800 matches
-
secretariatul PSE, B. Tuytens, i-a propus președintelui Scharping să pună pe agenda reuniunii liderilor programul pentru Luxemburg al PSE și propunerea Comisiei Europene 564. R. Scharping nu a dat totuși atenție proiectului formal al grupului de lucru. Nici președinția luxemburgheză a conferinței liderilor nu era convinsă de produsul grupului 565. Asta denotă o importantă problemă relațională între grupul de lucru și conferința liderilor. Respingerea propunerii în beneficiul unei logici interguvernamentale social-democrate a fost dinainte criticată de PS francez 566. Protestele
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
în cadrul conferinței. De altfel, social-democrații luxemburghezi, organizatorii reuniunii, sînt perturbați de problema franco-britanică. Ei doresc să promoveze propunerea Comisiei pentru a garanta succesul summit-ului european ce urma să se țină peste două zile în țara lor. Astfel că președinția luxemburgheză a pus propunerea Comisiei pe agenda conferinței liderilor din PSE. POSL nu era pregătit să soluționeze conflictul franco-britanic. Intenția social-democratului J. Poos, ministrul luxemburghez de externe, consta în promovarea propunerii Comisiei Europene în cadrul conferinței liderilor 567. Vom analiza acum modul
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
privește pe L. Jospin, care susținea ocuparea completă a forței de muncă, și T. Blair, care recomanda capacitatea individuală de a dobîndi și menține competențele necesare pentru găsirea și păstrarea unui loc de muncă și care susținea ardent proiectul președinției luxemburgheze și nimic altceva 568. Prim-ministrul britanic era susținut de omologul său olandez, Wim Kok. La rîndul său, Jospin a contestat această poziționare, punînd la îndoială locul central acordat de Kok și Blair capacității individuale, atîta timp cît nu erau
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
țină un summit european pe tema locurilor de muncă, la Luxemburg, în noiembrie 1997. În această perspectivă, PSE s-a "pregătit" pentru acest Consiliu European "extraordinar" privind locurile de muncă. Pentru a analiza dinamica acestei teme în PSE sub președinția luxemburgheză, am studiat două secvențe: grupul de lucru Delvaux-Stehres/Goebbels și conferința liderilor de partid din PSE, din ajunul summit-ului european de la Luxemburg. Prima secvență a fost inițiată de lovitura de forță a PS francez, care a urmat victoriei electorale
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
o parte, nu a reținut propunerea de program a grupului său de lucru și, pe de altă parte, s-a poziționat clar în favoarea reușitei summit-ului european, deși nu a putut împiedica polemica franco-britanică. Președintele PSE, Rudolf Scharping, și președinția luxemburgheză nu au pus proiectul grupului de lucru pe ordinea de zi a agendei, astfel că atenția s-a îndreptat spre propunerea Comisiei Europene asupra liniilor directoare privind locurile de muncă. În faza de elaborare am distins două fenomene. În sens
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
analizată în 1979 de Claeys și Loeb-Mayer. 10.1.1.2. O confederație de partide naționale? În 1984, Daniel-Louis Seiler afirma că UPSCE este o confederație de partide naționale: "Pentru a nu stîrni susceptibilitățile naționale, disidențele social-democrate britanice, daneză și luxemburgheză rămîn în afara Uniunii, iar PASOK, deși prezent la al XI-lea Congres, nu beneficiază de statutul de aliat în grupul socialist"670. Timpul va contrazice acest argument. La începutul anilor 1990, constatăm că integrarea europeană e acceptată de BLP și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
liderilor decît în grupurile de lucru. În afară de asta, la conferințele liderilor operează mecanismele descentralizate, în timp ce funcționarea grupurilor de lucru este determinată de mecanisme centralizate. În ceea ce privește relația, propunerea de proiect a grupului de lucru nu are obligatoriu aceeași soartă. Sub președinția luxemburgheză, conferința liderilor de partid nu a acceptat concluzia grupului de lucru Delvaux-Stehres/Goebbels, în timp ce aceea a grupului Guterres a fost reținută de lideri și de Congresul PSE de la Milano. Pe lîngă asta, unii lideri sînt prea puțin interesați de proiect
