86 matches
-
-Carcea Gura Baciului). Animalele supuse procesului au suferit modificări morfologice, comportamentale, speciile fiind riguros selectate. Primul animal domesticit ar fi fost câinele, probabil chiar din mezolitic, acum 10 000 de ani în Europa. Evident, strămoșii câinilor erau sălbatici, aceștia fiind lupii. A urmat oaia, prin 9000 i.en., al cărui strămoș sălbatic era muflonul roșu din Europa sudică. Prin 7000 i.en., au fost domesticiți capra și porcul (al cărui strmos era mistrețul) și boul, în nordul Greciei, al cărui strămoș
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
realitate, a doua navă conține adevărata contramăsură împotriva Molimei și pornește spre adâncurile Exteriorului Inferior. Foștii coloniști aterizează, împreună cu un cargo de copii aflați în hibernoterapie, pe o planetă cu o civilizație de tip medieval formată din creaturi similare câinilor - lupii - care trăiesc sub forma unor haite. Conștiința individuală este dată de o haită de lupi, care își coordonează gândurile prin ultrasunete. Un singur lup e aproape la fel de inteligent ca un câine; doi-trei pot gândi ca un copil; patru-șase este numărul
Foc în adânc () [Corola-website/Science/321078_a_322407]
-
aflau în centrul, nord-estul și nord-vestul insulei. Erau rareori văzuți, dar multe atacuri asupra oilor erau puse pe seama lor. Acest lucru a dus la oferirea unor recompense pentru a le controla numărul; compania Van Dieman Land a introdus recompense pentru lupii marsupiali încă din 1830, iar guvernul tasmanian a oferit, între 1888 și 1909, o liră pe cap de adult și zece șilingi pentru un pui. În total, au oferit 2.184 de recompense, dar se crede că numărul adevărat al
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
frânturi din vis: eram cu Birgitta și alți prieteni, dar și necunoscuți- vizitam o grotă plină de tablouri și puțină lumină. Apoi s-a întâmplat ceva. Ce? Sper să-mi amintesc restul în timpul zilei. A apărut în România romanul meu Lupii urcă în cer, la Editura Fundației Culturale Române. E plină de greșeli. Redactorul de carte m-a sabotat. Pentru mulți sunt o „trădătoare” etc. Tracasată la telefon de cineva. Un frustrat, bineînțeles. M-am plimbat puțin și l-am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
izbește Însă la lup este blana și culoarea care, de asemenea, poate fi diferită, În funcție de rasa, subspecia și regiunea geografică În care trăiește, putând merge de la culoarea cenușie În nuanțe diferite până la culoarea roșiatică. Oricum, culoarea standard recunoscută este cea lupie - cenușiu cu galben roșcat. Blana lupului este alcătuită din două straturi care Îl protejează de acțiunea negativă a intemperiilor, de exemplu primul strat exterior - perii asprii, Îndepărtează praful și noroiul, iar cel de-al doilea - puful, apropiat de corp, Îi
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
numărul efectivelor de lupi din statele situate În diferite zone geografice, evoluează sub formă de flux și reflux, În funcție de măsurile ce se iau de către guvernele țărilor respective, pentru a Împiedica Înmulțirea lor excesivă și pentru menținerea unui echilibru ecologic. Totuși, lupii ca animale sălbatice reprezintă specia cea mai răspândită din lume, În cadrul mamiferelor existente În natură. Astfel, deși populațiile de lupi s-au redus simțitor În unele zone geografice de pe glob, arealul lor de răspândire continuă să cuprindă; Canada, Alaska,Europa de Est
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
omul, pe care și unul și altul și-o procurau din natură, prin vânat. Plecând de la acest motiv, sursa naturală de hrană principală și preferată, respectiv vânatul a Început și continuă să se Împuțineze tot mai mult. În atare situație lupii, care prin excelență sunt animale sălbatice nomade s-au orientat spre alte zări, În zone geografice mai bogate În vânat, datorită prețioaselor lor Însușiri de adaptabilitate. Așa se explică În parte faptul că această specie de animale sălbatice s-a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sau Îndepărtarea lor din haită. Teritoriul asupra căruia haita Își arogă dreptul de a-l stăpâni se Întinde În funcție de densitatea vânatului, raportată la numărul membrilor ce o compun, pentru a putea să le fie asigurată hrana necesară. Toamna și iarna lupii conviețuiesc În haite, În care numărul lor gravitează În jur de 30 de membrii, conduși În parteneriat de un mascul și o femelă, recunoscuți de restul exemplarelor ca fiind perechea dominantă și se supun În totalitate acesteia. Doar perechea dominantă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
