96 matches
-
confuziei pentru a-mi îmbraca uniforma convenționalalului în care pot să urc și să cobor în ritm sisfic monoton treptele zilelor. Și uneori îmi pare că pe străzi doar eu și lumina - preocupată mai mult să-și răsucească-n plete mâțișori - pașii la-ntâmplare ni-i purtăm îndeaproape secondate de setterul vânt de colo-colo alergând și-ncurcându-se adeseori în acele ceasornicului gării - indicând o oră demult trecută - într-un zadarnic efort corector. Și curge ziua calmă-n depărtări cu pescărușii
DIN NĂVOD de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1496866271.html [Corola-blog/BlogPost/383677_a_385006]
-
s-o sărute cu mai multă pasiune, dezvelindu-i bustul ridicându-i bluza și sărutându-i frumusețea sânilor dezvoltați ca două portocale pline de savoare. Se repezi flămând și excitat asupra lor, mestecând între dinți micuțele turnulețe ridicate ca niște mâțișori de salcie aduși la altar de Sărbătoarea Floriilor. Corpul Daliei mirosea a zmeură coaptă, plină de aromă și de prospețimea tinereții sale. Avea carnea tare, acoperită cu o nuanță de maro uniform așezată pe tot corpul, culoare căpătată de la zilele
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396715790.html [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
Ploaie de sacâz, de chihlimbar ... ” în care poetul jinduiește cântecul de acasă: “ar fi trebuit s-aud / și mierla de Banat, cântând edenic, / în cireșul înflorit / de lângă marele nuc al blocurilor / de roșie cărămidă comunistă și de beton, / fluturându-și mâțișorii / până la electrizarea frunzelor / mici, cât paraua, / din cântecele vechi-valahe, / ale arbuștilor mereurit-pânditori, / din vecinătatea imediată ... ” Un amestec tare ciudat de clasic și modern, de cosmologic și de ontologic, între legendă și realitate stringentă, toate acestea converg spre ideea de Poezie
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
mereu Și doinele horite lin de tatăl meu În mine răbufnesc - adânci șuvoaie. Acolo m-am născut de mărțișor Iar aripile dragostei m-au ocrotit, Am fost copilul răsfățat, prea mult iubit: Un fulg curat de nea sau puf de mâțișor. M-am depărtat de toate, de părinți și frați, De prieteni, rude și de satul meu natal; Trecutul mi se pare-o floare de santal Ce ne-oglindește și ne face mai curați. Referință Bibliografică: Șuvoaie de-amintiri / Curelciuc Bombonica
ŞUVOAIE DE-AMINTIRI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/curelciuc_bombonica_1448099509.html [Corola-blog/BlogPost/369848_a_371177]
-
le iau cu ei acasă, de binecuvântarea praznicului si le păstrează, folosindu-le pentru nevoile duhovnicești ale familiei și gospodăriei lor (Simeon Florea Marian) Smicelele, ramurile de salcie aduse în Duminica Floriilor, sunt în stare de vegetație înaintată, cu acei "mâțișori" care sunt, din punct de vedere botanic, florile lor deci salcia este înflorită, semn sigur al venirii primăverii, când întreaga fire amorțită în timpul iernii începe să revină la viață, să învieze. Deci aducând în Duminica Stâlpărilor ramuri de salcie înflorită
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR by http://confluente.ro/Cateva_invataturi_despre_praznicul_stelian_gombos_1332505836.html [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
cu floricele. Intrăm de mâine-n Mărțișor Se reaprinde-n piept mult dor. De bucurie și de viață Când totu-n lume se dezgheață. Urmează-n șir vreo nouă zile Când înfloresc din nou zambile Și ghiocei și toporași Și mâțișori prin alunași. Salcia pletoasă-nmugurește Și apa în pământ mustește. Cu vreme instabilă, schimbătoare Cu nori, cu ploaie și cu soare. Aruncă Dochia cojoace S-a încălzit și le desface. Se simte primăvara-n nări, La șes, la deal, departe
