176 matches
-
Articolul UNIC Se aprobă studiul tehnico-economic pentru obiectivul de investiții "Deschiderea și punerea în exploatare a rezervelor de lignit din perimetrul minier Lupoaia, straturile VI-VII, județul Gorj, la o capacitate de 600.000 t/an", cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici din anexă. PRIM-MINISTRU PETRE ROMAN București, 20 iunie 1990. Nr. 709. Anexa CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI OBIECTIVULUI DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107213_a_108542]
-
cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici din anexă. PRIM-MINISTRU PETRE ROMAN București, 20 iunie 1990. Nr. 709. Anexa CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII "Deschiderea și punerea în exploatare a rezervelor de lignit din perimetrul minier Lupoaia, straturile VI-VII, județul Gorj, la o capacitate de 600.000 tone/an" Beneficiar: Combinatul Minier Motru Amplasament: pe raza localităților Glogova și Cătunele, în afară perimetrului construibil al acestora, conform planului de situație anexat. Necesitatea și oportunitatea investiției: asigurarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107213_a_108542]
-
Jurescu Ț. Iosif Lopată I. Ciprian Marius Lorea E. Ioan Luca Gh. Achim Luca P. Adrian Luca Ț. Ionică Luca A. Adrian Radu Lucat Dumitru Luianov J. Timotei Lungianu V. Corneliu Lungu Gh. Simion Lunita Viorel Costel Lup S. Ionel Lupoaia S. Costică Lupu D. Dumitru Lupușor V. Constantin Luta I. Demirel Ionel Macau I. Constantin Madarasz E. Karoly Madasu I. Adriana Maftei V. Ioan Maghetiu I. Elenă Magyari V. Erno Maier A. Ion Maier I. Ovidiu Man N. Liviu Manea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
intrarea în localitate (la nord), "Coastele Cerbului" - deal care mărginește localitatea la nord, Cetățuie - cursul de apă Valea Cetății (la vest), "Dealu cu Calea" - deal care mărginește localitatea la vest, "Răjinoasa" - vârf muntos proeminent de aproximativ 1100 m (la est), "Lupoaia" - deal care mărginește localitatea la nord, "Cracii Părăului Plaiului" - albia de curgere a apei cu aceeași denumire (la est), "Sulița" - deal care mărginește localitatea în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara, în urma precipitațiilor abundente, se pot transforma în torenți periculoși: "Părăul Albului", "Părăul Plaiului", "Părăul Leucii" și "Părăul Lupoaia".
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
Subcarpații Argeșului. Deci din Valea Argeșului spre vest limita urcă pe sub cuesta cea mai sudică până în cumpăna de ape. Limita vestică umărește linia celor mai înalte puncte ale unei culmi puternic fragmentată de eroziunea torențială, trecând prin satul Blaju, dealul Lupoaiei (658 m), dealul Hoților și dealul Tamaș (1104 m) care dă și numele acestei culmi. La nord de Culmea Tamașului se face trecerea între Depresiune Arefului și Depresiunea Sălătrucului printr-o culme mai joasă și cu numeroase șei create prin
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Creaca (în maghiară: "Karika") este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Creaca (reședința), Jac, Lupoaia, Prodănești și Viile Jacului. Comuna Creaca este așezată în zona de contact dintre Munții Meseș, Dealurile Dumbrava și Depresiunea Almaș-Agrij. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Creaca se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/310738_a_312067]
-
Castrul roman de la Brusturi, atestarea creștinismului încă din secolul al VIII-lea (chilia creștină de la Jac), funcția de vamă, sunt câteva elemente care confirmă importanța comunei Creaca de-a lungul istoriei. Deși dispune de bogate resurse ale subsolului, cărbune la Lupoaia, nisipuri cuarțoase la Borza, calcare aflate în exploatare la Prodănești, activitatea principală ca ramură a comunei rămâne agricultura.
