1,150 matches
-
în hohote, cum se știe că-i râsul drăcesc. Din cauza asta n-a băgat el de seamă că poveștile triste îi ies, pe sub mână, din ce în ce mai voioase. Asta ne e și speranța. Tragedia șoarecelui de computer Sătul să tot fugă de mâță, un șoarece chemă zâna cu cele trei dorințe. Aș vrea să fiu mare, să nu tot fug de pisică", îi spuse. ,Poate vrei să te transform într-un leu?", îl întrebă zâna. Nu, leii sunt tâmpiți, eu vreau să fiu
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
interviuri, studenții și cucoanele îi cădeau la picioare. Își savura din plin celebritatea, dar îi era frică să nu observe careva că în adâncul sufletului rămăsese tot șoarece. Ba se temea chiar că într-o bună zi va veni o mâță care să-i recunoască adevărata fire și să-l mănânce. Cu timpul, pisicofobia deveni tot mai puternică. Înaintea cursurilor controla, cu portarul, catedra, nu care cumva să-i sară pe neașteptate o atare jivină în față, în plină prelegere. Și
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
mai des i se năzărea că admiratorii îl privesc cu ochi de pisică. Poate ar fi mai bine, își spunea uneori înainte să doarmă, dacă aș fi cu totul neînsemnat, un lucru care să nu atragă atenția nimănui, nici măcar unei mâțe. Cum ar fi, se gândi deodată, o nestemată, admirată de toți, dar necomestibilă și fără suflet vulnerabil; doar piatră, fără nimic în interior? Dar atunci n-ar fi putut da note, or, șoarecele se obișnuise prea tare cu bruma de
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
în afara poliției nu îi era cunoscut nici măcar numele. Șoarecele era, ca să zic așa, una cu toți, și toți erau una cu el, doar că nimeni în afară de el nu știa asta. Și, să nu uităm: nu s-a pomenit până acum mâță căreia să-i lase gura apă după computer! Computerele nu sunt însă și ele tot muritoare? După trei ani, în cercurile poliției secrete s-a răspândit zvonul că hard-discul computerului central ar fi depășit, nemaiputând cuprinde mulțimea de date în
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
a fi energic, hotărît, dîrz, a ști să-și impună voința"; citatul ilustrativ provine din Glosarul regional Argeș (1967), al lui D. Udrescu: "Hei, băiete, n-ai rupt pisica de la început, te-ai ars!". Iar varianta expresiei care cuprinde sinonimul mîță - în forma a rupe mîța în două, înregistrată și în DEX, și în DLR, cu glosarea "a fi voinic, energic, curajos" (DEX) - are atestări vechi și respectabile: "Fii român verde și rupe mîța în două" (C. Negruzzi); "Ei! bravo! Acu
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
a ști să-și impună voința"; citatul ilustrativ provine din Glosarul regional Argeș (1967), al lui D. Udrescu: "Hei, băiete, n-ai rupt pisica de la început, te-ai ars!". Iar varianta expresiei care cuprinde sinonimul mîță - în forma a rupe mîța în două, înregistrată și în DEX, și în DLR, cu glosarea "a fi voinic, energic, curajos" (DEX) - are atestări vechi și respectabile: "Fii român verde și rupe mîța în două" (C. Negruzzi); "Ei! bravo! Acu văd și eu că ești
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
ars!". Iar varianta expresiei care cuprinde sinonimul mîță - în forma a rupe mîța în două, înregistrată și în DEX, și în DLR, cu glosarea "a fi voinic, energic, curajos" (DEX) - are atestări vechi și respectabile: "Fii român verde și rupe mîța în două" (C. Negruzzi); "Ei! bravo! Acu văd și eu că ești bărbat, om verde, colea, care rupe mîța-n două" (V. Alecsandri); într-o notă din Poezii populare, tot Alecsandri precizează că: "un om vrednic, care rupe mâța-n două
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
și rupe mîța în două" (C. Negruzzi); "Ei! bravo! Acu văd și eu că ești bărbat, om verde, colea, care rupe mîța-n două" (V. Alecsandri); într-o notă din Poezii populare, tot Alecsandri precizează că: "un om vrednic, care rupe mâța-n două, după proverbul poporal, plătește mult în ochii româncei". De la curaj și forță la decizia efectivă e un pas mic, evoluția semantică a expresiei fiind perfect explicabilă. Astăzi, varianta a rupe mîța în două este destul de rar folosită; cel
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
precizează că: "un om vrednic, care rupe mâța-n două, după proverbul poporal, plătește mult în ochii româncei". De la curaj și forță la decizia efectivă e un pas mic, evoluția semantică a expresiei fiind perfect explicabilă. Astăzi, varianta a rupe mîța în două este destul de rar folosită; cel puțin pe internet, ea apare incomparabil mai rar decît formula în care victima agresării este pisica: "poate rupe mâța-n două și reușește ceva" (Ziua, forum, 20.06.2006); în mod previzibil, distribuția