MĂRŢIŞOR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1425286988.html [Corola-blog/BlogPost/382740_a_384069]
-
poposise Primăvara. Copiii, în haine viu colorate, alergau bucuroși în jurul fântânii arteziene. Era atâta zarvă încât, n-am putut privi liniștită de la balcon. Am alergat în parc. Am salutat iarba crudă și pinii ce străjuiesc parcul, i-am zâmbit unui mâțișor ce se ițea pe crenguța fragedă a unui copăcel plantat în iarnă. M-am înclinat în fața Soarelui și a mării. Soarele răsare dinspre mare, aducând Primăvara din țările în care a venit, deja. Marea e de un albastru mai închis
FLORIILE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Floriile_floarea_carbune_1328100796.html [Corola-blog/BlogPost/347009_a_348338]
-
astfel de dureri. În credința populară exista tradiția de a afuma casa cu salcie sfințită pentru alungarea ghinioanelor, vrajbei și a bolii. De la 4 ani am avut probleme cu gâtul, așa se face că, în ziua de Florii, înghițeam 3 mâțișori mici și sfințiți. Mâțișorii sfințiți se puneau și în apa în care erau scăldați sugarii, ca să fie apărați de boli. Fetele mari, al căror rând trecea la măritiș, fierbeau, la miezul nopții dinspre Florii, apă cu salcie și busuioc, iar
FLORIILE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Floriile_floarea_carbune_1328100796.html [Corola-blog/BlogPost/347009_a_348338]
-
credința populară exista tradiția de a afuma casa cu salcie sfințită pentru alungarea ghinioanelor, vrajbei și a bolii. De la 4 ani am avut probleme cu gâtul, așa se face că, în ziua de Florii, înghițeam 3 mâțișori mici și sfințiți. Mâțișorii sfințiți se puneau și în apa în care erau scăldați sugarii, ca să fie apărați de boli. Fetele mari, al căror rând trecea la măritiș, fierbeau, la miezul nopții dinspre Florii, apă cu salcie și busuioc, iar ziua se spălau cu
FLORIILE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Floriile_floarea_carbune_1328100796.html [Corola-blog/BlogPost/347009_a_348338]
-
le iau cu ei acasă, de binecuvântarea praznicului si le păstrează, folosindu-le pentru nevoile duhovnicești ale familiei și gospodăriei lor (Simeon Florea Marian) Smicelele, ramurile de salcie aduse în Duminica Floriilor, sunt în stare de vegetație înaintată, cu acei "mâțișori" care sunt, din punct de vedere botanic, florile lor deci salcia este înflorită, semn sigur al venirii primăverii, când întreaga fire amorțită în timpul iernii începe să revină la viață, să învieze. Deci aducând în Duminica Stâlpărilor ramuri de salcie înflorită
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
de-atâta veselie, Un ghiocel s-a ridicat din glie Și cântă-acum sfioasă simfonie... Iubite, ține-mă de mână, Și-m mângâie iar gura cu petale, Din ghioceii care-mi ies în cale, Iar eu ți-oi pune-n plete mâțișori... Iubite, ține-mă de suflet! Căci din iubirea ce mi-o porți voi scoate, Un fir de mărțișor dacă se poate, Atât de roșu, de aprins de dor... Tu-l vei uni cu-al vieții nostru alb Și fir de
MĂRȚIȘOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1488310666.html [Corola-blog/BlogPost/383502_a_384831]
-
mereu Și doinele horite lin de tatăl meu În mine răbufnesc - adânci șuvoaie. Acolo m-am născut de mărțișor Iar aripile dragostei m-au ocrotit, Am fost copilul răsfățat, prea mult iubit: Un fulg curat de nea sau puf de mâțișor. Citește mai mult Cu amintirile de mână vreau să urcPe muntele trecutului ce azi mă cheamăCa pe copilul drag a sa iubită mamă...Prin mărăcinii vieții nu vreau să mă-ncurc.Lumini duioase-n suflet înfloresc subitși-n licărirea lor mă-nvăluie
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
