190 matches
-
și pachete. Izolarea exista și înainte de „reeducare”, singura diferență fiind că, după începerea acțiunii, numărul izolaților a crescut și s-a stabilizat pe la 70, separați de ceilalți, în două camere. Dintre izolații care refuzau „reeducarea” sunt amintiți Virgil Maxim, Constantin Lupoaie, Aurel Obreja, Mihai Nour, Constantin Rodas, Constantin Iorgulescu, Vanghele D. Vanghele, Dumitru Stamu, Marcel Cazacu, Constantin Negoiță, Titi Stoica și Alexandru Munteanu 1. Implicarea oficialităților în acțiunea sucevenilor a fost destul de discretă. În afară de discursurile lui Antonescu și Burada, se putea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
informațiile de care aveau nevoie. Majoritatea victimelor vorbeau după câteva runde de astfel de suplicii, iar cei care refuzau erau bătuți din nou noaptea, împiedicați să doarmă, ținuți în picioare ori în alte poziții chinuitoare. Popa dă exemplele lui Constantin Lupoaie, Aurel Stoica, Virgil Maxim, Dumitru Neagu, Constantin Ismana, care nu au fost lăsați să doarmă vreo 10-14 zile1. Prima intervenție de calmare a spiritelor i-a aparținut lui Gheorghe Sucegan, în martie 1951, care a stat de vorbă cu cei
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Popa „Țanu” că nu recunoaște cele declarate, astfel că Pușcașu și Stoian au fost puși să îl bată din nou până a cedat 1. Între iulie și septembrie 1951, la camera 99 au fost torturați Virgil Maxim, Titi Stoica, Constantin Lupoaie, Aurel Obreja, Dumitru Neagu, Ion Ismana, Mihai Timaru, Constantin Teja și alții. În luna august au sosit două loturi de la Pitești, printre ei fiind și Țurcanu, pe care Popa l-a pus rapid la curent cu activitatea din penitenciar. Țurcanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Gheorghe P. Neagu, Alexandru Matei, Constantin T. Vaman, Constantin N. Barbă, Dezméri Zsombor, Aurel Obreja, Virgil Maxim, Aurelian Marcu Stoica, Drohobeczky Attila Anton, Ion Pangrate, Constantin Teja, Sabin Vandor, Dumitru Neagu, Ion Ismana, Gabor Chirică, Gheorghe Chirculescu, Octavian Tomuța, Constantin Lupoaie, Alexandru Piticaru, Vintilă Vais și Liciniu Blaga. Sentința nr. 32 din 10 noiembrie 1954 a fost dată la București de către Tribunalul Militar pentru Unitățile MAI, prin completul de judecată format din general-maior Alexandru Petrescu, locotenent-colonel Gheorghe Eftimie, asesorii maior Teodor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe notele pentru mutarea acelor deținuți care urmau să fie torturați (scrise de Popa și Ionescu), își punea semnătura Avădanei 2. Virgil Maxim povestește un episod premergător procesului, când a fost scos pe culoarul parterului închisorii Gherla împreună cu Titi Stoica, Lupoaie, Obreja, Neagu, Tomuța, Barbă, Vamanu, Pangrate, Teja și alți câțiva studenți și muncitori (cu toții aveau să fie martori în proces). Crispați, Livinschi și Mărtinuș le-au spus că vor fi anchetați în ceea ce privește evenimentele de la Gherla și că trebuie să spună
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
iar în martie 1950 a fost transferat disciplinar la Jilava, împreună cu alți 25 de elevi. După mai bine de un an de detenție în condiții grele la Jilava, prin iunie 1951, Maxim a fost dus la Gherla, împreună cu Titi Stoica, Lupoaie, Obreja, Dumitru Neagu și Ismana, într-o cameră de la etajul I, unde au sesizat atât încercări de a fi trași de limbă, cât și de a fi preveniți de pericol prin priviri. La începutul lui iulie 1951, cei șase au
