105 matches
-
anul III, noiembrie-decembrie 2007 (pag. 1 și 3) Găluște la mâț Se adunau câteva fete. Își făceau fiecare câte o gălușcă și le puneau pe toate, la rând, pe prag. Chemau mâțul și ziceau: -La care a merge mai întâi mâțul, aceea prima să se mărite! Număratul lemnelor Fetele aduc de afară câte un braț de lemne și le numără. Zic: -Dacă lemnele au pereche, am să mă mărit. Dacă nu, am să aștept până la alt Andrei! Lumânări aprinse Făceam turtișoare
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
și scrisă în sütterlin (diferite versiuni de scriere latină) 126. gheză (etiopiana veche, ge'ez) Etiopia, Eritreea; astăzi limba liturgica folosită de creștini; dispare că limba vorbită în sec. XIV; Kebra Nagast - Slavă regilor este epopeea națională a Etiopiei, cartea mîțului fondator al Abisiniei: întîlnirea dintre regina Makeda din Saba și regele Solomon al israeliților, iar apoi întîmplările prin care trece Menelik, fiul născut din dragostea lor familia afro-asiatică, ramura semitica; din limba vorbită evoluează, începînd cu sec. X, limbile tigrinya
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu zilele, cîinele care și-a primit osul aruncat din tren a băgat coada între picioare, punga de plastic și hîrtia șervețelului sterile, valea mănoasă ca și nelocuită, capricii de dinamică istorică, a strîns urbanizarea pămînturile, vezi cu mine satul Mîț, comuna Dumbrăvița de Codru, Mîț îl cheamă! galbenă scrijelire în sprînceana muntelui, granit treptat spre sectoarele de drum în lucru, le ajungem în strînsura văii, gospodină la canton, ți-au ieșit roșiile, halta Borz biserica albă, mai e de tencuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a primit osul aruncat din tren a băgat coada între picioare, punga de plastic și hîrtia șervețelului sterile, valea mănoasă ca și nelocuită, capricii de dinamică istorică, a strîns urbanizarea pămînturile, vezi cu mine satul Mîț, comuna Dumbrăvița de Codru, Mîț îl cheamă! galbenă scrijelire în sprînceana muntelui, granit treptat spre sectoarele de drum în lucru, le ajungem în strînsura văii, gospodină la canton, ți-au ieșit roșiile, halta Borz biserica albă, mai e de tencuit, porumbul petice îngrămădite ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Hotea, și am stat în vara aceea împreună. Eram 18 persoane. Șapte erau din Ieud. Dintre câți am fost noi, mai trăiesc așa: Chindriș Vasile și Hotico Ion aici în Sighet, la Cluj - Dobre Mircea, Aristina [Pop] în București, [Ion] Mâț în Lăpușul Românesc și eu. Restu’ o’ murit... În ce consta activitatea grupului? Ce făceați? Păi ne deplasam, supraviețuiam, pregăteam mâncare, asta ne era ocupația. Umblam după alimente... Deci greutatea asta era mai mare, că oamenii aduceau alimentele și noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Ați avut confruntări directe cu cei care vă urmăreau? Confruntări directe numai la Rona, la casa asta a lui Oniga. Trebuia să se întâlnească cu soția, că o venit cu alimente, și or plecat șase dintre noi acolo. Era Rusu, Mâț, Aristina, taică-său și frate-său, și Hotea. Ei au aflat de undeva că aduceau alimente acolo în pădure și au încercuit zona sub formă de potcoavă... Era o poiană în mijloc și de jur-împrejur pădure. Mâț ăsta era foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
acolo. Era Rusu, Mâț, Aristina, taică-său și frate-său, și Hotea. Ei au aflat de undeva că aduceau alimente acolo în pădure și au încercuit zona sub formă de potcoavă... Era o poiană în mijloc și de jur-împrejur pădure. Mâț ăsta era foarte priceput și la urme, și cu mirosul dezvoltat. Și când ne apropiam de ceva stână, el mirosea fumul de la distanță și avea dreptate, și când ridica frunzele știa ce animal a trecut p-acolo. Ei când au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu-i bine, n-ar trebui să mergem. Nu mergem. Și au traversat poiana și trebuia’ să intre în pădure în cealaltă parte, și de după niște copaci căzuți din ăștia, mari, s-a ridicat unul și l-o prins pe Mâț de haină și de armă și l-au reținut. Erau vreo doi-tri... Și altul a întins mâna după Aristina. Și ea era cu sumanu’ numa’ așa, pe spate, nu era tras pe mâneci, și ăla o crezut c-o prinde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o luat 20 de ani, că i-o alarmat pe ceilalți... Și atuncea a început focul. Și bineînțeles că n-o fost între ei niciun rănit, numa’ s-o tras așa ca să poată să se