Comuna Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/310738_a_312067]
-
Lupoaia (în maghiară: "Farkasmező") este un sat în comuna Creaca din județul Sălaj, Transilvania, România. Scurt istoric Pe malul drept al Agrijului în dreptul satului Creaca se află satul Lupoaia. După cum îi spune și numele, acesta vine de la cuvântul "lup", dovadă fiind
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
Lupoaia (în maghiară: "Farkasmező") este un sat în comuna Creaca din județul Sălaj, Transilvania, România. Scurt istoric Pe malul drept al Agrijului în dreptul satului Creaca se află satul Lupoaia. După cum îi spune și numele, acesta vine de la cuvântul "lup", dovadă fiind și particula "farkas" (care în maghiară înseamnă lup) ce apare în componența numelui satului în secolele de dominație ungurească. Este pomenit prima oară în documente în anul 1469
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
s-a numit "Magyarorszag népessége Pragmatica Sanctio Lorábam 1720-21." Datele prelucrate ale acestuia au fost publicate de Acsády Ignácz în lucrarea ",Magyar" "statistikai közlemények”" apărută la Budapesta în 1896. Deși celelalte sate din zonă sunt pomenite în acest recensământ, totuși Lupoaia nu apare sub niciuna din denumirile cunoscute și pomenite mai înainte. Apare însă câțiva ani mai târziu, în Conscripția episcopului Inocentiu Klein din anul 1733 când satul apare sub denumirea de Lupoje iar aici trăiau 18 familii, adică aproximativ 90
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
Diecaesis Fogarasiensis instituta Ao. 1750 1-a Octobris)", care, în capitolul dedicat ,"Cottus Szolnok Doboka"”, la pagina 286, arată că satul Farkasmezö avea un număr de 159 locuitori. Din recensământul din anul 1784 aflăm că la acel moment existau în Lupoaia 45 de case, 53 gospodării și 325 locuitori, 11 dintre ei fiind plecați din sat la momentul recenzării. 171 erau bărbați ( 59 căsătoriți, 112 necăsătoriți), 154 erau femei. Dintre bărbați unul era preot, 3 erau proprietari de terenuri (nemeși), 21
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
țărani, 26 moștenitori ai țăranilor, 31 zilieri (jeleri), 1 intelectual și 15 aparținând altor categorii sociale. Dintre băieți 47 aveau vârsta între 1-12 ani și 26 între 13-17 ani. Comparativ cu celelalte sate din zonă, structura socială a populației din Lupoaia era mai complexă aici apărând și proprietari de teren dintre localnici. În 1837 în Lupoaia erau 52 de case în care trăiau 293 de locuitori, dintre aceștia 14 fiind proprietari de pământ(nemeși) iar restul de 279 nefiind proprietari, lucrau
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
sociale. Dintre băieți 47 aveau vârsta între 1-12 ani și 26 între 13-17 ani. Comparativ cu celelalte sate din zonă, structura socială a populației din Lupoaia era mai complexă aici apărând și proprietari de teren dintre localnici. În 1837 în Lupoaia erau 52 de case în care trăiau 293 de locuitori, dintre aceștia 14 fiind proprietari de pământ(nemeși) iar restul de 279 nefiind proprietari, lucrau pământul nemeșilor. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea, atât autoritățile statale
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
romano-catolici, 8 reformați, 3 izraeliți. 1865: Farkas mezö, 320 locuitori (pag. 106) 1869: Farkas mezö, 322 locuitori (303 greco-catolici, 3 romano-catolici, 1 reformat, 15 izraeliți) 1871: Farkasmezö"," 239 locuitori (pag. 91) 1876: Farkasmezö , Lupoia, 265 locuitori, (pag. 94) 1880: Farkasmezö, Lupoaia, 62 case, 255 locuitori (227 români, 24 unguri, 4 de alte naționalități), dintre aceștia 231 greco-catolici, 2 reformați, 22 izraeliți); 1886: Farkasmezö, Lupoia, 254 locuitori (pag. 111) 1890: Farkasmezö, Lupoi᾽a, avea 73 de case cu 325 locuitori (295 români
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
Szilagy varmegye monographiaja). 1896: Farkasmezö, Lupoi᾽a, 325 locuitori, (pag. 114) 1900: Farkasmezö, 77 case, 317 locuitori (295 români, 22 unguri), 287 dintre ei erau greco-catolici, 13 ortodocși, 8 reformați și 9 izraeliți 1906: Farkasmezö, 349 locuitori, (pag116-117), 1910: Farkasmezö, Lupoaia avea 91 case, 382 locuitori (319 români, 39 unguri, 14 germani, 8 slovaci, 1 rutean, 1 de altă naționalitate); erau 314 greco-catolici, 5 ortodocși, 37 romano-catolici, 18 reformați, 2 unitarieni și 6 izraeliți 1911: Farkasmezö , 391 locuitori (pag. 97). După
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
Holod (în maghiară: "Pusztahollód") este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Dumbrava, Dumbrăvița, Forosig, Hodiș, Holod (reședința), Lupoaia, Valea Mare de Codru și Vintere. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Holod se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,34%), cu o minoritate de
Comuna Holod, Bihor () [Corola-website/Science/310203_a_311532]
-