fremăta la geam mereuși doinele horite lin de tatăl meuîn mine răbufnesc - adânci șuvoaie. Acolo m-am născut de mărțișorIar aripile dragostei m-au ocrotit,Am fost copilul răsfățat, prea mult iubit:Un fulg curat de nea sau puf de mâțișor.... XVI. SE SCURGE RUGINA PE FILELE VIEȚII..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015. Când toamna se zbate în lanțuri de-aramă, Pădurile toate se simt pustiite; Își poartă, umile, gălbuia maramă, Pe umărul nopții
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
cineva două-trei zile la sfârșit, smulgându-le cu de-a sila! Cu siguranță există ghiocei și în Spania, prin zonele nordice, departe de climatul blând al Mediteranei. Din păcate, pe litoralul iberic nu cresc nici ghiocei, nici viorele, nici lăcrămioare, mâțișori sau liliac. Păi dacă vestitori nu sunt, atunci oare mai putem vorbi de ... Citește mai mult Ghioceii nu sunt niciodată punctuali. Cu toate acestea, de fiecare dată când apar, vin exact atunci când le e sorocul: uneori în februarie, alteori în
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
cineva două-trei zile la sfârșit, smulgându-le cu de-a sila! Cu siguranță există ghiocei și în Spania, prin zonele nordice, departe de climatul blând al Mediteranei. Din păcate, pe litoralul iberic nu cresc nici ghiocei, nici viorele, nici lăcrămioare, mâțișori sau liliac. Păi dacă vestitori nu sunt, atunci oare mai putem vorbi de ... XXVI. GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - NOMEN EST OMEN, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 1470 din 09 ianuarie 2015. Printre ciudățeniile întâlnite în Spania se numără
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
castanilor, mă îndeamnă să-i privesc sufletul să-mi încălzesc, ochii să-mi înveselesc. Acum totul este verde, iarba proaspătă și parcul pun într-o lumină nouă barca ce animă lacul. Despletite sălcii cată în a lacului oglindă etalandu-și mâțișorii - primăvara s-o convingă să scalde-n raze de soare boboceii rățișoarei ce trec în șir indian legănandu-se pe un val. Lalele pline de rouă s-au deschis discret spre soare în culori ce le arată în întreaga lor splendoare
CASTANII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Macii.html [Corola-blog/BlogPost/367108_a_368437]
-
cu mine. Toată viața noastră-i făcută numai din vise! Vise sunt și rămân toate pe pământ! Ia ascultă! Ascultară cu sufletul la gură; se-auzea susurul apei, foșnetul mătăsos al apei, mergeau pe malul ei printre sălcii plângătoare, miroseau mâțișorii și vântul îi scutura ca pe niște ciucurași. Se așezară jos pe iarbă, Mihai se trânti pe spate și privea cerul; nori albi, ca o enormă maramă de borangic bătută de vânt se legănau, dezvelind obrazul feciorelnic al astrului nopții
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398513630.html [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
luminatul Cer, din dragostea divină, rugăciunea mea și-a ta, să se înalțe Rug în enigmaticul eter. Întoarce-te la mine ca să-ți dau un mărțișor, speranță albă împletită cu iubirea mea, să-ți înfloresc în suflet ghiocei și-un mâțișor, scăpați din chinga argintie-a fulgilor de nea. Referință Bibliografică: Alb și roșu / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1156, Anul IV, 01 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ALB ŞI ROŞU de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Alb_si_rosu_curelciuc_bombonica_1393657837.html [Corola-blog/BlogPost/367455_a_368784]
-
În partea superioară, în câmp albastru, în dreapta, se află o ie de argint, iar în partea stângă se află un coș cu prune și struguri de aur. În vârful scutului, în câmp auriu, se află o creangă de plop cu mâțișori. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Creanga de plop dă denumirea localității, care provine de la cuvântul slav "topola". Roata dințată indică prezența industriei constructoare de mașini. Coșul de fructe reprezintă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254138_a_255467]