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și Maxim la Jilava, pentru cercetări, dar nu a recunoscut nimic, întrucât bănuia că se urmărea acuzarea sa în proces. Virgil Maxim povestește un episod anterior procesului 2, când a fost scos pe culoarul parterului închisorii Gherla împreună cu Titi Stoica, Lupoaie, Obreja, Neagu, Tomuța, Barbă, Vamanu, Pangrate, Teja și alți câțiva studenți și muncitori (cu toții aveau să fie martori în proces). Crispați, Livinschi și Mărtinuș le-au spus că vor fi anchetați cu privire la ceea ce s-a întâmplat la Gherla și că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de Stoian și Cobzaru 4. De la Târgșor a fost mutat la Gherla, unde a făcut cunoștință cu acțiunea violentă, prima dată fiind iscodit într-o celulă, apoi introdus pentru torturi în camera 99, unde s-a reîntâlnit cu Maxim, Stoica, Lupoaie, dar și cu Stoian și Cobzaru. Susține că, în afară de bătăi, au fost puși să se scuipe unul pe altul în gură, iar unii să ingereze fecale ori să sărute un falus și un sex femeiesc făcute din săpun, care ar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de aceeași critici , aceștia l-au găsit Întocmit, după toate regulile tehnice și artei picturale.” Eu, pornind de la monografiile Învățătorilor Elisabeta Mărășescu,Vasile Marășescu, preot Virgil Mărășescu, mulțumindu-le pe această cale pentru efortul depus, preotului Murgilași de la biserica din Lupoaia, preotului Drăghia Elisei de la biseica Cătune completate cu documente culese din „Arhivele Naționale Turnu Severin”, din arhiva școlii generale Valea MÎnăstirii, de la bătrînii comunei, am Încercat să completez tabloul monografic al comunei Cătunele. CADRUL GEOGRAFİC NATURAL Comuna Cătunele are o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ca vecini: -La Nord, comuna Glogova; -La Sud si Est, orașul Motru; -La Vest, comuna Florești din județul Mehedinți. În actuala sa organizare, comuna Cătunele cuprinde satele: -Valea Perilor-sat reședință de comună; -Cătunele; -Dealul Viilor; -Lupoaia; -Steic; -Valea MÎnăstirii. Satele Lupoaia, Valea MÎnăstirii, Steic si Valea Perilor sunt străbătute de drumul județean D.J. B Motru-Baia de Aramă, fiind așezate În partea stîngă a rîului Motru, iar satele Cătunele si Dealul Viilor În partea dreapta a rîului Motru și fiind legate de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
trage numele de la cuvîntul dac „Mutrea” pe ale cărui maluri se afla cetatea Amutria. Clima este temperat continentală, cu veri călduroase și ierni geroase. İNCURSİUNİ ÎN İSTORİA LOCALİTĂțİİ ÎNCEPUTURİLE Atestări documentare:1497-Lupoaia;1537-Valea MÎnăstirii; Cătune- 1581. Referitor la denumirea satului Lupoaia, sunt doua variante-ambele cu valențe de adevăr. Prima: pe aceste locuri, după cum comfirmă realitatea pădurilor existente și a celor ce au existat cîndva, astăzi Îngropate și carbonificate, se presupune și existența animalelor sălbatice. Cele mai frecvente au fost lupii și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lupilor ”. Aici era o capcană pentru lupi; o groapă mare acoperită de crengi, iar Înăuntrul ei, Într-un țărculeț, era introdus un purcel, care guițînd atrăgea lupii care cădeau În groapă, de unde nu mai puteau ieși. De aici denumirea „Lupoaia”, de la lupi. A doua: pe vremuri ciobanii de dincolo de munți, venind cu oile prin aceste locuri, au adus și denumirile multor sate ce au existat și există și astăzi În Transilvania. Aceste fixări de nume date satelor, există Înainte de organizarea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe marginea rîului Motru, era locul de muncă al țăranilor clăcași, locuri de scaldă și zbenguială a copiilor de pe