rasei Ciobănesc german sălbăticie sau Între exemplarele cu cel mai mare izvor de gene dobândite, au rezultat caractere specifice de la ambele specii, cu preponderență dominând Însă cele ale lupilor care, fenotipic, le-a imprimat metișilor roba (mantia exterioarăă de culoare lupie, ce dă Înfățișarea lupilor, cât și o bună parte din comportament. Pe fondul genomului format prin Încrucișare apar mutații genetice mai profunde care privesc atât caracterul cât și firea noilor produși, cât și conformația exterioară a acestora. Astfel, În afară de izbitoarea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
-le apetitul pentru Împerechere. Astfel, din Împerecherile Întâmplătoare și repetate s-au născut metiși care, din punct de vedere fenotipic, continuau să semene, În principal, cu lupii sălbatici care au transmis ereditar o zestre genetică bogată, menținându-se pregnant roba lupie sau altă culoare specifică lupului, iar cu timpul, caracterele specifice fiecăruia s-au amestecat și armonizat tot mai mult pe fondul unor mutații genetice din ființa noilor produși. Continuarea Împerecherii dintre metișii rezultați și lupul sălbatic, cât și influența tot
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cățele. Spre deosebire de ciobănescul german standard, crupa este ridicată cu 2-5 cm față de Înălțimea greabănului, uneori insuficient Îmbrăcată În mușchi. Membrele posterioare sunt puternice, cu aplomburi normale și unghiuri largi, iar pintenii, de regulă sunt prezenți la toate exemplarele. Culoarea este lupie și cafenie În toate nuanțele, de la deschis până la Închis, uneori tigrată. Părul este des, aspru, lung și cu puf mai puțin bogat. Pentru Îmbunătățirea aspectelor fenotipice și genotipice, ce vizează printre altele: talia, cavitatea toracică, corectarea unor defecte de conformație
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
stabil, amestecată cu o ușoară viclenie și suspiciune față de persoanele străine, exprimate printr-un unghi ușor pieziș a privirii din ochii migdalați și poziționați oblic pe lateralele capului și nu În ultimul rând, de culoarea mantiei (robeiă, cu nuanțe sălbatice, lupie, ca a lupului din sălbăticie. Câinele-lup este tabloul viu pe care vrei să-l ai și să Îl afișezi În gospodăria ta, chiar dacă ulterior constați unele defecte de conformație sau orice alte devieri sau abateri de la standardul rasei. Îți vine
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pe pernițe plantare. Defecte Întâlnite: labă de urs și canar, care Îngreunează mersul. De asemenea se Întâlnesc pintenii la membrele posterioare, pe care unii Îi extirpă la 4-5 zile după naștere. Culoarea de bază sau primitivă a câinelui-lup este cea lupie, dar se Întâlnesc la această rasă și culorile: negru, gri-cenușiu, gri-fer, roșcat și cafeniu. Mulți amatori preferă culoarea lupie, apreciind că sunt mai rezistenți, mai puternici și cu un temperament mai vioi și mai apropiat de lupul din sălbăticie. Ca
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
membrele posterioare, pe care unii Îi extirpă la 4-5 zile după naștere. Culoarea de bază sau primitivă a câinelui-lup este cea lupie, dar se Întâlnesc la această rasă și culorile: negru, gri-cenușiu, gri-fer, roșcat și cafeniu. Mulți amatori preferă culoarea lupie, apreciind că sunt mai rezistenți, mai puternici și cu un temperament mai vioi și mai apropiat de lupul din sălbăticie. Ca o curiozitate, se Întâlnesc: câini albi, albinoși, din cauza lipsei pigmentului din firul de păr și din piele. După aspectul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Se preferă câinii și șa neagră și extremități maro, iar cei de culoare neagră sau albă complet sunt lipsiți de rezistență, ceea ce presupune că sunt determinate de unele gene recesive. Este greșită măsura eliminării de la reproducție a câinilor de culoare lupie pe motiv că ar fi un caracter de primitivitate. Masca, care este dată de punctele de jar de deasupra ochilor se consideră necesară fiindcă este un element care determină anumite efecte psihologice asupra răufăcătorilor. Salba, nu numai că este inestetică
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
în partea de nord a comunei pe malul drept al Prutului. Are mai multe etimologii: - slavul bara cu sensul de mocirlă, baltă, zonă predispusă inundațiilor, ceea ce corespunde realității geografice;apelativul barangă înseamnă lupul cel bătrân care urlă întâi, când încep lupii a urla; - tot barangă se numește taurul cel mai puternic, care conduce cireada și căruia i se leagă clopotul; - bărăngeni-soldați romani puși să păzească granițele imperiului; - bărăngeni-nomazicuvânt de origine ungurească. Considerăm plauzibilă prima variantă. Băltoaia-teren situat la marginea de est
