374 matches
-
cazuri de zgîrcenie franceză, negustori cinici, falsa strălucire a unor localuri și așa mai departe. Fără scrîșnete din dinți, doamna Neț vădește caracteristica flaubertiană de a percepe prostia și de a nu o mai tolera. E în felul ei o luptătoare; energia interioară e neîndoielnică, în absența unui fizic viguros; cochetă, semioticiana mărturisește că nu e un "personaj wagnerian", o walkirie; mă rog, la compozitorul german există și Senta sau Elisabeta. Dacă pe meleaguri mioritice lucrurile sînt ceva mai suportabile, asta
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
un ecou al ostilităților purtate cu propria natură. Se poate face o împărțire a autorilor analizați de critic, în funcție de temperamentul lor, blindat cu trăsăturile de caracter. Unii vor să învingă, să reușească în viață, ca și în scris; sunt firi luptătoare, ambițioși cu voință puternică, acționând ca niște mecanisme și construindu-se în consecință. Ascensiunea socială e unul dintre obiectivele importante și, pentru a-l atinge, Stendhal ori Maiorescu folosesc și niște rețete preparate "din alifii nu tocmai onorabile". La antipodul
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
sa, aceasta fiind o femeie puternică, ambițioasă, care a reușit să evolueze În ciuda climatului economic defavorabil al propriei familii: „... mama a fost un exemplu În viață datorită faptului că părinții ei au fost săraci...”. Este prezentată ca fiind o persoană luptătoare, dornică să Își depășească condiția socială, În ciuda descurajărilor pe care le primea din partea persoanelor din jur, fie acestea prieteni, rude rău-voitoare sau profesori de la școală: „... «A, da... tu ești fată de poștaș... analfabetă și tu nu poți mai mult decât
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
tine! Și ce vise aveai! Ce vise! - Asta a fost demult, tare demult, de parcă aș fi trăit în altă viață și dacă mă gândesc bine, poate chiar așa a fost!... - Cum vorbești, draga mea! Tu ești o fire optimistă, o luptătoare Olga, ce Dumnezeu!? - Spui tu asta? Am fost, da, am fost!... Și Ina se uită spre noptiera pe care trona o vază cu o singură floare vestejită, pusă de cine știe cine și de când, accentuând parcă și mai mult atmosfera sumbră din rezervă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nu se lasă Regizorașul, deci mă ajuți sau nu? Vreau să știu odată. — N-am auzit nimic din ce mi-ai spus, sînt străin complet de ce mi-ai propus, nu ne cunoaștem decît din auzite. Pentru asta, uite-ți cadouașul, luptătorule, îi spune Comandantul scoțînd ceva la iveală dintr-un sertar al biroului, și cu asta, basta. — Două grenade? face Regizorașul ochii cît cepele, îți bați joc de mine? se răstește privind la mîinile Comandantului, care se joacă între degete cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
el lăsă în urmă o femeie incapabilă sau doar hotărâtă să nu se mai recăsătorească. Ținută departe de această durere, Luana se bucura de o copilărie liniștită și fericită. Având șansa să dispună de o fire independentă și o natură luptătoare ea trăia, din plin, fiecare moment al vieții. Isteață, cu o intuiție demnă de invidiat, găsea metode și resurse pentru a pune în practică orice dorință. Singura stare cu adevărat valoroasă era libertatea și nimeni nu îndrăznea să i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fizică o aprecia. Între el și Luana se stabili o legătură aparte. Era hotărât să-i facă un viitor în sport, pentru că era dotată cu cele necesare unei astfel de cariere. Subțire, cu picioare nefiresc de lungi, iute, energică și luptătoare. Agilitatea fetei, ieșită din comun, îl determină s-o pună în legătură cu Savinschi, antrenor la clubul de atletism. Bărbatul în vârstă intui posibilitățile fetei. O înscrise în echipă și începu antrenamentele. Luana se declara încântată. Săritura incredibilă la groapa cu nisip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nylon și cu maiourile decolorate de atâta purtare, pe care scria Țin’te bine! Ești din generația Pepsi! Treceau și grupuri de tinere cu pantaloni și bluze sobre, cu dra pele care proclamau că ele sunt REVOLUȚIONARELE DOMNULUI, sau TINERELE LUPTĂTOARE PENTRU FERICIREA OMENIRII. Studenții puteau fi deosebiți cu ușurință, erau ceva mai Îngrijiți, În ciuda strădaniilor unora care arătau jerpeliți ca să se amestece cu ceilalți frați de-ai lor. Margaret i-a căutat În jur pe unii dintre foștii ei studenți