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
un pas mic, evoluția semantică a expresiei fiind perfect explicabilă. Astăzi, varianta a rupe mîța în două este destul de rar folosită; cel puțin pe internet, ea apare incomparabil mai rar decît formula în care victima agresării este pisica: "poate rupe mâța-n două și reușește ceva" (Ziua, forum, 20.06.2006); în mod previzibil, distribuția sinonimelor depinde de factorul regional, mîța fiind bine reprezentată în Moldova: "luni va fi o ședință CLM extraordinară, în care se vor discuta numai problemele regiei
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
folosită; cel puțin pe internet, ea apare incomparabil mai rar decît formula în care victima agresării este pisica: "poate rupe mâța-n două și reușește ceva" (Ziua, forum, 20.06.2006); în mod previzibil, distribuția sinonimelor depinde de factorul regional, mîța fiind bine reprezentată în Moldova: "luni va fi o ședință CLM extraordinară, în care se vor discuta numai problemele regiei și Ťse va rupe mîța-n douăť; a venit momentul adevărului" (Evenimentul, Iași, 3.04.2001) "ŤDe la bun început am
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
bine reprezentată în Moldova: "luni va fi o ședință CLM extraordinară, în care se vor discuta numai problemele regiei și Ťse va rupe mîța-n douăť; a venit momentul adevărului" (Evenimentul, Iași, 3.04.2001) "ŤDe la bun început am rupt mâța cu ei, că altfel...ť, a mai spus primarul"; "primarul Gaidur a rupt mâța pomenii statului" (Jurnalul de Botoșani și Dorohoi, 20.12.2005). Rămîne de discutat originea expresiei, care nu se referă în nici un caz la un gest uzual
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
vor discuta numai problemele regiei și Ťse va rupe mîța-n douăť; a venit momentul adevărului" (Evenimentul, Iași, 3.04.2001) "ŤDe la bun început am rupt mâța cu ei, că altfel...ť, a mai spus primarul"; "primarul Gaidur a rupt mâța pomenii statului" (Jurnalul de Botoșani și Dorohoi, 20.12.2005). Rămîne de discutat originea expresiei, care nu se referă în nici un caz la un gest uzual, tradițional ori simbolic; de fapt, e anormală chiar combinarea lexicală a verbului a rupe
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
cătrui referent e un animal. E posibil ca expresia să se fi referit, în sensul său primar, nu la simpaticul animal, ci la unul dintre multele obiectele denumite cu același cuvînt, printr-o extindere metaforică fixată în limbă. Pisică și mîță au, în limbajul popular, și valoarea de "nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive, unor părți ale acestora etc. care prind sau trag ceva, se înfig în ceva". Mîță are nu mai puțin de 23 de sensuri populare și regionale, desemnînd
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
cu același cuvînt, printr-o extindere metaforică fixată în limbă. Pisică și mîță au, în limbajul popular, și valoarea de "nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive, unor părți ale acestora etc. care prind sau trag ceva, se înfig în ceva". Mîță are nu mai puțin de 23 de sensuri populare și regionale, desemnînd un mecanism de oprire a căruței, un cîrlig de fier, un lanț, oiștea, placa de fier etc.; unul dintre cele mai răspîndite înțelesuri ale sale în limba veche
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
a căruței, un cîrlig de fier, un lanț, oiștea, placa de fier etc.; unul dintre cele mai răspîndite înțelesuri ale sale în limba veche era de ancoră a unei nave. De altfel, al treilea termen al relației de sinonimie pisică - mîță este cătușă : provenind din latinescul cattus, fem. catta, cu sufixul -ușă, cuvîntul denumea în limba veche pisica; s-a păstrat, grație acelorași evoluții metaforice ale sinonimelor sale, pentru a desemna "diferite obiecte care se prind, se înfig sau cuprind ceva
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
bun...”, să știți că există această masă, de facto. De la această mănăs tire noi coborâm în jos spre orașul vechi spre poarta Yaffo. De acolo mergem puțin spre AlAqsa și de acolo urcăm pe acoperișuri pentru plimbarea nocturnă, ca și mâțele. Vă mulțumesc și vă doresc sănătate și reali zări a cât mai multe itinerarii turistice prin țara Sfântă! Mulțumesc!
