutăți"; "doftorița la moșnegi" (Cântec de rușine); balcanismul e modul de a zâmbi al cuiva care proiectează farsa tragică. Cea de-a treia etapă cuprinde poezia ermetică: metafora joc secund sugerează un univers din al
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a dionisiacului, lipsită de rest. Dimensiunea politică a artei muzicale - cenzura publică a oricărui anarhism programatic - dispare. Moartea cuvântului validează opera insidioasă a promiscuității estetice. În locul rostirii limpezi izbucnește banalitatea gemetelor explicite. Reîntoarcerea literară a hetairelor și consacrarea civică din lupanare se juxtapun. Prostituția naște o profesie. Iadul neputinței e absolvit de orice păcate. În goana după o alteritate care se refuză, sublimul răsare dincolo de bine și de rău. Doar progresul către sfera dezarticulării mai interesează. Călătoria spre elixirul somatic al
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]