86 matches
-
munți de neputințe ape tulburi întunecă orizontul incertitudini au împânzit ogorul și nedreptate; își aștern manta -colți neîndurați știme extremiste pân-la cer în calea haosului spiritele sunt tulburate; brexit și atentate! de la țărmul lumii creștine regele militează-pietate! -dăruiți adăpost băjeniților lupii și turmele laolaltă în pădurile imperiului! -ooh Doamne! Pietate! Referință Bibliografică: Pietate / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2026, Anul VI, 18 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PIETATE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373593_a_374922]
-
cu privirea lor ruginie. Falnic ca un brad, stătea zi și noapte de strajă la cetate Nimeni nu cuteza să atace ocina și cetatea din ape. Împărțea hrana celor slabi și mici, rămânând flămând Dar tocmai pentru bunătatea lui mare lupii l-au osândit. Obosit de lupte, singur, în noaptea cu lună adormind Lupii l-au atacat din umbră, lăsându-l în sânge zăcând. Lupul Alb neclintit nu s-a apărat, a oftat ca un semn din cer, I-a iertat
BALADA MARELUI LUP ALB de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374107_a_375436]
-
și râuri și pâraie Și fără de odihnă picurii de ploaie. Închide-o clipă ochii și liniște să fie Și-o să le-auzi îndemnul de luptă-n bătălie, Când țara e-n pericol,când la hotare arde, Când vin în haite lupii flămânzi ca să o prade. Vei mai vedea și mame și soațe cum se roagă Și vei vdea cum arde averea lor întreagă. Vei mai vedea cu groază, cum năvălesc spahiii, ... Citește mai mult Iubirea de pământSub pasul tău, copile, sunt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
păsări cântătoare și râuri și pâraieși fără de odihnă picurii de ploaie.Închide-o clipă ochii și liniște să fieși-o să le-auzi îndemnul de luptă-n bătălie,Când țara e-n pericol,când la hotare arde,Când vin în haite lupii flămânzi ca să o prade.Vei mai vedea și mame și soațe cum se roagăși vei vdea cum arde averea lor întreagă.Vei mai vedea cu groază, cum năvălesc spahiii,... IX. DIN PĂCATE, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 2159
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
și râuri și pâraie Și fără de odihnă picurii de ploaie. Închide-o clipă ochii și liniște să fie Și-o să le-auzi îndemnul de luptă-n bătălie, Când țara e-n pericol,când la hotare arde, Când vin în haite lupii flămânzi ca să o prade. Vei mai vedea și mame și soațe cum se roagă Și vei vdea cum arde averea lor întreagă. Vei mai vedea cu groază, cum năvălesc spahiii, Cum le ucid pe mame și le răpesc copiii. Dar
IUBIREA DE PĂMÂNT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379276_a_380605]
-
lui Tharmas se susține, avînd în vedere asocierea leului cu ursul ("Leul și Ursul împietresc") ce amintesc de episodul în care Los și Tharmas sînt asociați în zidirea Golgonoozei și legarea lui Urizen. Tot astfel, la versul 488 Ahania identifica lupii că animale ale lui Urizen. 296 (VIII, 471) Mișcîndu-se în fibre: În ediția Oxford, 1979: "on [...] fibres" = "pe [...] fibre"; și "trembling în fear" = "de teama tremurînd". 297 (VIII, 477) toate cele muritoare (fost-au) făcute să dureze pentru-a putea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
idei” și „lungimea descripțiilor” din volumul Soare Răsare, „volumaș de schițe, legende și însemnări japoneze”, lui Ovid Densusianu i se neagă calitatea de poet, acesta rămânând „un filolog sârguincios și cu scrupule științifice”. Sunt însă apreciate broșurile Izvorul vieții și Lupii ale lui Pavel Crușevanu („român basarabean de limbă rusă”) în traducerea lui Alexis Nour, care „deocamdată e poate singurul care să mai subțieze ignoranța noastră în literatura poloneză, ucraineană și chiar rusească”. A.-M.B.
MOLDOVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288221_a_289550]
-
Brad - Scrisoare la douăzeci de ani; Mihai Beniuc - Chivără roșie; Elisabeta Luca - Poetul; Vlaicu Bârna - Steaua nouă peste munți. În nr. 3-4: Eugen Jebeleanu - Scutul păcii; Radu Boureanu - Aripile albe ale păcii; Victor Eftimiu - Drapelul păcii; Victor Tulbure - Așa cum ucizi lupii; Szemler Ferenc - Patrie nouă; Jozef Attila - Versuri. Continuare, În note23. În Scânteia 24 publică puțini poeți, de obicei numele consacrate: MariaBanuș, Dan Deșliu, Veronica Porumbacu, Nina Cassian, A.Toma. În Contemporanul 25 cel mai frecvent publicat este A.E. Baconsky
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Turnul Nebuisei” (Letopisețul Moldovei). “Fost-au și 3 semne mari în zilele Ducăi Vodă, când au purces cu oastea la Beciu, că s-au arătat o stea pe cer cu coadă, de s-au văzut multe zile. Mâncat-au și lupii oamenii. Fost-au și cutremur mare. Căzut-au atunci și turnul cel mare de la Cetatea Sucevei, ce-i zicea Turnul Neboisei” (Letopisețul moldovenesc, Ion Neculce). “În acest an 7187 (1679), în luna lui august, 9, marți noaptea, cu 3 ceasuri
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
un bărbat, de ne-om mira. Nu știu dacă am grăit bine; dumneavoastră judecați. D-apoi ce să mai stăm și să mai judecăm? grăi cu voce blândă Toma Orășanu. Parcă putem face altfel? Atâta scădere este că rămân numai lupii păzitori în pădure. Și, pe lângă asta, iapa mea nu-i potcovită. Traian zâmbi: Vei lua, bade Toma, pe roibul meu, și iapa dumnitale va face drum mai puțin. Badea Toma cercă să se mai dumirească o dată pe sine însuși. Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
trei lucrători. Voi sări peste multe alte întâmplări și vă voi spune că am învățat să călăresc. Acolo ai cal și câini dresați care ajută la deplasarea oilor și la apărarea de haitele de câini Dingo care atacă turmele precum lupii la noi. De la început mi-am dat toată silința să muncesc cât mai bine pentru a nu-i face de rușine pe doamna Minodora și soțul ei. Așa că de la an la an domnul Owen era tot mai mulțumit de mine
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cele necesare pentru înmormântarea fetiței. Steluța n-a putut scoate o lacrimă. Oamenii, mai ales vecinii, plângeau alături de noi, de nenorocirea noastră. Cu ce am greșit ca să fim ruinați sufletește? Am înmormântat-o pe Cezărica în curtea bisericii din Coasta Lupii, pe Aleea Copiilor, alee pe care, cu o nesimțire inimaginabilă Clemansa Gerota a înglobat-o în moșia ei, pentru extinderea viei. În dormitorul în care locuiam cu copiii aveam o sobă numită colțar, cu trei coloane din olane suprapuse prin
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
acolo unde este, și le ocrotește existența. * Nașii Vernescu ne-au chemat la Ploiești și ne-au dat aparatul lor de radio cu 2500 de lei. Era tot un “Herald” ca și cel rămas în Basarabia. Directorul școlii de la Coasta Lupii, Petrică Ciobotaru, era deranjat de prezența mea. A reușit să strecoare într-un proces verbal de inspecție, printre alte aiureli, și faptul că n-aș fi fost în stare să realizez un cor la școală. Când? În cele două trei
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
său vâna urși polari. După aia poate mergem la Chicago. Am auzit că Nedelcu s-a stabilit acolo. Face afaceri pe picior mare. Poate mă ia asociat..." Își reluă calculele: "Deci două milioane de pesetas... Finlandezii ce monedă or avea?..." Melania Lupii scotocea febril în șifonier: " Unde Dumnezeu poate să fie? Nu-ți pierde capul, draga mea... Știu, un noroc nebănuit! Ai să vezi în sfârșit California, pădurile de portocali din Andaluzia, cerul de la Madrid, soarele acela roșu despre care ai citit
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Dumnezeule! E de ajuns să fi romanțat puțin... ― Nu cred, domnule maior. La vârsta mea știu ce înseamnă un cuplu fericit. "Eschiva clasică a bătrânilor, reflectă Cristescu. Cum se simt în încurcătură, fac aluzie la vârstă. Se uită la Melania Lupii: Oare se simte în încurcătură?" Femeia se chircise. Își pierduse sprinteneala și părea jignită până în adâncul sufletului. Îl impresionă trupul cu umerii înguști, brațele subțiri lipsite de putere. Părea neajutorată, vulnerabilă, o fetiță colilie și cu riduri care n-a
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
e! ― Ce mutre? Matei se înecă. ― De criminali, vezi bine! ― În sfârșit, oftă bătrânul. Până acum eu eram capul răutăților. ― Mutra nu te absolvă, papa, doar în filme ucigașii au figuri de-ți vine s-o rupi la fugă. Melania Lupii surâse tremurat: ― Încercați să vă gândiți la altceva. ― De pildă la Valerica, nu? Sculptorul urla de râs. Nefericita și-a atins scopul! Are în sfârșit un bărbat... ― Ești cel mai dezgustător individ pe care I-am cunoscut vreodată! ― Serios? Ia
