51 matches
-
acestei comune răzeșești, și au constituit tabere militare din barăci două unități: Regimentul 63 Infanterie Călărași și Regimentul 74 Infanterie Constanța. Regimentul din Călărași și-a ridicat tabăra pe Dealul Saivanelor iar cel din Constanța la punctul numit de localnici „Lutărie”. Fiecare dintre ele a avut cimitir militar. Niciun semn distinctiv nu mai amintește de faptul că în aceste două cimitire și-au găsit odihna de veci 305 ostași români, din care 10 gradați. Regimentul 63 a pierdut 190 de oameni
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sud de satul Tibănești) s-a descoperit o necropolă de incinerație cu 25 de morminte de incinerație din sec. IIIII e.n. și fragmente ceramice din timpul provinciei Dacia (sec. alIIIlea, e.n.) iar la est de sat în viile de lângă o lutărie, o așezare din epoca bronzului (cultura Noua). Cultura Noua de la sfârșitul epocii bronzului și începutul epocii fierului a fost răspândită în Moldova, Muntenia de nord-est și Transilvania, fiind atribuită unei populații de stepă,poate cimerienii ( populație de origine tracă din
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de care să-și lege închipuirile" (p. 123). Mai exact, amintirile. Trist și deprimant. Destin frânt, superb ipostaziat scriptic de pana lui Aurel Brumă. La fel de bine este redată și epifania Îngerului cu "ochi de albastru intens" (p. 132) de sub malul Lutăriei de pe apa Moldovei. Aici, în această secvență mitologică, dealul camuflează prezența Îngerului. Din preexistența sa htonică, cosmică, mesagerul Cerului își face intrarea în lumea noastră. Brusc, cei cinci Meșteri (întru cele spirituale), recunoscându-l, își "lăsară genunchii să se afunde
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
unele puncte de reper, unele reflecții și iarăși m-am bucurat de diversitatea materialului - fapte, de naturalețea lor, de lipsa de artificiu, de limba lor neforțată și sudată perfect pe fapte. Să ne amintim de moș Bosanc, crescătorul păsărelelor de la „Lutărie”, de mierloiul lui iscusit, mierloiul Dumitru, care cânta un număr de cântece, după dresuri. Despre granguri și ciocârlii. Ciocârlia este zveltă, mai presus decât orice pasăre existentă. Se înalță în slava cerului. Și câte și iar câte, nemaiîntâlnite. Ce rezonanță
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
denivelări importante ale talvegului, cu șesuri bine dezvoltate și obsecvența celor de pe dreapta, simetrice, mai scurte, cu profil longitudinal și șesuri slab evoluate. Ca și în cadrul altor așezări, o serie de forme de relief antropic se adaugă morfologiei naturale: lutării,canale, debleuri, rambleuri,movile,agroterase. Movilele antropice au jucat roluri multiple ca: puncte de observație,morminte, semne de hotar. În zonele cu plantații de vii și fixare prin împăduriri s-au creat agroterase. De asemenea, s-au creat microreliefuri de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pe valea Grădiștei, copii fiind, ne jucam făcând diferite figurine din lutul albicios pe care îl găseam cu ușurință pe malul apei. Era acolo o zonă despădurită, străbătută de două trei pâraie de pe dealul numit "dos", aceasta era cunoscută drept "lutăriile", adică locul unde se găsea lutul, cel cu multiple utilizări; modelarea oalelor dar și sursă a Babei Râmba, doftoroaia din Fundata, în lecuirea unor "boli", cu comprese cu argilă. Au fost găsite la săpăturile efectuate și dovezi ale prezenței romane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
al tuturor cetățenilor de pe culmea centrală a depresiunii Branului. Soluția propusă și obținerea aprobărilor administrative necesare au fost privilegiul familiei noastre, care ne aflam în București și care știam "la ce uși trebuie să batem". Am folosit pentru captare izvoarele "lutăriilor",aflate "pe dos", versantul drept al văii Grădiștei, cam la jumătatea dealului și pe principiul vaselor comunicante s-a adus apa până la nivelul corespunzător altitudinii izvorului. De acolo, cu sprijinul Primăriei, de fapt , din impozitele contribuabililor s-au cumpărat pompa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Domnul Caia m-a învățat să citesc, să scriu și să socotesc. Să scriu pe o tabliță. O tablă mică, dreptunghiulară, din gresie, cu ramă de lemn, pe care scriam cu o ”cretă” specială, pe care o ”culegeam” dintr-o lutărie. Scrisul pe o astfel de suprafață se putea șterge ușor dacă nu erai atent. Un adevărat chin. Tot domnul Caia este cel care îmi cerea să aduc la școală vergele lungi și elastice, din răchita ce creștea pe malul pârâului