retragă. Ei s-or retras, Mâț o rămas prins... În timpul ăsta o început milițianul sau securist, ce-a fost, să-l interogheze pă Mâț. Și l-a întrebat câți suntem: Mulți. Ce armament aveți? De tot felu’. Tot în momentu’ ăsta, cobora o căruță cu brânză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că n-o fost între ei niciun rănit, numa’ s-o tras așa ca să poată să se retragă. Ei s-or retras, Mâț o rămas prins... În timpul ăsta o început milițianul sau securist, ce-a fost, să-l interogheze pă Mâț. Și l-a întrebat câți suntem: Mulți. Ce armament aveți? De tot felu’. Tot în momentu’ ăsta, cobora o căruță cu brânză de mai de sus. Și când au văzut ei căruță, o’ spus că vine căruța cu armament, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
când au văzut ei căruță, o’ spus că vine căruța cu armament, o’ crezut că e căruța noastră (râde - n.n.). Și o’ început să tragă. Praf! S-au dus și-o’ tras în căruță, o murit calu’, și în timpul ăsta Mâț o fugit. ăștia erau speriați când or auzit împușcături... și le-am auzit și noi, că eu eram de planton. Și Mâț a fugit, în salturi, ca să intre în pădure. Și o’ tras după el și i-o intrat glontele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
început să tragă. Praf! S-au dus și-o’ tras în căruță, o murit calu’, și în timpul ăsta Mâț o fugit. ăștia erau speriați când or auzit împușcături... și le-am auzit și noi, că eu eram de planton. Și Mâț a fugit, în salturi, ca să intre în pădure. Și o’ tras după el și i-o intrat glontele printre umăr și omoplat, da’ n-o atins osu’ numa’ și o ieșit după cap, cum fugea... Și el o ajuns primu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a reușit să fugă, da’ ceilalți toți or ieșit din încercuire. Și el a rămas în izvor și a stat acolo până seara, pân’ ce s-a-ntunecat, și a auzit cum înjurau ăia că de ce l-au scăpat pe Mâț, și că n-au prins nici pe unul. Și Mâț o ajuns primul... Tot era cu sânge, ruptă era cămașa, era pusă în gât, și în vreo două săptămâni, că pădurarul, bătrânul, cunoștea frunzele și plantele, s-a vindecat... Încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
încercuire. Și el a rămas în izvor și a stat acolo până seara, pân’ ce s-a-ntunecat, și a auzit cum înjurau ăia că de ce l-au scăpat pe Mâț, și că n-au prins nici pe unul. Și Mâț o ajuns primul... Tot era cu sânge, ruptă era cămașa, era pusă în gât, și în vreo două săptămâni, că pădurarul, bătrânul, cunoștea frunzele și plantele, s-a vindecat... Încă trăiește și acum, da’-i bolnav și el. Confruntarea asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
se deoache. Cînd vezi mînz pentru prima dată primăvara, vei avea belele. (Gh.F.C.) Mîță Se zice că mîța se roagă la Dumnezeu ca să nu fie într-o casă fără copii și donița să nu fie uscată. Cui i-s dragi mîții i-s dragi și copiii. Pisica aduce rău la casa omului, căci ea zice: „Să dea Dumnezeu să moară stăpînul, ca să mănînc tot ce este în casă!“ Cînd se scîrnăvește mîța pe sub pat ori după ușă e semn că nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu piciorul în mîță, copilul va avea peri pe spate. Pisica care nu mănîncă pește patruzeci de zile moare. Cînd mîța își ascute unghiile, atunci zice că ea vede pește. Nu e bine fata să omoare mîța, că are tot mîți pe lumea cealaltă. Se crede că dacă o mîță linchește* din bucate și apoi mănîncă copiii din ele, le pot fi de stricăciune; deci spre a scuti pe copii de așa ceva i se taie mîței vîrful cozii. Plod de mîță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toți cei care doresc să Îl vadă. Aflând acest lucru, timișorencele iau cu asalt reședința imperială. După cum scrie cronicarul Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , „jupâneăsele noastre, Hagica, ce avea două feăte... și alte jupâneăse, a Maleniții, a Mâțului, a lui Diuricicu, a Ferecatului, a Comnoșenilor, mă luară iară cu iale sus să merg”, la Împărat, prezentându-i suveranului, cu această ocazie, și un scurt program folcloric, spre Încântarea acestuia. Înfățișarea lor, exotică și eclatantă, Îi impresionează, fără Îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nimeni n-a gasit-o, că era strașnic de bine ascunsă. Unde o fi fost, numai bunul Dumnezeu știe! Dar oamenii i-au zis acelei văgăuni din stâncă Muntele Bogatului și așa a rămas în veci”. 16. Despre locul “Părăul Mâții” “Ani de-a rândul, oamenii din zonă urmau drumul spre pădure, ca să aducă lemne de încălzit, că atunci erau ierni foarte grele, geroase, nu ca acum. Într-o parte a pădurii curgea un mic părău, care avea o apă curată