se făcea prin intermediul unor fortificații încă de pe vremea dacilor (cetățuia de pe dealul Poguior și dava de la Porolissum). În arealul celor două aliniamente de dealuri dintre Apa Sărată (satele Mirșid, Popeni, capătul satului Cuceu), și Agrij (satele Romita, Brusturi, Jac, Creaca, Lupoaia, Prodănești) alături de cel al orașului Jibou, precum și în zona înaltă a Meseșului, romanii au amenajat un complex sistem defensiv de apărare a frontierei nord-vestice a provinciei "Dacia Porolissensis" ("„Limes Porolissensis”"). Cu predilecție pe firul unor căi naturale de acces a
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
situate sub vârful Breaza din satul Obîrșia. Valea Roșiei este alimentată de mai mulți afluenți coborând din dealurile ce o înconjoară. Cei mai importanți sunt: Pârâul Morilor și Pârâul Izvoarelor din satul Obîrșia; Valea Mrcului, Valea Mică, Hanuleasca, Valea Mare, Lupoaia, Roșuța, Valea Nesî, Timișoaia, Pârâul Stanilesc din satul Roșia-Nouă; Valea Corbească, Meșteroaia din satul Corbești; Valea Sântească, Burdijeni din satul Pietriș. Comuna este caracterizată de un climat temperat continental moderat cu influențe oceanice. Situată în culoarul Văii Mureșului comuna Petriș
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
etc.), rezultînd, pe de o parte, o economie de nume, iar pe de altă parte o grupare, ierarhizare sau sistematizare a lor. Exemple de toponime care denumesc simultan o apă și un sat: Albești, Vrîncești, Păulești, Bîrsănești, Drăgoteasca, Bălăneasca, Floroaia, Lupoaia, Snagov, Milcov, Acsău, Beregsău, Baltă, Bujoru, Obaba, Albota, Laloșu. La nivelul ansamblului toponimic general (toponimia romînească) sau oricum foarte extins (pe provincii, regiuni, zone largi, care depășesc orizontul comunităților locale de vorbitori), omonimele au rezultat, de regulă, prin coincidența modelului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de 20-50 cm înălțime, cu tulpini foarte fragile, dicotomic ramificate, de culoare cenușie. Plantele total parazite se clasifică în două grupe: a. plante holoparazite cu haustori pe rădăcinile plantelor gazdă, de aici făcând parte reprezentanți ai fam. Orobanchaceae și Scrophulariaceae . Lupoaia Orobanche sp., sunt plante anuale sau perene, parazite, cu o tulpină simplă sau ramificată, cu frunze scvaviforme și inflorescențe terminale în formă de racem, spic sau corimb. Florile zigomorfe, au petale unite ca un tub și formează ca fruct o
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
scvaviforme și inflorescențe terminale în formă de racem, spic sau corimb. Florile zigomorfe, au petale unite ca un tub și formează ca fruct o capsulă uniloculară cu foarte multe semințe mici. În țara noastră se găsesc 20 de specii de lupoaie sau verigel, toate parazite pe diferite plante gazdă. Dintre acestea cele mai răspândite specii sunt: Orobanche cumana parazită pe specii de Helianthus, Nicotiana și O. ramosa frecvent întâlnită în culturi de cânepă, tutun sau pe diferite legume. Muma pădurii Lathraea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
profesorilor ei. Dintre aceștia enumerăm pe: prof. dr. docent Gh.I. Cronț, prof. univ. dr. Gh. Slabu, dr. ing. Gh. Antochi, președinte la Agricola Internațional S.A. Bacău, ing. Gh. Gh. Ursu, ing. agr. Fasolă V. Gh., ing. Gh. Gh. Slabu, ing. Lupoaia Gh., ing. George-Cristian Apătăchioae, ing. Cristian Bostan, solista de muzică populară Marcela Guragata(USA), economista Lenuța Guragata, medicii Maria Chițac(Iordania) și Corneliu Apătăchioae, medicul veterinar Neculai Chițac, ziaristul Macovei C. Constantinfost redactor-șef la ziarul Sportul, general de brigadă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca să nu mă clatin!” (Psalm). După Crăciun, programul s-a modificat puțin lăsând loc și unor probleme de ordin intelectual. Cei care fuseseră la secții reale: matematică, fizică, chimie s-au constituit într-un cerc de studiu; mentor era Costică Lupoaie, bucovinean. Cei cu înclinații spre literatură și artă au constituit alt cerc. Era o programă analitică, cu teme, subiecte și capitole precise, problemele erau dezbătute în seminarii, pentru a putea fi bine asimilate. Profesorii mei țineau foarte mult la dicție
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în lumina aceluiași Duh care ne confirma purtarea de grijă pentru mărturisirea Adevărului. Douăzeci și șase de elevi erau trimiși la Jilava cu mențiunea observată de unul dintre aceștia pe coperta unui dosar, „Disciplinar. Refuză reeducarea”: Constantin (Titi) Stoica, Constantin Lupoaie, Dumitru Neagu, Septimiu Râmboiu, Aurel Obreja, Ion Rațiu, Constantin Iorgulescu, Nistor Man, Ion Fulea, Nicolae Bardac, Constantin Voloșniuc, Constantin Bandrabur, Gheorghe Dipșe, Vanghele D. Vanghele, Ilie Popa, Octavian Balaban, Dumitru Daina, Vasile Popescu, Traian Coriciuc, Vasile Coriciuc, Mihai Nour, Victor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]