146 matches
-
în cazul în care paguba este mai mică de: ... Belgia - 70.000 franci belgieni Canada - 1.460 dolari canadieni Danemarca - 9.670 coroane Franța - 490.000 franci francezi Islanda - 22.800 coroane Italia - 850.000 lire Luxemburg - 70.000 franci luxemburghezi Olanda - 5.320 florini Norvegia - 10.000 coroane Portugalia - 40.250 scuzi Marea Britanie - 500 lire sterline S.U.A. - 1.400 dolari S.U.A. Orice altă parte contractantă, a carei proprietate a suferit daune în același incident, va renunța și ea la pretențiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274958_a_276287]
-
trei zile lucrătoare luxemburgheze ulterior primirii Avizului de Tragere, poate revoca Cererea de Tragere, printr-o notificare către Bancă și, prin urmare, Cererea și Avizul de Tragere nu vor mai fi valabile. În general, în scopul acestui Contract, "Ziua Lucrătoare luxemburghez��" se referă la o zi în care băncile comerciale sunt deschise pentru tranzacții în Luxemburg. 1.02D Contul Tragerii Tragerea fiecărei Tranșe va fi efectuată în contul bancar în numele și pentru CNADNR în numele Împrumutatului, așa cum CNADNR va înștiința Banca în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250792_a_252121]
-
80 90. Letonia $ 22 35 50 100 91. Liban $ 27 43 40 80 92. Liberia $ 27 43 40 80 93. Libia $ 31 50 40 80 94. Lituania $ 22 35 50 100 95. Lesotho $ 25 40 50 100 96. Luxemburg franc luxemburghez 1.250 2.000 2.500 5.000 97. Macedonia $ 34 54 60 120 98. Madagascar $ 24 38 40 80 99. Malaysia $ 27 43 60 120 100. Mali $ 24 38 40 80 101. Malta $ 32 51 40 80 102. Maroc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142666_a_143995]
-
Irlanda, peste 275 lire irlandeze, - pentru Italia, peste 500 000 lire italiene, - pentru Țările de Jos, peste 1 100 guldeni olandezi - pentru Regatul Unit al Marii Britanii, peste 225 lire sterline, - pentru Uniunea Economică belgiano-luxemburgheză, peste 16 500 franci belgieni sau luxemburghezi. Articolul 3 Prezentul regulament se aplică pentru prima dată statisticilor care includ date referitoare la anul 1982. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 14 decembrie 1981. Pentru
jrc719as1981 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85857_a_86644]
-
de instituțiile interesate. Partea română menționează în acest sens existența la București a Muzeului Național al Satului și, la Sibiu, a Muzeului Tehnicii Populare; partea luxemburgheza își exprimă interesul de a conduce o cercetare asupra culturii și tradițiilor descendenților emigraților luxemburghezi în Transilvania (secolele XII-XVIII). Articolul 21 Cele două părți vor continua să sprijine activitatea desfășurată de Centrul de Studii și Documentare România-Luxemburg din București și Centrul de Studii și Documentare Luxemburg-România din Marele Ducat, constituite sub egida Institutului Universitar Internațional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148954_a_150283]
-
organizarea de conferințe, expoziții, manifestări artistice, expoziții de fotografii, proiecții cinematografice, traducerea de opere literare și accesul liber la ansamblul publicațiilor lor. Partea luxemburgheza menționează în acest sens posibilitatea de a organiza în România o expoziție de fotografii a artistului luxemburghez Yvon Lambert despre România. Articolul 23 Cele două părți vor favoriza contactele și cooperarea cineaștilor și instituțiilor cinematografice interesate din cele două state. Partea luxemburgheza informează partea română în legătură cu existența Fondului Național de Susținere a Producției Audiovizuale, care favorizează coproducțiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148954_a_150283]
-
juridice belgiene și luxemburgheze. Guvernul belgian și Guvernul luxemburghez se angajează să nu mai prezinte sau să nu mai susțină, sub nicio formă, pe lângă Guvernul român și persoanele fizice și juridice române pretențiile definite în art. 1. Resortisanții belgieni și luxemburghezi beneficiari ai prezentului acord nu se vor supune niciunei taxe fiscale sau obligațiilor financiare de orice fel, rezultând din dispoziții românești și care se raportează la bunuri, drepturi, interese, creanțe și obligații, menționate la art. 1. Articolul 5 Guvernul belgian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195713_a_197042]
-
sumelor în conturi românești care se află în Regatul Belgiei și în Marele Ducat al Luxemburgului. Articolul 6 Distribuirea indemnității prevăzute la art. 1 între persoanele cu drepturi belgiene și luxemburgheze reiese exclusiv din competența și responsabilitatea guvernelor belgian și luxemburghez și nu angajează în niciun fel răspunderea Guvernului român. În vederea facilitării procesului de distribuire a acestei indemnități, Guvernul român va furniza, la cererea guvernelor belgian sau luxemburghez și în măsura posibilităților, toate informațiile necesare, raportate la bunurile, drepturile, interesele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195713_a_197042]