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de asemeni. Afară de apartamentele lui Frederic Wilhelm IV, mobilate în stil empire. La întoarcere, pe la Przemysl, subt niște dealuri pe unde copiii pasc vite pe vreme de ploaie, un copil și-a ales adăpost într-un fel de scobitură de lutărie, și stă acolo meditând și fericit ca într-un palat al visurilor lui. Căci se vede că visează la adăpost de vreme rea. Copiii care râdeau și amenințau trenul; cei care pasc vitele pe toloacă ori se joacă: copilăria e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vodă. Vechimea așezării se pierde în negura veacurilor. Astfel, pe versantul nord - vestic al „Muntelui lui Vodă”, s-au descoperit resturi de vase din secolul al IV -lea și din feudalismul dezvoltat(sec. XV - XVI), iar în sud-estul satului, La Lutărie, fragmente ceramice din faza Horodiște-Foltești. Dealul lui Vodă este pomenit în documente din 1541 și 1551 că „dealul voievodului”, panțele sale fiind acoperite de viile aparținând domnitorilor moldoveni. Totuși, vechimea așezării este cu mult mai veche, deoarece pe acest deal
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
poziții se modifică după cum urmează: ... - poziția 81 coloana 4 va avea următorul cuprins: "Situat în Valea Nucilor, N - pășune comunală, E - pășune comunală, S - drum comunal 8, V - Radu Jenică"; - poziția 82 coloana 4 va avea următorul cuprins: "Situat în Lutărie, N - pășune comunală, E - pășune comunală, S - Drăgușanu Mircea, V - drum exploatare"; - poziția 83 coloana 4 va avea următorul cuprins: "N - Murărița Costică, E și S - drum comunal, V Borcan Elena"; - poziția 84 coloana 4 va avea următorul cuprins: "N
HOTĂRÂRE nr. 1.170 din 23 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160408_a_161737]
-
Izvoare bl. H1, H2, H3, H4, H5, H13, H14, H15, H16, H17, F1, F2, F3 Str. Izvoare nr. 3, nr. 5, nr. 6, nr. 7, inclusiv vilele Str. Izvorul Alb Str. Lalelelor Pța. Libertății Str. Livezilor Str. Lunca Bistriței Str. Lutăriei Str. Macului Str. Magnoliei Ale. Margaretelor Str. Măcieșului Fdt. Măgura Str. Mărțișor Str. Mesteacănului Ale. Migdalelor Str. Mihai Eminescu de la nr. 2 la nr. 8 Str. Mihai Eminescu nr. 1, 3, 5 Str. Mihai Stamatin Str. Mihai Viteazu de la nr.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
în anul 2000. . Zece obiective din municipiul Adjud sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice așezarea de la „Movilița” din Epoca Bronzului (cultura Monteoru faza Ic3); așezarea de la „Lutărie” de lângă Adjudu Vechi (aceeași datare); așezarea medievală de la Lutărie (secolul al XVII-lea); situl de la „Islaz”, tot lângă Adjudu Vechi; așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de pe strada Islaz, către Copăcești; și situl din strada Alexandru Ioan Cuza din Adjud
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice așezarea de la „Movilița” din Epoca Bronzului (cultura Monteoru faza Ic3); așezarea de la „Lutărie” de lângă Adjudu Vechi (aceeași datare); așezarea medievală de la Lutărie (secolul al XVII-lea); situl de la „Islaz”, tot lângă Adjudu Vechi; așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de pe strada Islaz, către Copăcești; și situl din strada Alexandru Ioan Cuza din Adjud, cu vestigii din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele IIa
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
97%). Pentru 1,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Datele rezultate în urma săpăturilor arheologice atestă existența unei culturi străvechi, aparținând perioadei paleoliticului superior și mezolitic. Pe o terasă înaltă a dealulului Frasinul aflat în stânga râului Bistricioara în locul numit Lutărie, s-au descoperit unelte tipice din perioada aurignacianului superior (def.). Pe terasele pâraielor dezgolite de o puternică eroziune care a avut loc în perioada Riss-Wurn (def.), au fost descoperite arme și unelte din silex (cuțite, dăltițe, răzuitoare ), dovezi care atestă
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
accentuate (8-15%) și a unui covor forestier destul de redus, face ca procesul de eroziune și alunecările de teren să fie destul de accentuate, atât sub aspectul stadiului de evoluție cât și al extinderii în suprafață. Din lutul și nisipul extras din lutăria de la Valea lui Carpen și nisipul din râul Prut se confecționează cărămizi și chirpici pentru construcția de locuințe. Acum Valea lui Carpen este împădurită cu specii silvice de rășinoase (pini, tisa) și de foioase care au stabilizat alunecările de teren
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
din perioada preistorică: de pildă, în punctul "LA POD" - situat în apropierea podului de pe Sitna, lângă mira de nivel au fost scoase la iveală câteva piese de silex, lame, etc. atribuite paleoliticului superior. În punctul " Curtea Veche", "La Curte" sau "Lutăria De La Școală" situat în partea de est, sud-est de satul Todireni, pe o terasă de 5m între Sitna și Jijia au fost găsite resturi de ceramică, chirpici ars, cărbuni, cenușă și oase de animale, de asemenea piese de silex și