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
asalt al Redutei Tot la baionetă căci Iată un caporal Sau sergent De generali nu mai poate fi Vorba A strigat adunarea dând Cum se cuvine bază Tocmai pe nevastă-sa deoarece Precum aiurea așa și la noi Femeile sunt luptătoare Se zice Eu n-am observat Poate n-am pătruns destul În câmpul de luptă ars De soare cu puțină vegetație Mai mult iarbă Ai fumat și tu din ea În țigări De ziar, cum altfel, după război Viața era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nu se lasă Regizorașul, deci mă ajuți sau nu? Vreau să știu odată. — N-am auzit nimic din ce mi-ai spus, sînt străin complet de ce mi-ai propus, nu ne cunoaștem decît din auzite. Pentru asta, uite-ți cadouașul, luptătorule, îi spune Comandantul scoțînd ceva la iveală dintr-un sertar al biroului, și cu asta, basta. — Două grenade? face Regizorașul ochii cît cepele, îți bați joc de mine? se răstește privind la mîinile Comandantului, care se joacă între degete cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Biserica ortodoxă un apărător al învățăturii ortodoxe, care, în opoziție cu intelectualismul scolastic, fundamentează experiența întâlnirii cu Dumnezeu a credinciosului rugător 221. După schisma din 1054, cele două Biserici s-au dispus în ordine de bătaie în spatele a două teologii „luptătoare”: a sfântului Toma D’Aquino și a sfântului Grigore Palamas. Afirmarea propriei identități, catolice sau ortodoxe, este totuna cu a fi partizanul tomismului sau palamismului. Monografia lui Stăniloae din 1938222 cuprinde două părți: prima reprezintă un lung studiu, de aproape
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
eliberată decât la vrerea mea, a mai completat Uran apoi uitându-se la Amar fără să-l întrebe ceva, aștepta. Amar a înțeles ce vrea stăpânul lui, așa cum se întâmpla de multe ori și imediat s-a adresat celor două luptătoare: -Stăpânul nostru, marele Uran, dorește să afle cu amănuntul ce s-a întâmplat și unde. În poziție de supunere Verona a relatat toată întâmplarea și după ce a terminat, a durat un timp de tăcere generală. Apoi Uran s-a uitat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Pînă cînd, sănătatea fragilă, vîrsta, maladiile au învins-o. Ultimele sale vizite - prelungite - în România au avut loc în anul 2007 și în noiembrie-decembrie 2008. Într-adevăr, Ioana Brătianu era un personaj multiplu, chiar contradictoriu, greu de înțeles. Realistă -, dar luptătoare pentru idealuri greu de atins. Conștientă în mîndria ei de a aparține familiei marilor Brătieni -, dar plină de modestie condescendent umană pentru cei din jurul ei. Intransigentă politic și moral -, dar tolerantă și comprehensivă. Distantă, atunci cînd trebuia să respingă injustiția
O viață închinată unui ideal by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/7356_a_8681]
-
legătura cu divinitatea, sunt sigură, nu este o impresie subiectivă, ci o realitate obiectivă, palpabilă, cu consecințe vizibile și numai cine suferă de o totală orbire spirituală se poate încăpățîna să n-o recunoască." (p. 65) Lidia Stăniloae e o luptătore care nu-și cruță vlaga spre a lua apărarea părintelui atunci cînd simte că memoria teologului este pîngărită. Se luptă cu gazetarii din țară, cu călugării de azi sau de ieri, sau cu românii din exil care nu-l privesc
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
Organele centrale ale Ministerului Apărării Naționale sunt stabilite prin lege. Articolul 29 Categoriile de forțe ale armatei sunt: trupele de uscat; aviația și apărarea antiaeriană; marina militară. Ele au în compunere state majore, comandamente de armă, mari unități și unități luptătoare, de învățământ și de instrucție, precum și unități și formațiuni de asigurare de luptă și de logistică. Articolul 30 Organele militare teritoriale au în compunere: centre militare zonale, centre militare județene și centre militare ale sectoarelor municipiului București.“ Legea nr.
