35 matches
-
se "preda" poeticește vorbind, damnatul năzuiește la o "izbăvire" de materie, care e și o evadare din poezie prin genuflexiune mistică: "eu în genunchi lîngă staul/ pe locul unde Raza/ pre sine încă/ se naște" (Ritual șvesteț). Salutară sub raport lustral, o asemenea tentativă de redempțiune ni se pare totuși puțin convingătoare din punctul de vedere al plăsmuirii lirice, odată ce aceasta s-a declarat în chip categoric debitoare unui profil de factura căderii asumate. Amuzant e totuși un compromis între "păcat
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
arhitecturală, mizeria interiorului, a obiectelor aservite și care aservesc, se transformă în nihilism revoluționar". "Revoluționar" într-un sens ingenuu, firește că "nihilismul" poate deveni funcțional, contribuind la "primenirea lumii". Această "primenire a lumii" constituie ținta umanistă (înglobată într-o estetică lustrală) a liricii lui Augustin Pop, care se mărturisește, programatic, astfel: "Dar... lumea e așa cum este. Și ca dînsa sîntem noi. Nu. Eminescu greșește. Și lumea e așa cum sîntem noi. Oricum, ideile morale, gîndurile bune, sentimentele generoase ne schimbă. Și noi
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
în genunchi, în picioare, clătinat pas după pas. E un fenomen lent al dematerializării, obstaculat poate de acea religiozitate impură a etniei românești pe care au ilustrat-o grăitor marii noștri poeți interbelici. Zbătîndu-se, mereu chinuit de neîmplinirea proiectului său lustral, poetul adastă undeva la mijlocul drumului, într-un derizoriu fatidic: ,într-o zi visă cum va fi./ Cu claritate vedea totul, chiar/ el împotrivindu-se/ laș, caraghios,/ cu un picior în aerul negru, tare,/ cu celălalt în pămîntul moale, umed, pufos
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
sînt o avere// în versul cu nr. 20 pe piept se aplaudă/ cineva vopsește intervalul dintre aplauze" (Nr. 20). Denudarea conștiinței e o autodepășire a ei, asociată cu năzuința către elementar, cu o aspirație de purificare. Și la ce element lustral și geneziac mai expresiv ar putea apela autorul decît la apă? "acum să spuneți la ce mă gîndesc:// apă se bîlbîie alienarea/ apă cere extazul/ apă strigă ficțiunea/ apă se roagă apa/ zece mîini deschid robinetele/ transfigurate - picură toate speranțele
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
a pacificat Galia, scena aceasta simbolizează venirea eroului acasă, pe pământul Italiei. Aeneas apare ca fondator al rasei și dublură a lui Augustus, în numele căruia - abia debarcat - oferă sacrificii zeilor penați. Tresare smuls din visare când aude vocea Marelui Flamin: — Apa lustrală! cere către grupul de copii ce stau în capul treptelor. Băiețelul de lângă el apucă repede mânerul carafei pe care a lăsat-o jos, dar degetele îi alunecă printre aripioarele unui Eros, mai-mai să verse conținutul. Împăratul se apleacă zâmbind asu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mai mult prin răsplăți decât să silească prin torturi. Mai întâi a contaminat cu sacrificii abominabile izvoarele din oraș și din centrele din jurul localității Daphne, pentru ca oricine ar fi băut acea apă să-și păteze sufletul. Apoi presăra cu apă lustrală pâinea și cărnurile, ierburile mirositoare, fructele și toate alimentele. Creștinii deși vedeau aceste fapte gemeau și se lamentau considerându-le dezgustătoare, consumau alimentele ascultând de legea apostolică: Mâncați tot ceea ce s-a vândut în măcelărie, pentru ca să puteți fi liniștiți în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștină; peste puțin timp a ajuns la conducerea imperiului (364-375). Faptul s-a petrecut într-o zi pe când împăratul Iulian intra foarte tulburat în templul Geniului Public. Doi custozi ai templului se aflau la porțile sacre purificându-i cu apă lustrală pe cei care intrau, după cum prescria religia lor. Pășind înaintea împăratului, când a văzut căzându-i pe ținută o picătură de apă, Valentinian, a lovit cu pumnul custodele, spunându-i că l-a contaminat. Pentru acest gest, împăratul l-a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și un element al sciziunii.130 În majoritatea miturilor, apa este considerată un element cosmogonic activ, al cărui destin este de a conferi lucrurilor dynamis-ul creației. Dihotomia apă vie / apă moartă anulează divorțul dintre viață și moarte, iar apa ritualică (lustrală sau magică) purifică pământul de amintirea increatului. Absența apei, în schimb, este asociată, în multe mitologii, cu infernul sau cu "lumea morților"131. În mitologia română, apa a avut aceleași valențe primordiale, de element, substanță esențială și germinativă sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
esențială și germinativă sau de categorie proteică și generatoare de viață. De la cuplul demiurgic Fârtat / Nefârtat, apa este duală, pe de o parte este sursă a vieții, iar, pe de altă parte, este substanță care va înghiți cosmosul. Cu apa lustrală se spălau copiii la naștere, la nuntă se spălau pe mâini și față tinerii însurați, se stropeau cu apă nuntașii pentru a se purifica nunta, iar la moarte se spăla mortul, se punea apă într-un vas în camera funerară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dar și la schemele și simbolurile narațiunii, Miron Costin, în Poema polonă, prezintă mitul urmând structurile universale: statutul princiar al vânătorului, împotrivirea mamei la plecarea fiului, părăsirea comunității tradiționale, animalul gonaci și cel vânat, aventura cinegetică prin labirintul forestier, semnul "lustral" (apa curgătoare cu funcția ei de purificare), muntele "cosmic", sensul descendent al traseului inițiatic, timpul necesar al înstăpânirii (zorile), contemplarea teritoriului ca prim act de luare în posesie a lui. Dacă majoritatea acestora intră într-un plan matricial, organic, orizontal
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]