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
I. Ioniță în anii 1967 și 1968 s-au scos la iveală cinci morminte (4 de inhumație și 1 de incinerație) și s-au găsit obiecte de ceramică, pahare de sticlă și un pieptene de os. În anii 1955-1957 la Lutăria de la școală se semnalează prezența unui mormânt distrus unde era depus un schelet uman flancat de resturile a două schelete de cal. Din alt mormânt distrus au fost recuperate fragmente din bronz care după V. Spinei datează din secolul X-XI
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
În concluzie, principalele vestigii arheologice datează din: Paleoliticul superior, Cultura Cucuteni, sfârșitul epocii bronzului (Cultura Noua), Epoca fierului (Hallstatt târziu - La Tene timpuriu), Epoca migrațiilor (sec. IV și IX-X). Sunt dovezi și din perioada de trecere la feudalism. În punctul Lutăria de la școală, pe terasa din stânga Sitnei s-au observat 4 gropi în formă de pâlnie și fragmente ceramice de culoare cenușie cu decor ionizat atribuite culturii materiale din secolul IV-V. În punctul "BORCILA" situat la vest de satul Cernești
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
datelor istorice prezentate de I.Ionescu de la Brad de la 1850, refugiații ucraineni în localitate sau în cea vecină ,GIAFERKIOI RUS" ar fi ajuns după declanșarea Războiului Crimeii (1853-1856). Mânăstirea era anterioară întemeierii satului. Adăugăm ceva cunoscut, anume, prezența actuală a „lutăriilor” a loesului galben ce se pretează și la fabricarea vaselor și arte factelor din lut. Biserica fostei mănăstiri cu hramul„ Adormirea Maicii Domnului a rezistat, ce-i drept, consolidată, până în prezent. Cărțile de cult se pot vedea la Muzeul Mănăstirii
Hamcearca, Tulcea () [Corola-website/Science/301842_a_303171]
-
fildeș de mamut, piesă foarte rară în România. Unealta ,un fel de dăltiță, a fost descoperită în urma cercetărilor arheologice desfășurate în anul 1963 sub conducerea Mariei Bitiri și a lui Viorel Căpitanu în așezarea gravettiană de la terasa Lespezi , în punctul "Lutărie". Satul Lespezi este situat geografic la 46,4333 grade latitudine nordică și la 26,3333 grade longitudine estică, în zona de contact a ultimului aliniament al Podișului Central Moldovenesc, marginea de sud-vest a Podișului Bîrladului cunoscută în literatura geografică sub
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
pentru prima dată o fortificație hallstattiana timpurie în Moldova, care suprapunea o așezare cucuteniana. ◦PRAJENI (jud. Botoșani) - cercetări întreprinse, împreună cu Paul Sadurschi și Maria Diaconescu, între anii 1985 și 1988 - au fost descoperite, în patru puncte (Nelipesti, Alimîndra, Târna mare, Lutărie), mai multe stațiuni din neolitic (cultură Cucuteni), bronz (necropole tumulare și plane), Hallstatt timpuriu, secolele II-IV (carpi, sarmați și cultură Sântana de Mureș) și medieval (secolele XV-XIX). ◦VORONA MARE (jud. Botoșani) - în 1989 a efectuat un sondaj, împreună cu Napoleon Ungureanu
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
eroziune și alunecările de teren au adus la formarea hârtoapelor , văilor și vâlcelelor, râpi. În sat se întâlnesc diverse roci, piatră-calcar și de natură argilosă și nisipo-argiloase. În unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutărie (denumire dată de popor) sau la Năsâpărie de unde oamenii iau nisip pentru construncții. În special în Mașcăuți sunt predominante dealurile și văile, râpele. Dintre cele mai cunoscute sunt: Dealul Chiclău, Dealul Roman, Dealul Chirău, Dealul Ișiului, Dealul Prilejnei, Dealul Săracului
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
mării. Procese de eroziune și alunecările de teren au dus la formarea hârtoapelor, văilor și vâlcelelor. În sat se întâlnesc diverse roci de natură argiloasă și nisipo-argiloase, în unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutăria (denumire dată de popor) sau la Nasparia și Talița de unde oamenii iau nisip pentru construcții. În special în Ciuciuleni sunt predominante dealurile și văile. Dintre cele mai cunoscute sunt Dealul Femeii, Dealul Poenii, Găvanul, Chiscul Nalt, Dealul Sacarenilor, Dealul Morilor
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Bâtca Doamnei), datată din mezolitic (cca. 12.000 î.e.n.). Antichitatea este reprezentată inițial prin fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.) și epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni - zona Bolovoaia. La Bâtca Doamnei, Cozla și Dărmănești s-au evidențiat elemente aparținând civilizației geto-dacice (sec. II î.e.n. - II e.n.), căreia îi aparține un segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate de la Bâtca Doamnei și Cozla (sec. I i.e.n.
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]