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
relațiile informale între instituțiile europene și partidele europene, ci și susținerea de către social-democtrați a procesului de la Luxemburg și a strategiei de la Lisabona. Agent principal al Comisiei Europene, Allan Larsson a cerut susținerea PSE pentru succesul Consiliului European de la Luxemburg. Președinția luxemburgheză a PSE i-a acordat-o, în detrimentul propunerii de proiect a propriului grup de lucru. Asta indică susținerea PSE pentru agenda Comisiei Europene privind liniile directoare pentru locurile de muncă, și nu invers, adică sprijin al Comisiei pentru proiectul grupului
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Eroii wagnerieni în Germania wilhelmiană. Alături de cealaltă mare serie de filme, Star Trek, se poate spune că au impus genul științifico-fantastic drept "mitologia imaginativă dominantă a vremii noastre".364 Sintagma "SF" e de altfel o invenție a americanului de origine luxemburgheză Hugo Gernsback în 1926, și a dobândit ea însăși o încărcătură mitică în ultimul secol în care, deși a fost izolată la marginea literaturii, a generat nu doar dezbateri pătimașe, dar și moduri de viață. Sorin Antohi observă că neîncrederea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mai întîi cadrul nostru de analiză a politicilor partidelor europene (capitolul 7). Apoi vom aprofunda două studii de caz asupra politicilor PSE de ocupare a forței de muncă. Vom începe cu PSE și ocuparea forței de muncă din perspectiva președinției luxemburgheze a UE (capitolul 8). Vom restrînge analiza în examinarea policy-making-ului PSE din perspectiva Consiliilor Europene de la Köln și Lisabona (capitolul 9). În capitolul conclusiv (10), vom desprinde principalele implicații ale studiului nostru în dezbaterile asupra morfologiei și politicilor social-democrației și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
momente-cheie ale raportului PSE cu problematica șomajului. 8 Actul I al căutării unei politici a locurilor de muncă de către PSE 8.1. Introducere După ce am prezentat cadrul conceptual pentru examinarea dinamicii partinice în cadrul europartidelor, vom studia politica PSE în cadrul președinției luxemburgheze. Bineînțeles, secretarul general al PSE afirmă că "Frantz Vranitzky, cancelarul austriac, a propus [...] crearea unei Uniuni a "locurilor de muncă" paralelă Uniunii Economice și Monetare, deschizînd astfel calea deciziei Consiliului European de la Luxemburg. Marea noutate a acestuia, dedicat "locurilor de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
secretariatul PSE, B. Tuytens, i-a propus președintelui Scharping să pună pe agenda reuniunii liderilor programul pentru Luxemburg al PSE și propunerea Comisiei Europene 564. R. Scharping nu a dat totuși atenție proiectului formal al grupului de lucru. Nici președinția luxemburgheză a conferinței liderilor nu era convinsă de produsul grupului 565. Asta denotă o importantă problemă relațională între grupul de lucru și conferința liderilor. Respingerea propunerii în beneficiul unei logici interguvernamentale social-democrate a fost dinainte criticată de PS francez 566. Protestele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în cadrul conferinței. De altfel, social-democrații luxemburghezi, organizatorii reuniunii, sînt perturbați de problema franco-britanică. Ei doresc să promoveze propunerea Comisiei pentru a garanta succesul summit-ului european ce urma să se țină peste două zile în țara lor. Astfel că președinția luxemburgheză a pus propunerea Comisiei pe agenda conferinței liderilor din PSE. POSL nu era pregătit să soluționeze conflictul franco-britanic. Intenția social-democratului J. Poos, ministrul luxemburghez de externe, consta în promovarea propunerii Comisiei Europene în cadrul conferinței liderilor 567. Vom analiza acum modul
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