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
câmpia cea albă sub cerul arămiu. Zburam mereu asemenea viselor teribile a poeților norvegieni pin câmpii numai de neauă, în urletul cel departat și flămând al lupilor, în vâjâitul geros al vântului, zburam la Sibir. Din ce în ce mai pustiu, din ce în ce mai șes, neci lupii nu se mai auzeau, cerul era mai senin și luna era mai moartă, nimica nu se mai auzea în pustia de zăpadă decât pocnetul șuierător, vâjâitor a cnutei de cazac plumbuite. Numai din când în când treceam pe lângă o colibă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vînt. Cînd trag caii aer pe nări (sforăie) e semn de ploaie. Cînd caii vor sta cu dosul spre gard, tăcuți și gînditori, e semn că vremea are să se strice. Cap de cal se pune în par ca să nu mănînce lupii dobitoacele. Cine vede mînz întîi și-i cu picioarele goale va face trîntituri și-i vor da spini în picioare. De-i vedea mînz înainte de să fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iute. Ceaun Să nu mănînci coajă de pe ceaun, că te usuci ca coaja. Cenușă Cînd dai cenușa afară în zile de sec, vine uliul la găini. în Filipi [14-16 noiembrie] să nu dai împrumut sau cenușa afară, că-ți mănîncă lupii vitele. în ajunurile Crăciunului și Bobotezei, dis-de dimineață, femeile strîng cenușa din vatră pînă a nu mînca nimic și gunoiul de prin casă, și primăvara, cînd fac straturile, presară cenușă amestecată cu gunoi zicînd: „Cum n-am mîncat eu diminețile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl ține în mînă. (Gh.F.C.) Filipi Trei zile de Filipi nu se coase, că îți merge rău de dihănii. în zilele de Filipi nu trebuie să se dea gunoiul afară din casă, nici cenușa din vatră, căci îi vor mînca lupii vitele. La Lăsatul de Sec de Crăciun [14 noiembrie] și la Trei Sfetitei* [30 ianuarie], se ține trei zile Filipii. Nu se scoate gunoiul afară, că e rău de gavăt*; nu se lucrează altceva nimic, decît se spală cămeși, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de viituri mari de ape. Cînd, mergînd noaptea ori ziua pe căi lăturalnice, te vede lupul fără ca tu să-l vezi pe el, a doua zi vei răguși. în Filipi să nu dai împrumut sau cenușa afară, că ți mănîncă lupii vitele. Să nu mături ograda sărbătoarea, că-i rău de lup. La 16 ianuar, ziua Apostolului Petru [închinarea cinstitului lanț al Sf. Petru], să nu lucri, că e rău pentru lupi. Cînd cauți vite pierdute să nu mănînci, că le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din martie se dau porcilor cînd sînt bolnavi de gură [pe moarte]. Să nu mănînci carne de porc în ziua de Crăciun, ca să nu piară porcii peste an. în zilele Circovilor [17-18 ianuarie] nu se face nici o treabă, că mănîncă lupii porcii. Să nu muncești în ziua de Ignat, că-ți rup porcii bulendrele de pe gard. La Ignat, dacă nu vezi și nu auzi porc tăindu-se, e bine să-ți înțepi degetul cu un ac, ca mă car să vezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a Sf. Chiriac [29 septem brie] se țin pentru apă rarea vitelor de fiară răpitoare și de primejdii. Unii țin la Filipi o zi, alții însă trei Filipi de-a rîndul. Să nu mănînci din frigare sara, că-ți mănîncă lupii vitele. Aluatul și cîntariul să nu-l lași să doarmă prin sat, că-ți mănîncă lupii vitele. De dai sare sau oțet după asfințitul soarelui, îi cu primejdie pentru vite, din pricina lupilor. Să nu cauți vitele pierdute mîncînd, că ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de primejdii. Unii țin la Filipi o zi, alții însă trei Filipi de-a rîndul. Să nu mănînci din frigare sara, că-ți mănîncă lupii vitele. Aluatul și cîntariul să nu-l lași să doarmă prin sat, că-ți mănîncă lupii vitele. De dai sare sau oțet după asfințitul soarelui, îi cu primejdie pentru vite, din pricina lupilor. Să nu cauți vitele pierdute mîncînd, că ți le mănîncă lupul. Sara nu e bine să dapeni, că se dapănă vitele din bătătură. De-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dimineața am văzut, mirat, cum zăpada din curte era plină de sânge și floace și Borișca, îngrijitoarea vilei, mi-a spus că azi noapte au venit lupii în curte și au mâncat cățeaua aia grasă. - Care lupi? am întrebat-o. - Lupii, zice, azi noapte pe la ora unu, i-am văzut eu prin geam, de la demisol, și m-a luat frica... M-a apucat și pe mine o clipă când am auzit-o, te pomenești, mi-am spus, că ăia pe care
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]