126 matches
-
grupe hidrologice de soluri și texturile corespunzătoare. Tabel A.1.1. - Adaptarea grupelor hidrologice de soluri la clasificarea românească a texturii *Font 8* ● prezintă un potențial de scurgere apropiat de mediu; ● rată de infiltrație medie atunci când sunt complet umede; │ │ │Lutonisipoasă - lutoasă ● includ soluri cu o textură medie (moderat fină spre moderat │ │ │Lutoasă │ grosieră), profunde sau cu adâncimi medii, soluri bine drenate. A.1.2. Indexul "Curve Number" CN (Curve Number) reprezintă un index adimensional, care poate lua valori cuprinse între 0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
Adaptarea grupelor hidrologice de soluri la clasificarea românească a texturii *Font 8* ● prezintă un potențial de scurgere apropiat de mediu; ● rată de infiltrație medie atunci când sunt complet umede; │ │ │Lutonisipoasă - lutoasă ● includ soluri cu o textură medie (moderat fină spre moderat │ │ │Lutoasă │ grosieră), profunde sau cu adâncimi medii, soluri bine drenate. A.1.2. Indexul "Curve Number" CN (Curve Number) reprezintă un index adimensional, care poate lua valori cuprinse între 0 și 100. CN depinde atât de utilizarea terenului, cât și de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
față în față, pe maluri diferite ale Dunării. La est se învecinează cu orașul Măcin, situat la distanța de 13 km. Localitatea Smârdan se situează în Lunca Dunării. Din punct de vedere geologic, teritoriul se prezintă sub formă de roci lutoase și luto-argiloase, la care se adaugă roci formate din material aluvionar nisipos depus sub formă de straturi. Datorită așezării geografice, localitatea Smârdan se caracterizează prin tipul climatic temperat continental. Vegetația este caracteristică stepei și luncilor joase inundabile. Se întâlnește atât
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
produc bălegar în stare lichidă, care necesită o capacitate de stocare suplimentară pentru a se încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor materiale organice reziduale pe terenuri. 18. Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafață nisip, nisip lutos sau lut nisipos până la 40 cm și care acoperă un subsol nisip sau nisip lutos de până la 80 cm adâncime) sau înguste (soluri care au o grosime de 40 cm sau mai puțin, deasupra rocii de formare, care de obicei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167929_a_169258]
-
încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor materiale organice reziduale pe terenuri. 18. Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafață nisip, nisip lutos sau lut nisipos până la 40 cm și care acoperă un subsol nisip sau nisip lutos de până la 80 cm adâncime) sau înguste (soluri care au o grosime de 40 cm sau mai puțin, deasupra rocii de formare, care de obicei este calcar, gresie sau nisip) îngrășămintele organice de diferite tipuri cum ar fi bălegarul animalier
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167929_a_169258]
-
o dezvoltare pe direcție est-vest, prezentând zona cea mai coborâtă în partea de est. Solurile de pe cuprinsul acestor găvane sunt de tipul cernoziomurilor argiloiluviale vertice și pseudogleizate de la puternic până la moderat decarbonatate, cu conținut slab până la moderat de humus, cu textură lutoasă până la luto-argilo-prăfoasă ( "Studiu de fertilitate T.C. Viișoara, Județul Teleorman, Oficiul de studii pedologice și agrochimice Teleorman", Alexandria, 1996). Pământurile sunt numite de localnici “pământuri iuți” în sensul că primăvară perioada optimă pentru efectuarea lucrărilor agricole este scurtă și trebuie aleasă
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Cuboltei, are altitudi de 150-250 m. Cele mai mari altitudini sun pe afluentul Cula, unde ating cote de 250-300 m. La temelia bazinului se află roci nisipoase, cretă, marnă din perioada cretacică, acoperite cu un strat de roci calcaroase și lutoase de origine tortoniană. Cuvertura tortoniană este prezentată de argile loessoidale și luturi. Solurile sunt cernoziomice, iar pe sectoarele mai înalte - cenușii de pădure. În cea mai mare parte bazinul este valorificat sub terenuri arabile, cu excepția a 3,2% din suprafață
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
Ștefan Vodă. Pe teritoriul conacului Purcari se află cramă din Republica Moldova, care datează din anul 1827. "Microzona Purcari" este binecunoscută datorită compoziției deosebite a solului: porțiuni de teren cu sol lutos-argilos, acoperite cu un strat subțire de cernoziom, sau cernoziom lutos, având pe alocuri un conținut sporit de carbon. Podgoriile din Purcari sunt situate pe coasta de vest a râului Nistru. Pantele principale sunt cele de Est și Sud-vest. Pantele line și de obicei foarte întinse au un unghi de 5-10