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
să vadă? Chiar acolo sorbea cu nesaț din acea apă o pisică, care la noi se zice mâță. De teamă să nu se îmbolnăvească, omul a povestit sătenilor tărășenia, și el a fost primul care a numit apa aceea Părăul Mâții. Și așa a rămas!”. 17. Despre “Lunca Dochiei” “De multă vreme se tot povestește că această parte de sat din comuna Urechești se numește așa, pentru că aduce aminte, spuneau bătrânii, că în acel loc cel dintâi om care și-a
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
la primar un album al lui. E interesant de explicat cum s-a stricat viața acestui om. Primarele. Scena când a sculat pe cumnatu-său din somn, ca să culce pe Savel. Gavril Boca Popa Gheorghe Ortoanu și Nicu Ortoanu. Sciagamozzi = Șaga Mâții Acti bombei Cioc berbelei Canis Kras Xictir was Siti sitirli parle Mămăligă cu cafe. Pe vremea puhoaielor, la rapidele Toancelor, vin năhlapii până-n pieptul plutașului. Un câne la o casă evrească bate încet și leneș, parcă cu oarecare tristețe, parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nigra), Soc de munte, Soc roșu (Sambucus racemosa), Soc negru (Sambucus nigra), Boz ( Sambucus ebulus), Călin (Viburnum opulus). Familia Rubiacee. Tămâioasă, Sânziene (Asperula odorata, Galium sudeticum, Galium kitaibelianum, Galium purpureum), Cruce, Floare de pe Gruieț (Galium cruciata) Familia Valerianacee. Odolean, Geana mâții (Valeriana officinalis, Valeriana simplicifolia, Valeriana tripteris) Familia Dipsacacee. Negina sălbatică (Knautia lungifolia), Floarea văduvii, Sălcioară, Ochiul vacii (Knautia lancifolia, Succisa prtaensis), Șuvara (Dipsacus silvester) Familia Solanacee. Buruiană de dalac (Solanum vulgare, Solanum dulcamara), Floare lină (Solanum nigrum), Iarba codrului, Mătrăgună
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
măruntă (Genista germanica), Peană de hohotic (Genista tinctoria), Drob (Genista pilosa, Cytisusleucothrius, Cythisus rathisbonensis), Rădăcină dulce (Ononis harcina, Glycyrriza echinata), Afun ciorăsc, Aripă de cuc (Medicago falcata) Trifoiul roșu (Trypholium pratense)Tripholium panonicum), Ciucurul popii, Ungia calului (Trypholium ochroleucom), Coada mâții (Trypholium arvense), Trifoiul alb (Tripholium repens), Trifoiul sălbatec (Trypholium aureum, Trypholium incarnatum, Trypholium montanum), Ghizdeiul (Lotus corniculatus), Sulchină albă (Melilotus albus), Drob mare ( Melilotus oficinallis), Chituluș (Astragalus alpinus), Cuțubatură (Coronilla emerus), Aripă de corb (Onobrichis arenaria), Măzăriche (Vicia silvatica, Vicia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Bush ? Asigurări că nu ne atinge criza ne-a dat și Isărescu (Isar, Chisar era cel care mânuia banii, finanțistul de astăzi !), deși leul nostru a început a se jigări și nu-i mult până când din leu va rămâne un mâț leșinat de foame. Așa se întâmplă când lași tot la voia hazardului, fără să tragi toate concluziile din situația de a fi parte a unui conglomerat politic U.E. și a unei alianțe militare, NATO; ce se întâmplă acolo, se repercutează
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
strigau kazâclu-kazâclu, fără să-și mai vadă fiica vreodată. Pentru Ghighina, măritișul însemnase o schimbare radicală. Devenise stăpâna conacului și, cum știa să poruncească, nimeni nu-i ieșea din cuvânt, nici măcar Mașcatu însuși, care după însurătoare se îmblânzise ca un mâț alintat. Și cum Ghighina fusese în prejma icoanei făcătoare de minuni, lumea o privea și pe ca pe o ființă sfințită ori aflată sub aripa dumnezeirii. Toată curtea de la Coteni făcea pelerinaj la Snagov în Săptămâna Mare, iar Ghighina cădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
pe curat" copia poemului Vala), să fie dată la care Blake s-a hotărît să numească acest poem nu "The Bible of Hell" (cum anunțase anterior în Căsătoria Cerului cu Iadul), ci Vala. Vala este astfel o amplă dezvoltare a mîțului exprimat în stare incipientă în Micile Profeții. În perioada Felpham (1800-1803), precum și, probabil, ulterior, Blake a făcut multe modificări în manuscris. Cu ceva timp înainte de moarte, Blake a dat manuscrisul lui John Linnell; a rămas în posesia urmașilor lui Linnell
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]