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
stăpânirea spătarului Mihalache Costache, descendent al lui Lupu Costache. O altă variantă, asupra numelui satului, după spusele unor bătrâni, este aceea că s-ar trage de la locul numit Lupărie între râpile din Carieră și Valea țurcanilor unde își făceau vizuini lupii care noaptea porneau în haite și atacau gospodăriile populației din partea de nord a satului Lupeni. Părerea mea este că prima variantă este mai plauzibilă. Manolea (La Manolea)-denumire dată de ceilalți locuitori din satele comunei, satului Mlenăuți, ca urmare a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Turnul Nebuisei” (Letopisețul Moldovei). “Fost-au și 3 semne mari în zilele Ducăi Vodă, când au purces cu oastea la Beciu, că s-au arătat o stea pe cer cu coadă, de s-au văzut multe zile. Mâncat-au și lupii oamenii. Fost-au și cutremur mare. Căzut-au atunci și turnul cel mare de la Cetatea Sucevei, ce-i zicea Turnul Neboisei” (Letopisețul moldovenesc, Ion Neculce). “În acest an 7187 (1679), în luna lui august, 9, marți noaptea, cu 3 ceasuri
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
cutumele de gândire care fac imposibil de surprins realitatea. Nici universul acesta proiectat în viitor nu e menit să dureze pentru că e imediat subminat, incertitudinea intervine și e dată de alunecările imaginației bulversate, "poate până la urmă voi sta resemnat/ așteptând lupii să se scurgă printre nămeți/ cu burta suptă și adulmecând prin ger/ să mănânce cu editorii din farfurii poeți". E aici o atitudine ironică, o referire la o ipostază, o poză poetică. Incertitudinea se asociază constant cu senzația de lichefiere
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
idei” și „lungimea descripțiilor” din volumul Soare Răsare, „volumaș de schițe, legende și însemnări japoneze”, lui Ovid Densusianu i se neagă calitatea de poet, acesta rămânând „un filolog sârguincios și cu scrupule științifice”. Sunt însă apreciate broșurile Izvorul vieții și Lupii ale lui Pavel Crușevanu („român basarabean de limbă rusă”) în traducerea lui Alexis Nour, care „deocamdată e poate singurul care să mai subțieze ignoranța noastră în literatura poloneză, ucraineană și chiar rusească”. A.-M.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288221_a_289550]
-
vînt. Cînd trag caii aer pe nări (sforăie) e semn de ploaie. Cînd caii vor sta cu dosul spre gard, tăcuți și gînditori, e semn că vremea are să se strice. Cap de cal se pune în par ca să nu mănînce lupii dobitoacele. Cine vede mînz întîi și-i cu picioarele goale va face trîntituri și-i vor da spini în picioare. De-i vedea mînz înainte de să fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iute. Ceaun Să nu mănînci coajă de pe ceaun, că te usuci ca coaja. Cenușă Cînd dai cenușa afară în zile de sec, vine uliul la găini. în Filipi [14-16 noiembrie] să nu dai împrumut sau cenușa afară, că-ți mănîncă lupii vitele. în ajunurile Crăciunului și Bobotezei, dis-de dimineață, femeile strîng cenușa din vatră pînă a nu mînca nimic și gunoiul de prin casă, și primăvara, cînd fac straturile, presară cenușă amestecată cu gunoi zicînd: „Cum n-am mîncat eu diminețile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl ține în mînă. (Gh.F.C.) Filipi Trei zile de Filipi nu se coase, că îți merge rău de dihănii. în zilele de Filipi nu trebuie să se dea gunoiul afară din casă, nici cenușa din vatră, căci îi vor mînca lupii vitele. La Lăsatul de Sec de Crăciun [14 noiembrie] și la Trei Sfetitei* [30 ianuarie], se ține trei zile Filipii. Nu se scoate gunoiul afară, că e rău de gavăt*; nu se lucrează altceva nimic, decît se spală cămeși, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de viituri mari de ape. Cînd, mergînd noaptea ori ziua pe căi lăturalnice, te vede lupul fără ca tu să-l vezi pe el, a doua zi vei răguși. în Filipi să nu dai împrumut sau cenușa afară, că ți mănîncă lupii vitele. Să nu mături ograda sărbătoarea, că-i rău de lup. La 16 ianuar, ziua Apostolului Petru [închinarea cinstitului lanț al Sf. Petru], să nu lucri, că e rău pentru lupi. Cînd cauți vite pierdute să nu mănînci, că le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din martie se dau porcilor cînd sînt bolnavi de gură [pe moarte]. Să nu mănînci carne de porc în ziua de Crăciun, ca să nu piară porcii peste an. în zilele Circovilor [17-18 ianuarie] nu se face nici o treabă, că mănîncă lupii porcii. Să nu muncești în ziua de Ignat, că-ți rup porcii bulendrele de pe gard. La Ignat, dacă nu vezi și nu auzi porc tăindu-se, e bine să-ți înțepi degetul cu un ac, ca mă car să vezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]