CULTURĂ PRIN TURISM îN țARA SFÂNTĂ. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu,Victor Camil () [Corola-journal/Journalistic/97_a_200]
-
va oficia o slujbă la Catedrala Mitropolitană, iar seara, cu începere de la ora 19, în Complexul Studențesc, pe terenul de sport, lângă B.R.D. , are loc un concert în aer liber susținut de formațiile In Quadro, Snails, Musica Negra și Gândul Mâței. Ana-Maria Grad Burse pentru jurnaliști l Program derulat de Națiunile Unite Și jurnaliștii au posibilitatea de a beneficia de un program de studiu în străinătate și de a-și îmbogăți cunoștințele în domeniul în care activează. Departamentul de Informare Publică
Agenda2004-13-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282233_a_283562]
-
ezitărilor, minciunilor puerile deversate cotidian de guvernanți, vechii trepăduși ai lui Pingelică le opun un discurs bombastic, spumos și deloc rău articulat. Ce să aleagă semi-analfabetul din Potârlagele, când oferta se reduce la privirile alunecoase, de om tocmai prins cu mâța-n sac, ale lui Remus Opriș, și pluridecibelii unui Păunescu redivivus? între promisiunea, verificabilă imediat, a liderului țărănist, și icnetele patriotarde ale cenaclistului-standard omul simplu și neapăsat de obsesiile europene, ci de spaima că frigiderul ruginește de-atâta goliciune, alege
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
arășul, știți, eu, cinci copii, că avorturi nu se mai fac, socru, soacra, bătrâni săraci, unul din ei, paralizat, îți dai și dumneata seama că pute a rahat cât timp, de câteva luni, ea e tot în pat, șoareci, șobolani, mâța, și asta a dracu, a mâncat mai știu eu ce, că parcă a turbat, și... - Și ce-ai vrea de la noi, to'arășu'? - l-a întrebat, pe un ton aspru, mai marele îndoctrinat. - Și toți, într-o cameră... - a continuat
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
zis omul și, năuc, desigur, a plecat. Numai că nu a trecut o zi și, mirat, s-a întrebat: - Bine?! În zilele următoare, a turbat și, ca un normal, slugă veșnică la stat, s-a pus, cot la cot, cu mâța, pe marele urlat: - Iauzi bine! Care bine? De unde bine? Bă, orbeților, bă, fir-ați ai dracu cu binele vostru cu tot!... La sfârșit de lună, din nou s-a prezentat la cabinetul tovarășului îndoctrinat. - E, cum e? - acesta l-a
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
Cronicar Din secretele arhivelor În ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC nr. 539, Gh. Buzatu și Cezar Mâță, care au avut acces la un fond special al arhivei fostului CC al PCR, dau publicității o primă serie din foarte interesantele documente găsite acolo, printre scrisorile adresate de personalități culturale lui Dej și Ceaușescu. Aflăm astfel, printre altele, că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
revii în oraș lumea/ s-a reașezat o manualele de sticlă apoi ninge și în Teatru/ singur printre catifele stinse primind prin fereastră/ toată viața ta greșită și timidă și foarte tîrziu de plîns" (Locuitor). Delăsarea se scutură ca o mîță, un monument dezafectat e puțin isteric, bătrîna bicicletă produce invidii, arătîndu-se dispusă la bîrfă, viața înconjurată de aparate este ea însăși un aparat prevăzut cu frunzișuri proaspete și clătinîndu-se cu o prostească părere de rău. Impresionează "nu fîșîitul de mătase
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
au căscat gura de două-trei ori la vitrinele ocidentale, după ce s-au convins că la Paris ori Londra câinii nu umblă cu covrigi în coadă, ei au reînceput să descopere "frumusețile patriei". După ce-au întâlnit destui compatrioți ce trag mâța de coadă și după ce-au constatat și descreșterea constantă a entuziasmului propriilor rude față de vizitelor lor, tot mai mulți români renunță chiar să-și reînnoiască pașaportul. Mai există o cauză: noi călătorim încă așa cum se călătorea în veacul al
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
infect al panterelor). Ori își îngăduie - probă de virtuozitate - a relua cadența lui Octavian Goga, pusă în slujba dezabuzării, umplută cu fantasme grotești, blasfematorii: "Stăpîne nu mai pune moarte/ La hanuri decăzut albastre/ Nu pune moarte în himere/ Și-n mîțele iconoclaste/ În spații goale care cîntă/ În colivii, în hornuri frînte/ Nu pune moartea hoț de coarde/ În tot ce poate să cuvînte./ Fă-ne ostateci dacă-ți place/ Și leagă-ne în cercuri roșii/ De cum se-nseară între oameni/ Și
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]