ambele maluri ale rîului Motru. Cu Împroprietărirea din 1920-1922, o parte din moșie, În partea de apus, din drumul ce lega Lupoaia de RÎpa, a fost Împărțită țăranilor, satul Începînd să se schimbe avînd gospodării mai arătoase. Primul deal, desparte Lupoaia de Ploștina, și este acoperit cu pădure de stejar, cer și fag. Referitor la această pădure există un contract provizoriu de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ambele maluri ale rîului Motru. Cu Împroprietărirea din 1920-1922, o parte din moșie, În partea de apus, din drumul ce lega Lupoaia de RÎpa, a fost Împărțită țăranilor, satul Începînd să se schimbe avînd gospodării mai arătoase. Primul deal, desparte Lupoaia de Ploștina, și este acoperit cu pădure de stejar, cer și fag. Referitor la această pădure există un contract provizoriu de arendare apoi vînzare, și unul definitiv semnat Între proprietarul M.C.Săvoiu cu obștea Ploștina. Au existat Însa disensiuni Între
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se vedeau turnurile MÎnăstirii Tismana, ceea ce Înseamnă că era situat la o altitudine destul de ridicată. Poiana Becherului, numită după numele unei familii ce locuia pe acolo și era În sjujba proprietarului, „ Ciocul Becherului ” era loc de Întîlnire Între tineretul satelor Lupoaia, Lupoița, Roșiuța și Ploștina, unde pe vremuri era un scrînciob (vîrtej) unde În zilele de duminică și sărbători, În afară de alte distracții locale, se făcea horă, care, cînd și cînd, În ceartă pe fete, se termina cu bătaie. Poiana destul de mare
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dealul Radovanului se Întinde pînă la șosea, valea Cerveniei, cea mai fertilă vale a satului; din celălalt unghi al poienei Becherului, dinspre apus pleacă dealul Stoicanului, nu mai lung de 800-1.000 metri, ce se proptește pe malul mătcii Lupoița- Lupoaia, la Stanciulani. El este mult mai scurt decît celelalte și face ca valea, Înspre ieșirea sudică, să se lărgească, intenționat parcă, spre a face loc vetrei satului. În partea de apus a dealului Stoicanului, valea ce este formată de ultimul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vin să le culeagă și a veverițelor ce se strîng aici din toate colțurile pădurii. Depresiunea coboară În pantă ușoară În matca Lupoița-Lupoaia. Ultimul deal ce Împrejmuiește terenul satului, vine dinspre nord, de la VÎrtopul Gorjului, și intră În hotarul satului Lupoaia, la locul numit „ Groapa Lupilor ” de unde se bifurcă; un deal se Întinde Înspre sud, sprijindu- se pe șoseau Motru-Baia de Aramă și se termină, cu un bot de deal, numit „Dealul Bisericii ”, pe care este construită biserica satului. Cealaltă ramură
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
este mai scurt decît celelalte, valea se lărgește și este cuprinsă numai Între dealuri ce merg pînă la șoseaua Motru-Baia de Aramă. Între dealul ce se termină cu „ Cuca ” și cel ce se termină cu „Dealul Bisericii”, este așezat satul Lupoaia, pe două linii. Linia de sus pe media pantei dealului Cervenia și linia de jos, pe poala dealului. Celelalte gospodării, sînt răspîndite În văile sus zise, iar o parte din sat, numită și linia Urdărarilor, pleacă de la biserică Înspre apus
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Săvoiu, că ar fi fost oameni buni și cu suflet, că Își plecau urechea la nevoile țăranilor. CÎteva documente publicate În İstoria României din secolul al-XVI-lea, și Începutul secolului al- XVII-lea, amintesc de anumite sate de pe Valea Motrului ca: Lupoaia, Valea MÎnăstirii, Cătunele, Glogova, Negoiești, Baia, Sohodol, Bistrița, Crainici, Brativoiești, Peșteana. Astfel În 6 mai 1577 Alexandru Mircea voievod (voievod al țării Românești Între 1568-1574;1574- 1577) Întărește lui Necula vătaf, ocine și vii În mai multe sate de pe Valea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