-
de beneficiari. Articolul 8 În cazul unui diferend cu privire la executarea prezentului acord, guvernele interesate vor căuta o soluție amiabilă în cadrul unei comisii interguvernamentale, alcătuită dintr-un număr egal de membri români, pe de-o parte, și de membri belgieni și luxemburghezi, pe de altă parte. Această comisie se va reuni la cererea uneia dintre părți, într-o perioadă de 6 săptămâni, calculată de la data primirii/ comunicării diferendului. Articolul 9 Protocolul financiar semnat la București la 30 septembrie 1960 dintre Republica Populară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195713_a_197042]
-
prin: ... - editarea pe diverse suporturi, în format hârtie sau electronic, a unor lucrări realizate prin colaborarea între părți în domeniul cercetării culturii lor tradiționale; - cooperarea în vederea valorizării, de exemplu prin intermediul educației nonformale, a patrimoniului cultural imaterial; - sprijinirea cercetătorilor români, respectiv luxemburghezi care desfășoară activități de cercetare/documentare, pe teritoriul Marelui Ducat de Luxemburg sau al României. Articolul 16 (1) Cele două părți vor favoriza cooperarea în domeniul cinematografiei, în special în ceea ce privește tehnicile de realizare și de producție. Ele vor promova participarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273527_a_274856]
-
a susținut trupele aliate pe parcursul războiului, furnizându-le acestora numeroase materii prime, printre care Uraniul utilizat pentru bombele de la Hiroșima și Nagasaki. Încă de dinaintea sfârșitului războiului, guvernul belgian în exil semnează un acord de cooperare economice cu vecinii Olandezi și Luxemburghezi, ceea ce a dus la formarea uniunii economice Benelux în 1944. La sfârșitul războiului, traumatizată de cele două ocupații din ultimele războaie, Belgia este unul dintre promotorii cei mai fervenți ai securității colective în cadrul parteneriatului atlantic, ce a dus la formarea
Istoria Belgiei () [Corola-website/Science/311023_a_312352]
-
politice și militare. , care este și cel mai mare oraș al țării, este sediul mai multe instituții și agenții ale UE. Luxemburg a făcut parte temporar din în anii 2013 și 2014, o premieră în istoria țării. În 2016, cetățenii luxemburghezi aveau acces fără viză sau cu viză la sosire în 172 de țări și teritorii, ceea ce face ca pașaportul luxemburghez să fie al 6-lea din lume ca libertate de circulație conferită, la egalitate cu țări precum Canada și Elveția
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
Luxemburg este membru al și a fost unul dintre membrii fondatori ai (astăzi, ). Participă și la (denumit după satul luxemburghez, unde s-au semnat acordurile), al cărui obiectiv este libera circulație a cetățenilor între statele membre. În același timp, majoritatea luxemburghezilor au crezut în mod constant că unitatea europeană are sens numai în contextul unei relații transatlantice dinamice, și, astfel, au urmărit permanent o politică externă pro-, și favorabilă Statelor Unite. În Luxemburg se află sediul , al , al Oficiului de Statistică al
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
săptămânalul "Luxemburger Wochenblatt", în cea de-a doua ediție din 14 aprilie 1821. În afară de faptul că este una dintre cele trei limbi oficiale, luxemburgheza este considerată și a Marelui Ducat; este limba maternă sau „limba de suflet” pentru aproape toți luxemburghezii. Fiecare dintre cele trei limbi este folosită ca limbă principală în anumite sfere. Luxemburgheza este limba pe care luxemburghezii o folosesc, în general, când vorbesc unii cu alții, dar este rar folosită ca limbă scrisă. Cu toate acestea, începând cu
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
cele trei limbi oficiale, luxemburgheza este considerată și a Marelui Ducat; este limba maternă sau „limba de suflet” pentru aproape toți luxemburghezii. Fiecare dintre cele trei limbi este folosită ca limbă principală în anumite sfere. Luxemburgheza este limba pe care luxemburghezii o folosesc, în general, când vorbesc unii cu alții, dar este rar folosită ca limbă scrisă. Cu toate acestea, începând cu anii 1980, au fost scrise din ce în ce mai multe romane în limba luxemburgheză. Majoritatea treburilor oficiale folosesc limba franceză. Germana este
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
salarii și costuri de funcționare. În prezent, religiile acoperite de astfel de aranjamente sunt , , , , , , și . Din 1980 a devenit ilegal ca guvernul să colecteze statistici privind practicile și convingerile religioase. O estimare a pentru anul 2000 este că 87% dintre luxemburghezi sunt , inclusiv familia regală, restul de 13% fiind formată din , , , și alte religi sau persoane . Conform unui studiu efectuat în 2010 de Pew Research Center, 70,4% sunt creștini, 2,3% musulmani, 26,8% neafiliați și 0,5% de alte
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