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
fapt o câmpie înaltă colinară, situată în apropierea râului Nistru. Albiile și luncile râului sunt adânc conturate și de obicei au pante line, întinse, și coline înalte. Altitudinea variază de la 120-160 metri. Solul deosebit din Purcari, cu textură nisipoasă și lutoasă în a cărei compoziție intră un element rar, rubidiul, favorizează obținerea de vinuri de culoare specifică, de la purpuriu la roșu intens, mergând până la roșul întunecat, aproape negru. Principale soiuri de viță de vie care se cultivă la Purcari sunt: La
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
3,5 km, rîul este secat, în aval adîncimile ating 0,1-0,3 m. Viteza cursului de apă nu depășește 0,1 m/s. Albia este stabilă, pe alocuri cu rogoz și stuf, patul este neted, mîlos, la s. Pîrlița - lutos. Malurile sunt abrupte, cu înălțimea de 0,5-2,5 m, constituite din argile nisipoase și luturi, la muchii înierbate.La 1 km de la gura de vărsare rîul este închis cu un baraj de 400 m lungime. Lungimea lacului de acumulare
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
de apele umflate ale Nistrului, care trec prin brațul Turunciuc. Fundul este acoperit de nămol argilos cu detritus de o grosime de 0,5-1,0 m, pe o suprafață de 80%. În apropiere de mal fundul este acoperit cu nisip lutos (15% din suprafață). Transparența apei, este de pâna la 170 - 210 cm. În prezent legătura naturală cu brațul Nistrului a fost întreruptă de căderea nivelului apei în Turunciuc cu aproape 3 m. În legătura cu necesitatea păstrarii echilibrului ecologic, anual
Lacul de acumulare Cuciurgan () [Corola-website/Science/329849_a_331178]
-
o salinizare și umiditate excesivă (12%). Pentru rezolvarea unor probleme de ordin agrotehnic, tehnologic și ameliorativ are importanțe clasificarea solurilor după textură. Solurile cu proprietăți fizice bune constituie 80% din teritoriul republicii invlusiv 63% argiloase ușoare și luto-argiloase și 17% lutoase și luto-nisipoase. Solurile argiloase grele ocupă 1% din suprafață, solurile nisipo-lutoase - 3, solurile pietroase-1,5, cele cu textură mixtă-14,5%, ultimele sînt răspîndite în lunile inundabile, pe pante și sectoarele cu alunecări de teren. 1. Solurile brune de pădure. - Aparțin
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
C - C sau Cca. Comparativ cu kastanoziomul are un profil mai profund cu orizonturi bine diferențiate. Orizontul A molic are grosimea de 40-50 cm, culori cu crome mai mici de 2 la materialul umed, structură glomerulară și bine formată, textură lutoasă și o intensă activitate biologică. Orizontul A/C are grosimi de 20-25 cm și culori ceva mai deschise decât orizontul superior cu însușiri asemănătoare cel puțin în jumătatea superioară a acestuia. Orizontul C sau Cca are minim 30-40 cm, brun-gălbui
Cernoziom () [Corola-website/Science/329865_a_331194]
-
dealuri și o câmpie, ce predomina. Pe dealuri sunt situate satele Mânzătești și Coadă Stâncii, iar în lunca Jijiei și a Prutului localitățile Bosia și Ungheni. Solul este format din aluviuni de natură argilo-nisipoasă, la șes, si argilo-calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
argilo-iluviale, care ocupă circa 85% din teritoriu și solurile brune acide reprezentând 7%, iar restul de 8% din teritoriu este ocupat de soluri aluviale, puțin profunde specifice zonei de luncă și soluri superficiale crude de pe terenurile degradate. Textura solului este lutoasă la suprafață și argiloasă în întregime. Factorii genetici ai climei (suprafața activă subiacentă, radiația solară, circulația atmosferică) impun un climat temperat continental , uneori cu nuanțe excesive datorită influențelor ce vin din est. Acestea determină o răcire excesivă iarna cu vânturi
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
Arbuștii (cătina, jneapănul) se îmbină cu plantele ierboase (festuca, bărboasa, firuța, mojdreanul, scumpia, liliacul). Până la 500 m găsim: frasin, ulm, tei, salcâm etc. În zona Vulcanilor noroioși se întâlnește gărdurarița (Nitrăria schoberi). Este o plantă remarcabilă prin adaptarea la solurile lutoase și nisipoase cu exces de săruri din regiunile aride. În România nu se află decât din zona Vulcanilor Noroioși: acest sit reprezintă punctul maxim de răspândire spre vest a acestei specii. Unele condiții topoclimatice specifice impuse de manifestarea efectului de
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
de valoare cristalele de korund de culoare roșie rubine și cele albastre safire, aici se mai poate aminti o variantă a safirului de culoare roză Padparadsha (Sri Lanka). ul este frecvent însoțit de mineralele Spinell și Magnetit, apărând într-o masă lutoasă neagră cu cristale în formă de coloană. Se mai poate întâlni în roci magmatice vulcanice de granit, pegmatit de asemenea în roci metamorfice ca gnais și marmură sau în sedimente (aluviuni) în albia râurilor din Burma și Sri Lanka. Din secolul