privește pe L. Jospin, care susținea ocuparea completă a forței de muncă, și T. Blair, care recomanda capacitatea individuală de a dobîndi și menține competențele necesare pentru găsirea și păstrarea unui loc de muncă și care susținea ardent proiectul președinției luxemburgheze și nimic altceva 568. Prim-ministrul britanic era susținut de omologul său olandez, Wim Kok. La rîndul său, Jospin a contestat această poziționare, punînd la îndoială locul central acordat de Kok și Blair capacității individuale, atîta timp cît nu erau
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
țină un summit european pe tema locurilor de muncă, la Luxemburg, în noiembrie 1997. În această perspectivă, PSE s-a "pregătit" pentru acest Consiliu European "extraordinar" privind locurile de muncă. Pentru a analiza dinamica acestei teme în PSE sub președinția luxemburgheză, am studiat două secvențe: grupul de lucru Delvaux-Stehres/Goebbels și conferința liderilor de partid din PSE, din ajunul summit-ului european de la Luxemburg. Prima secvență a fost inițiată de lovitura de forță a PS francez, care a urmat victoriei electorale
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
o parte, nu a reținut propunerea de program a grupului său de lucru și, pe de altă parte, s-a poziționat clar în favoarea reușitei summit-ului european, deși nu a putut împiedica polemica franco-britanică. Președintele PSE, Rudolf Scharping, și președinția luxemburgheză nu au pus proiectul grupului de lucru pe ordinea de zi a agendei, astfel că atenția s-a îndreptat spre propunerea Comisiei Europene asupra liniilor directoare privind locurile de muncă. În faza de elaborare am distins două fenomene. În sens
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
analizată în 1979 de Claeys și Loeb-Mayer. 10.1.1.2. O confederație de partide naționale? În 1984, Daniel-Louis Seiler afirma că UPSCE este o confederație de partide naționale: "Pentru a nu stîrni susceptibilitățile naționale, disidențele social-democrate britanice, daneză și luxemburgheză rămîn în afara Uniunii, iar PASOK, deși prezent la al XI-lea Congres, nu beneficiază de statutul de aliat în grupul socialist"670. Timpul va contrazice acest argument. La începutul anilor 1990, constatăm că integrarea europeană e acceptată de BLP și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
liderilor decît în grupurile de lucru. În afară de asta, la conferințele liderilor operează mecanismele descentralizate, în timp ce funcționarea grupurilor de lucru este determinată de mecanisme centralizate. În ceea ce privește relația, propunerea de proiect a grupului de lucru nu are obligatoriu aceeași soartă. Sub președinția luxemburgheză, conferința liderilor de partid nu a acceptat concluzia grupului de lucru Delvaux-Stehres/Goebbels, în timp ce aceea a grupului Guterres a fost reținută de lideri și de Congresul PSE de la Milano. Pe lîngă asta, unii lideri sînt prea puțin interesați de proiect
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
relațiile informale între instituțiile europene și partidele europene, ci și susținerea de către social-democtrați a procesului de la Luxemburg și a strategiei de la Lisabona. Agent principal al Comisiei Europene, Allan Larsson a cerut susținerea PSE pentru succesul Consiliului European de la Luxemburg. Președinția luxemburgheză a PSE i-a acordat-o, în detrimentul propunerii de proiect a propriului grup de lucru. Asta indică susținerea PSE pentru agenda Comisiei Europene privind liniile directoare pentru locurile de muncă, și nu invers, adică sprijin al Comisiei pentru proiectul grupului
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Căile Ferate de Stat Daneze (DSB); *Rețeaua Națională a căilor Ferate Spaniole (RENFE); *Societatea Națională a Căilor Ferate Franceze (SNCF); *Căile Ferate Elene (CH); *Compania de Transporturi Irlandeze (CIE); *Căile Ferate Italiene de Stat (FS); *Societatea Națională a Căilor Ferate Luxemburgheze (CFL); Calculul costurilor este subordonat, într-o anumită măsură, controlului de gestiune și deci ocupă un loc important în procesul de pregătire a deciziei. Controlul de gestiune caută să creeze și să exploateze instrumentele de informare care să permită conducerii
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