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
tandrețe gustativă: „Inimile noastre au același ritm,/ Îți gust picătura de apă sărată / De pe umărul stîng" (Ambianță). Norocul acestui înamorat care cheamă „pînă la urmă / Îngeri în ajutor", îngeri care-i sugerează, impredictibil, „să pulseze invers", îl constituie o fibră luptătoare: „Sînt al speranței ostaș" (Impact). Sau într-o variantă patetică: „Eu sînt stînca de la bază / Care noaptea sîngerează" (Prund de stele). Cu un adaos revelator: „Stînca are aceeași grupă sanguină cu mine" (Răsfrîngere). Acestei dispoziții de „ostaș" îi datorăm și
„Zbaterile, inclusiv pîlpîirile poemului” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6005_a_7330]
-
atom". Cum s-ar putea explica această constantă, apăsată rezervă față de prezent a eseistului? Cărturarii Școlii ardelene, intelighenția militantă pentru drepturile românilor transcarpatini aveau o justificată, cronică nemulțumire față de actualitatea lor, strîmbă, vexatoare în raport cu etnia pe care o reprezentau. Misia luptătoare pe care au adoptat-o le impunea o sobrietate, o disciplină incompatibilă cu tihna, cu destinderea euforică a momentului, așa cum o recomanda bardul latin: "Bucură-te de ziua de azi și încrede-te prea puțin în cea de mîine". Dimpotrivă
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
de turiferari ai comunismului". Moralismul său nu era însă unul calm, sapiențial într-o manieră convențională, ci grefat pe un temperament rebel, cu o "peniță muiată în pelin", înclinat spre pamfletul executat cu o "bardă călită în focul inimii sale luptătoare". Mult mai curînd un discurs al luptei decît unul al reculegerii, al filtrării potolitelor concluzii. Morala i se cufundă din plin în spumele expresivității, divulgînd o natură oarecum argheziană, poate în relație cu o comună obîrșie oltenească. Violența ripostelor sale
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
-ului. Ea nu a acceptat așa ceva, ea a acceptat folclorul adevărat". Despre ultimele cuvinte pe care i le-a spus Mărioara Murărescu, Benone Sinulescu a povestit, la România Tv: Am vorbit acum două săptămâni cu ea. A fost optimistă și luptătoare și aveam încredere în ceea ce spune. La un moment dat, m-a impresionat foarte tare. Spunea: 'nu mai pot, unde să-mi mai bage mie acele citostratice, doar limba mi-a mai rămas neperforată și m-a durut sufletul și
"M-a durut sufletul enorm". Cuvintele sfâșietoare ale Mărioarei () [Corola-journal/Journalistic/47157_a_48482]
-
trening, introduși aceștia în anumite situații în cizme sau într-o altă variantă, legați în partea de jos circular cu sfori pentru a face o priză mai bună cu bocancii sau șoșonii ce-i aveau în picioare. Pe cap, aceste luptătoare feminine pentru hrană aveau căciuli de blană românești, căciuli cu clape rusești, fesuri fortificate cu cârpe, glugi asociate cu fulare, pungi de plastic.” Portretul bărbaților este la fel, tragi-comic, aplatizat de foame, frică și frig : „Bărbații, la rândul lor, mai
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
Moldovă adăpostitoare. Mai știu mersul pe jos al celor care neavând cu ce fugi, nu voiau totuși să rămâie sub ocupație; mersul pe jos în convoaie, deavalma, săptămâni în șir și instinctiv al tinerilor patrioți, care nu erau în vârsta luptătoare, dar nici în acea idilică; mersul pe jos al populației românești, cu tunul dușman în spinare bombănind și vrând să o ajungă. Știu foamea, știu setea, știu spaima, știu boala, știu truda unor bravi ofițeri, întorși fără câte o mână
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
volume numărînd 50 000 de file). Cu două condamnări la moarte în contumacie, Ogoranu va fi cruțat prin intervenția președintelui Carter, fiind ținut sub supraveghere totală pînă în 1990. Ca amănunt biografic, Ogoranu, un unicat în Europa sub unghiul longevității luptătoare, nu a putut să facă vreodată împrumut la bancă, pentru simplul fapt că, avînd cazier, trăgea după el stigmatul a două acuzări capitale. Cînd termini cartea, ți se întărește convingerea că în paginile ei nu e vorba de oameni reprezentativi
Exponențial, nu reprezentativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2983_a_4308]
-
și tonalitate, alunecă de la ironie fină la observația sarcastică, se umplu de nuanțe și detalii, decojesc suprafețe și leapădă cojile, pătrund în miezul lucrurilor și le fac străvezii. Au privirea tăioasă, știu mai multe decât spun, iau hotărâri dure, sunt luptătoare de neînvins în ciuda impresiei de grație și feminitate ostentativă. Ele rezistă, fac din iubire și maternitate miza cea mare, ele supraviețuiesc în acele încolăciri ale vieții pe care bărbații au darul să le strângă până la sufocare. Ființe scindate Frumusețea cărții
Peșteri legate între ele by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11195_a_12520]
-
mai este viabil, din simplul motiv că Republica Moldova a dus un război cu Federația Rusă și nu cu o entitate teritorială nerecunoscuta de nimeni, cum se dorește de unii, de a prezenta Transnistria. La masa tratativelor pot sta doar părțile luptătoare în războiul moldo-rus: Moldova și Rusia, sub garanția SUA, României, Ukrainei și a UE. Partea transnistreană nu are ce căuta la masa tratativelor din simplul motiv că nu există, nu e recunoscută de nimeni, chiar nici de Rusia. Eu, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
noi și datorită doamnei sale, scriitoarea Mariana Brăescu Silveștri, care îndeplinește cu succes misiunea de a continua proiectele sale culturale și cultivarea posterității soțului. E lăudabil demersul său misionar făcut cu dăruire și hâr, cu inteligență afectiva, cu tenacitatea unei luptătoare ce ne amintește de Victoria Lipan, eroina lui Mihail Sadoveanu. Merită toată admirația noastră pentru deplină reușită în climatul actual care bruiază valorilor noastre românești și lasă minime șanse că un asemenea demers să se facă auzit. Au trecut doi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]