Corindon () [Corola-website/Science/304004_a_305333]
-
apele celor mai multe pâraie de dreapta care străbat aria naturală (Vaser, Ruscova, Frumușeaua, Vișeuț, Valea Vinului, Valea Morii, Bistra); Râul Vaser cu afluenții: Coman, Valea Babei, Puru, Lostun, Făină, Botiz, Valea Peștilor, Cataramă, Micislău, Novicior, Novat; Râul Ruscova cu afluenții: Budescu, Lutoasa, Bardiu, Covașnița, Drahmirov, Roșușul, Paulic, Pentaia, Repedea, Ialnic și Valea Frumușeaua. În suprafață parcului, pe șeaua dintre vârfurile Farcău și Mihăilecu se află Lacul Vinderelu, lac glaciar alimentat de izvorul pârâului omonim și de apele provenite din precipitații și topirea
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Părăsind satul boierul se stabilește cu traiul în România (1940) dealul respectiv purtîndu-i numele. În ceea ce privește solul de pe moșia satului, se poate spune ca acesta este în mare parte un cernoziom degradat. În partea de nord a satului predomină un sol lutos și parțial pietros, în regiunea numită Capșa solul este lutos, nisipos. Iar in partea de vest solurile sunt la fel cernoziomuri degradate. Mai adaug că printre altele nisipul de calitate, lutul și pietrișul, descoperite pe teritoriul localității au servit ca
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
dealul respectiv purtîndu-i numele. În ceea ce privește solul de pe moșia satului, se poate spune ca acesta este în mare parte un cernoziom degradat. În partea de nord a satului predomină un sol lutos și parțial pietros, în regiunea numită Capșa solul este lutos, nisipos. Iar in partea de vest solurile sunt la fel cernoziomuri degradate. Mai adaug că printre altele nisipul de calitate, lutul și pietrișul, descoperite pe teritoriul localității au servit ca materiale de construcții pentru oameni. Sunt multe case construite din
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
de origine slavă, reprezentând o prezență neobișnuită în cadrul grupei hidronimelor majore românești, ele fiind de origine autohtonă. Potrivit lingvistului Dragoș Moldovanu, care reevaluează minuțios stadiul problemei, numele râului a fost dat de slavii așezați în regiune, forma inițială fiind *"Ilavǐnika "‘lutoasa’, un derivat din slavul "ilǔ" ‘lut’. Numele este perfect motivat din punct de vedere geografic: râul străbate un sol argilos, caracteristică manifestată în compoziția apei și în culoarea ei, cum remarca Cezar Bolliac: Cine poate zice că Ialomița nu este
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
care bate din spre regiunea bălților Dunării și care, de obicei, anunță venirea primăverii. Brumă cade târziu și este de scurtă durată. Solul de bază este brun-roșcat de pădure. În partea de vest a satului se gaseste un sol nisipos lutos denumit de localnici chisăi, care este un teren afânat și are fertilitate ridicată. Restul terenului este podzolit cu aspect albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
Câlnic (în dialectul săsesc "Kellenk", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. Numele așezării provine din slavul "kal" sau "kalinik" (=lut, lutos, ung. sáros hely), fiind preluat, mai întâi, de români sau de unguri, de la care l-au preluat ulterior sașii. Numele săsesc al localității este Kelling și vine de la primii stăpâni, familia nobililor Kelling. La fel ca și alte familii de
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
aluvionar în suprafață de 331 Ha. Solurile acide în diferite stadii de podzolire care ocupă circa 45% din suprafața totală a terasamentului agricol, solurile heto-argiloase ușor degradabile care ocupă 37% din suprafața agricolă și cernoziomul de lunca gleizat la baza lutos, luto-argilos pe depuneri aluvionare, cernoziomul de lunca slab aluvionat la suprafață, gleizat la baza depunerii aluvionare grele situate în partea centrală dintre râul Siret și mlaștină. Climă este temperat-continentală cu influențe asiatice mai mult evidente iarnă. Vânturile principale care bat
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
de agricultură. Având o suprafață arabilă de 377 ha, în mare parte realizată prin defrișări, cu pământ dușmănos, opunându-se realizării unor producții spectaculoase, plugarii din Sebeș, prin inteligență, meștesug și mare trudă au reușit să transforme ogoarele lor pietroase,lutoase și reci într-un paradis vegetal. La ora actuală cultura de baza o reprezintă cartoful, sătenii obținând din vinderea cartofilor sume importante. Ca urmare, au sporit enorm investițiile în mașini agricole, în Sebeș fiind astăzi circa 70 de tractoare și
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]