fiind formată din , , , și alte religi sau persoane . Conform unui studiu efectuat în 2010 de Pew Research Center, 70,4% sunt creștini, 2,3% musulmani, 26,8% neafiliați și 0,5% de alte religii. Potrivit unui din 2005, 44% din luxemburghezi au răspuns că „cred că există un ”, în timp ce 28% au răspuns că „cred că există un fel de spirit sau forță vitală” și 22% că „nu cred că există nici un fel de spirit, dumnezeu, sau forță vitală”. La este singura
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
organizează deschiderea frontierelor dintre țările europene semnatare. Pentru cetățenii europeni și membrii lor de familie, libera circulație în Uniunea Europeană decurge pe de o parte din directiva 2004/38/CE. Teritoriul astfel delimitat este de obicei « Spațiul Schengen », de la numele satului luxemburghez Schengen, unde a fost semnat acordul dintre cele cinci state semnatare ale acestui act la data de 14 iunie 1985. Alegerea acestui loc este simbolică întrucât este vorba despre un punct de frontieră triplă între Luxemburg (prin urmare, mai pe
Convenția de la Schengen () [Corola-website/Science/337312_a_338641]
-
100 90. Lesotho $ 25 40 60 120 91. Letonia $ 22 35 60 120 92. Liban $ 27 43 50 100 93. Liberia $ 27 43 50 100 94. Libia $ 31 50 95 190 95. Lituania $ 22 35 75 150 96. Luxemburg frânc luxemburghez 1.250 2.000 3.400 6.800 97. Macedonia (fosta republică iugoslavă a Macedoniei) $ 34 54 75 150 98. Madagascar $ 24 38 50 100 99. Malaysia $ 27 43 75 150 100. Mâli $ 24 38 50 100 101. Malta $ 32
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155842_a_157171]
-
a Franței precum și ca un simbol european al țării, având în vedere faptul că proiectul leagă capitala franței de Strasburg, una dintre cele trei capitale ale Uniunii Europeene, precum și datorită faptului că proiectul s-a bucurat și de implicarea partenerilor luxemburghezi, germani și elvețieni. La data de 10 iunie 2007 a fost dată în folosință comercială prima fază a LGV Est. Timpii de parcurs au fost reduși astfel: Linia deservește legături internaționale spre Luxemburg, Germania și Elveția: Curcilația trenurilor pe LGV
LGV Est () [Corola-website/Science/310591_a_311920]
-
a patru etape, Philippe Thys și Jean Rossius. De la introducerea tricoul galben în 1919, situația nu s-a mai repetat decât de două ori. Prima dată în 1929, când trei bicicliști au avut același timp la finalul etapei de la Bordeaux. Luxemburghezul Nicolas Frantz și francezii André Leducq și Victor Fontan și, prin urmare toți trei au purtat a doua zi tricoul galben, dar nici unul nu l-a păstrat la sosirea de la Paris. În 1931, situația s-a repetat atunci când Charles Pelissier
Clasamentul general în Turul Franței () [Corola-website/Science/334979_a_336308]
-
o divizie de lituanieni, din rândul cărora au murit, după cum afirmă Krivoșeev, 11.600 de lituanieni. Când germanii au invadat Franța în drumul spre Țările de Jos în primăvara anului 1940, Luxemburgul, în ciuda statutului de neutralitate, a fost ocupată rapid. Luxemburghezii nu au opus nicio rezistență și au capitulat imediat. Guvernul Luxemburgului nu a declarat niciodată război Axei și țara a fost efectiv anexată de Germania. Luxemburgul a fost eliberat de trupelele aliate la sfârșitul anului 1944. Malaezia s-a aflat
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
doilea război mondial. În 1942, Luxemburgul a fost oficial anexat de Al treilea Reich. În timpul celui de-al doilea război mondial, Luxemburg și-a abandonat politică de neutralitate, alăturându-se Aliaților în lupta împotriva Germaniei. În același timp, sute de luxemburghezi au fost înrolați în armată Germaniei, luptând până la Stalingrad. Guvernul său, în exil la Londra, a format un mic grup de voluntari, care au participat la invazia Normandiei. A devenit un membru fondator al NATO și al ONU în 1946
Istoria Luxemburgului () [Corola-website/Science/336790_a_338119]
-
4 etape: Turul s-a încheiat cu o etapă de plat, o etapă contra-cronometru individual de 51 km, și ultima etapă (de plat) cu obișnuitul circuit parizian și sprinturi pe Champs-Élysées. Turul a fost câștigat de rutierul echipei Saxo Bank,luxemburghezul Andy Schleck.Schleck s-a impus și în clasamentul tricoului alb,acordat celui mai bine clasat rutier sub 26 de ani în clasamentul general.Tricoul de rege al munților a fost câștigat de francezul Anthony Charteau.Clasamentul pe puncte a
Turul Franței 2010 () [Corola-website/Science/319323_a_320652]
-
pe 4 nivele, turnul are plan dreptunghiular, cu contraforturi de colț. Cucerirea Banatului de către habsburgi, a adus o nouă direcție de dezvoltare a micului târg de câmpie. Localitatea a fost puternic colonizată cu germani (șvabi) dar și austrieci, cehi, slovaci, luxemburghezi, croați, etc. În decursul istoriei Ciacova a fost reședință de district, de plasă, de raion și oraș de câmpie. Conform Legii nr.83/2004, începând cu luna aprilie 2004, Ciacova a primit statul de oraș. Turnul de la Ciacova a fost
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]