-
mea; Nina Cassian - Între noi, copiii etc. Poezia despre natură și viețuitoare: Vasile Alecsandri - Bradul, Miezul iernei; Lucian Blaga - Cărăbușul de aramă; Tudor Arghezi - Zdreanță, O furnică; George Topârceanu - Rapsodii de toamnă, Balada unui greier mic; George Coșbuc - Povestea gâștelor, Mâțișorii; Elena Farago - Cățelușul șchiop, Gândăcelul, Motanul pedepsit, Bondarul leneș etc. Poezia de inspirație istorică: Vasile Alecsandri - Hora Unirii, Imn lui Ștefan cel Mare, Sergentul, Peneș Curcanul etc.; Lucian Blaga - Țară; Ana Blandiana - Țară etc. Teatrul pentru copii Se va studia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
caracteristică, care cresc mai ales în clima temperată nordică. Frunzele sunt simple, și pot fi dințate sau lobate. Fructul este o samară, cu toate că aripile acesteia pot lipsi, la anume specii. Diferența între mesteacăn și anin (genul Alnus) este că amenții (mâțișorii) femeli nu sunt lemnoși și la maturitate cad și lasă loc semințelor, spre deosebire de mâțișorii de anin, lemnoși și în formă de con. Denumirea mesteacănului vine din latinul mastichinus. Denumirea științifică a genului, "Betula", este tot din limba Latină. ul reprezintă
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
fi dințate sau lobate. Fructul este o samară, cu toate că aripile acesteia pot lipsi, la anume specii. Diferența între mesteacăn și anin (genul Alnus) este că amenții (mâțișorii) femeli nu sunt lemnoși și la maturitate cad și lasă loc semințelor, spre deosebire de mâțișorii de anin, lemnoși și în formă de con. Denumirea mesteacănului vine din latinul mastichinus. Denumirea științifică a genului, "Betula", este tot din limba Latină. ul reprezintă sursa de hrană pentru un număr mare de larve ale genului Lepidoptera. Mesteacănul este
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
tulpinițe laterale, care se vor transforma în crengi. Florile sunt monoice (flori femele și flori mascule, separat), deschizându-se în același timp sau cu puțin timp înainte de apariția frunzelor, și sunt formate din grupe de câte trei flori femele, amenți (mâțișori), prinse la baza mâțișorilor masculi. Amenții purtători de stamine pot atârna sau nu. Aceștia sunt localizați la baza ultimelor frunze de anul trecut sau la baza tulpinițelor formate anul trecut. Se formează în toamnă și stau peste iarnă, acoperiți de
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
vor transforma în crengi. Florile sunt monoice (flori femele și flori mascule, separat), deschizându-se în același timp sau cu puțin timp înainte de apariția frunzelor, și sunt formate din grupe de câte trei flori femele, amenți (mâțișori), prinse la baza mâțișorilor masculi. Amenții purtători de stamine pot atârna sau nu. Aceștia sunt localizați la baza ultimelor frunze de anul trecut sau la baza tulpinițelor formate anul trecut. Se formează în toamnă și stau peste iarnă, acoperiți de o coajă fină dar
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Salcia, Sălcuța, Răchita, Vărbilău (Verbilov < sl. vrba „salcie“), Orbău, Gîrbova (deformate prin etimologie populară), Fizeș (< magh. fűz, „salcie“), Rasova (< scr. resa, „mîțișor de salcie“), scorușa, sorbet (< srb „scoruș sălbatic“), Socet, Suceava (< sl. soc, „soc“), Ulmet, Breasta, Bresnița (< sl. brĕstu, „ulm“), Sălaj (< magh. szil, „ulm“ + ágy, „albie de rîu“), Teioasa, Valea Teiului, Lipău, Lipia, Lipova, Lipov (< sl. lipa, „tei“), Hașfalău, Hașag (< magh. hàrságy
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]