dobânzii, specificata în avizul de tragere, depășește rata respectivă indicată anterior de bancă sau în cazul în care suma sau structura, pe monede, a transei nu sunt în conformitate cu cererea, Împrumutatul, prin RADET, poate că în curs de 3 zile lucrătoare luxemburgheze de la primirea avizului de tragere să revoce cererea prin notificare către Bancă și, în consecință, cererea și avizul de tragere nu își vor mai produce efectul. D. Tragerea va fi efectuată în acel cont bancar pe numele Împrumutatului sau RADET
ORDONANTA nr. 22 din 30 ianuarie 1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice "Radet" Bucureşti, prin finanţarea Proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de termoficare din municipiul Bucureşti, semnat la Luxembourg şi Bucureşti la data de 12 şi, respectiv, 14 noiembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120134_a_121463]
-
în scris Împrumutătorului cel mai târziu cu 6 zile lucrătoare înainte de data plății. 3. Obligația CE de a transfera suma netă aferentă fiecărei tranșe către Împrumutat va fi condiționată de: (1) primirea de către Comisie, cu cel puțin două zile lucrătoare luxemburgheze înaintea datei la care CE intenționează să demareze prima tranzacție financiară pentru prima tranșă, această dată urmând să fie comunicată Împrumutatului în avans, a unor avize juridice emise de către: a) domnul Valeriu Stoica, ministrul român al justiției, sau de directorul
ORDONANTA nr. 30 din 30 ianuarie 2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Naţionala a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, şi Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Bruxelles la 27 ianuarie 2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126833_a_128162]
-
de către un consilier juridic român independent al Împrumutătorului. Aceste avize juridice vor fi datate nu mai devreme de data intrării în vigoare a acordului, astfel cum aceasta este definită în art. 11, si nu mai târziu de două zile lucrătoare luxemburgheze înaintea datei la care CE intenționează să demareze tranzacția financiară și vor certifică că, în conformitate cu legile, reglementările și deciziile legale în vigoare în România, prin semnarea acordului de către domnul Decebal Traian Remeș, ministrul finanțelor, Împrumutatul se angajează legal și irevocabil
ORDONANTA nr. 30 din 30 ianuarie 2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Naţionala a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, şi Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Bruxelles la 27 ianuarie 2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126833_a_128162]
-
în scris Împrumutătorului cel mai târziu cu 6 zile lucrătoare înainte de data plății. 3. Obligația CE de a transfera suma netă aferentă fiecărei tranșe către Împrumutat va fi condiționată de: (1) primirea de către Comisie, cu cel puțin două zile lucrătoare luxemburgheze înaintea datei la care CE intenționează să demareze prima tranzacție financiară pentru prima tranșă, această dată urmând să fie comunicată Împrumutatului în avans, a unor avize juridice emise de către: a) domnul Valeriu Stoica, ministrul român al justiției, sau de directorul
ACORD DE ÎMPRUMUT din 27 ianuarie 2000 între România, în calitate de Împrumutat, Banca Naţionala a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, şi Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, în suma de până la 200 milioane euro*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126838_a_128167]
-
de către un consilier juridic român independent al Împrumutătorului. Aceste avize juridice vor fi datate nu mai devreme de data intrării în vigoare a acordului, astfel cum aceasta este definită în art. 11, si nu mai târziu de două zile lucrătoare luxemburgheze înaintea datei la care CE intenționează să demareze tranzacția financiară și vor certifică că, în conformitate cu legile, reglementările și deciziile legale în vigoare în România, prin semnarea acordului de către domnul Decebal Traian Remeș, ministrul finanțelor, Împrumutatul se angajează legal și irevocabil
ACORD DE ÎMPRUMUT din 27 ianuarie 2000 între România, în calitate de Împrumutat, Banca Naţionala a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, şi Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, în suma de până la 200 milioane euro*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126838_a_128167]