37 matches
-
sa chiar de Tacitus. Participând la un carnaval renan, profesorul Zaciu are ocazia să vitupereze climatul de libertate excesivă, folosind expresii tari pe adresa acelei dizgrațioase, obstinate petreceri colective în care risipa și ostentația își dau mâna cu grotescul și luxuria. Mircea Zaciu oferă adevărate gravuri, "insectizând" comportamente și măști transformiste, mântuindu-se de acestea prin momentele de reverie și reprezentare onirică a acelui "paese innocente ungarettian al locurilor și miturilor copilăriei (...), întoarcere deopotrivă arheologică și sentimentală în memoria spațiului cultural
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
la recherche du temps perdu, Îl deschide la o anumită pagină și Începe să citească celebra dimineață În care Marcel, copil fiind la Combray, urmărește o rază de soare ce se strecoară În camera sa și o descrie cu toată luxuria de asociații pe care le descoperă memoria involuntară), „Aici, monșer, se Întrevede În ce constă structura profundă a proustianismului, dar À la recherche du temps perdu nu este o simplă ejaculare lirică, cum cred unii; nu, este evident că Proust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Pitești. „Prin culorile și fantezie pictorului Nicolae Savopol nu numai că întâlnești lumea fascinantă a mării nu numai ce o retrăiești cu emoție profundă și o înțelegi dincolo de aparență, dar lepădat de constrângerile ecodenismului te întâlnești cu tine însuți în luxuria superbă a naturii cu forța ei imperioasă și cu sentimentul definitivului. O expoziție de zile mari nu numai pentru el care iubește marea, o expoziție pentru noi toți pentru moment de vis și reculegere.”(Radu Tudoran, scriitor) Savu Alexandru 1932
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Pitești. „Prin culorile și fantezie pictorului Nicolae Savopol nu numai că întâlnești lumea fascinantă a mării nu numai ce o retrăiești cu emoție profundă și o înțelegi dincolo de aparență, dar lepădat de constrângerile ecodenismului te întâlnești cu tine însuți în luxuria superbă a naturii cu forța ei imperioasă și cu sentimentul definitivului. O expoziție de zile mari nu numai pentru el care iubește marea, o expoziție pentru noi toți pentru moment de vis și reculegere.”(Radu Tudoran, scriitor) Savu Alexandru 1932
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cu lapte și-mi murdărisem veșmintele. Astfel, cu șezutul pe pământ, împroșcat cu bălegar și ud de noroi, mi-am amintit deodată de fostul meu renume de arbiter elegantiarum, de care mă bucurasem la Roma. Pot să spun că între luxuria de-atunci și murdăria de acum, mă complac mai mult în cea din urmă. Mă simt mai viu, afundat în materia urât mirositoare, mai autentic decât în orice alt fel de existență. Sau poate că mă simt apărat în intimitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în care viața unui individ e iremediabil programată, chiar și în manifestările ei cele mai obișnuite. Nu puteam să mai tolerez să fiu condiționat de o transcendență impusă de regulile de fier ale orașului lui Augustus. Acea uriașă curgere de luxurie izbutea să mă dezechilibreze, să-mi devasteze dimensiunea interioară. Am fugit ca să mă salvez. Ca să mă pot regăsi. Simțeam nevoia să mă sustrag opresiunilor mondenității și sterilității. Roma mă constrângea la o micșorare continuă a puterilor eului, consumându-mi toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
târfe, șmechere apar din plin în cotidianul românesc. Deși figura mamei, a nevestei, chiar a fecioarei mai există încă, acestea sunt niște repere care pot fi oricând trecute cu vederea. Cu cele din urmă nu poate fi practicată depravarea și luxuria, cu cele dintâi, da. Voyeurism de trei parale, obscenitate și grobianism - acestea sunt componentele râvnei sexuale teoretice a bărbatului de azi, cel puțin așa înclină să ne facă să credem manelele și hip-hopul, dar și viața de zi cu zi
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
iubeau pe ruși. Fiindcă cu nimic în purtarea și în manifestările lor sufletești nu se impuneau admirației. În război se arătase militari inferiori, în viața publică și socială nu excelau decât prin prevaricațiuni, excese de băutură, joc de cărți și luxurie. Vechea admirație a unora din clasele noastre față de puterea moscovită pierise. Dar chestia Basarabiei dete lovitura de grație influenței rusești în România. Intrarea rușilor în țară făcuse bucuria nu numai a lăutarilor, birjarilor și a femeilor cu moravuri ușoare, dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
altele, să n-avem nici o grijă, vor intra În Infern cu veșnicul lor zâmbet pe buze - sigure pe ele și că-i vor deprava pe toți diavolii de acolo. După toate astea și Încă altele, s-ar părea că vițiul, luxuria, impudicitatea le aparțin În propriu, constituțional și de când lumea, se confundă cu ființa lor până la o enormă, candidă și quasi-divină inconștiență. Asta o vedem zilnic În ușurința cu care se depravează femeile când se mărită fără pic de dragoste, intră
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bătrânul mulțumindu-se cu Îndemnurile: „Dă-i! Dă-i! Dă-i! Ha! Ha! Ha! Dă i! Dă-i! Dă-i!“; cum și despre colonelul, destul de vârstnic, care venea cu nevastă-sa să-și cultive amân doi, În acest climat de luxurie tarifată, respectivii lor hormoni sexuali obosiți de o Îndelungă practică a amorului conjugal. DOMNU’ BUSUIOC, COFETARUL MAHALALEI NOASTRE, ERA un chiul băieților, de o seamă cu mine, ai băcanului Ghiță Tănă sescu, botezați mai toți de tata; În [cofetăria lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de microbi din anus în gură, indiferent dacă penisul activ este protejat sau nu de prezervativ. Textele creștine clasice se referă de cele mai multe ori eufemistic la contactul sexual anal, ca la un păcat contra naturii (Toma d'Aquino) sau "Sodomitica Luxuria" (într-una din ordonanțele lui Carol cel Mare), sau și mai subtil, "peccatum illud horribile, inter christianos non-nominandum", adică acel păcat oribil care nu trebuie (nici măcar) numit numit de creștini. Sensul principal sexual al cuvântului sodomie pentru creștini, nu a
Contact sexual anal () [Corola-website/Science/314230_a_315559]
-
din care putea fi extrase definițiile. Partea a II-a a "Divinei Comedii", "Purgatoriul", a fost cu siguranță cea mai cunoscută sursă începând cu Renașterea. Catehismul actual al Bisericii Catolice menționează aceste păcate în limba latină: „"superbia, avaritia, invidia, ira, luxuria, gula, pigritia seu acedia"”, traduse ca „"mândrie, avariție, invidie, furie, poftă, îmbuibare și apatie spirituală/acedia"”. Fiecare din cele șapte păcate capitale își are opusul său corespunzător în cele șapte virtuți sfinte (numite uneori "virtuțiile contrarii"). În ordine respectivă, cele
Păcat capital () [Corola-website/Science/319819_a_321148]