XVI-lea. Făcîndu-se mențiune În documente de existența lor În 1588, tragem concluzia că Întreaga vale a Motrului era organizată În unități administrative bine cunoscute și de sine stătătoare, Înființarea lor fiind desigur mult mai veche. Toată Valea Motrului de la Lupoaia, pînă În sus de Baia, era proprietatea boierului Lațco, a soției și a cumnatelor sale, În a doua jumătate a secolului al-XVI-lea. Mihnea Vodă, În iunie 1588 dă un hrisov boierului Lațco din Lupoaia, prin care se Întărește cumpărarea de către
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai veche. Toată Valea Motrului de la Lupoaia, pînă În sus de Baia, era proprietatea boierului Lațco, a soției și a cumnatelor sale, În a doua jumătate a secolului al-XVI-lea. Mihnea Vodă, În iunie 1588 dă un hrisov boierului Lațco din Lupoaia, prin care se Întărește cumpărarea de către acesta, de la cumnata sa Stanca a moșiei care ținea de la mînăstirea Tismana la Glogova pe 4.000 de aspri- „și iarăși a schimbat Neacșa ocina ei cu sora sa Stanislava, de a dat Stanislava
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe 4.000 de aspri- „și iarăși a schimbat Neacșa ocina ei cu sora sa Stanislava, de a dat Stanislava Neacșei partea ei de ocină din Glogova și din mînăstirea Tismana, iar Neacșa a dat partea ei din Brativoiești și Lupoaia toată sorei sale Stanislava.” Cine este acest Lațco? Mihnea Vodă (domnitor al țării Românești Între 1577-1583 și 1585-1591) În documentul de Întărire a dreptului de proprietate asupra pămînturilor avute și a celor cumpărate Îl numește ,, boierul daniei mele ” , deci este
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În luna iunie 23 din anul 1613, Radu Voievod fiul lui Mihnea ( domnitor al țării Românești Între 1601-1602;1611;16111616;1620- 1623) În actul de ocină dat lui Stănilă și Necula din Glogova, se vorbește de un oarecare Dragotă din Lupoaia.Un alt document din 13 decembrie 1616 dat de Alexandru Voievod (domnitor al țării Romănești Între 1616- 1618 și 1627-1629) se vorbește de Lațco din Lupoaia, Oprea și Popa Radu din Peșteana. Un alt document din 1622 dat de către ,, Eu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dat lui Stănilă și Necula din Glogova, se vorbește de un oarecare Dragotă din Lupoaia.Un alt document din 13 decembrie 1616 dat de Alexandru Voievod (domnitor al țării Romănești Între 1616- 1618 și 1627-1629) se vorbește de Lațco din Lupoaia, Oprea și Popa Radu din Peșteana. Un alt document din 1622 dat de către ,, Eu Radu Voievod domn a toată țara Ungrovlahiei(țara Românească), fiul prea bunului, răposatului Mihnea, judecă și Întărește stăpînirea postelnicului Necula din Glogova fiul și moștenitorul lui Lațco
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Călugărul. Trupul mucenicit a lui țepeluș a fost Înmormîntat la biserica Glogova din fața curții boierești. O altă proprietate ruptă din feuda lui Lațco și a familiei sale ce a rămas Întreagă pînă În 1946, a fost a lui Sava din Lupoaia de care familie și sat ne ocupăm În continuare. Un document din 1749, În original, semnat de Grigore Ghica Voievod(domnitor al țării Romănești În 1733-1735;1748-1752) ne face cunoscută existența familiei Săvoiu, primul proprietar al moșiei Lupoaia. Săvoii au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]