560 matches
-
minte și una cu bani: în cea cu minte are un păzitor și în cea cu bani n-are deloc, de aceea sunt mai mulți bogați decît învățați". Tot în aceeași cărticică: Două lucruri aduc întristare, cînd vezi pe prietenul mîhnit și pe vrăjmașul vesel". În secțiunea "bogăție și sărăcie", aflăm aceste pilde pline de duh înțelept: "Ce deosebire este de la un bogat pînă la un sărac. Ăl bogat aleargă unde să cheltuiască și cel sărac unde să se hrănească". Sau
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
acești faux pas pe care eu îi consider doar asta, iar aripa "industriei Holocaustului" specializată în cazul românesc i-a considerat dovezi peremptorii de antisemitism, tocmai bune pentru a fi integrate în narațiunea anti-antisemită. Am urmărit și eu, consternat și mâhnit, controversa internă și internațională, care a avut cel puțin o consecință pozitivă - faptul că discuția a fost lansată în sfera noastră publică - și cel puțin o consecință negativă: blocarea imediată a discuției într-o bruscă extrapolare de la un caz particular
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
în încercarea de a găsi un sens contradicțiilor umane în mistica hindusă. Cea din urmă dragoste a prințului Genghi caută să refacă - obsesie europeană - moartea eroului, pasaj-lipsă al romanului lui Murasaki. Cu ochi de pictor, dar de pictor european, privește mâhnit Cornelius Berg, eroul ultimei povestiri, contrastele Orientului, ce-i apar drept ireconciliabile. O antiteză, doar sugerată, cu Wng-Fo, pictorul chinez din prima povestire. În restul povestirilor cititorul regăsește prelucrarea unor motive probabil familiare, pentru că își au originea în Balcani. E
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
Prea rece fără de dragoste, prea răpus.. Pătând conștiința mamei ce l-a iubit, El nedând pe ea niciun mic sictirit, Ea dusă pe altă lume, el făr’învățătură, Ce ar mai putea-o face de a se bucura? Directorul adânc mâhnit n-a mai stat, Prin oraș el mult și bine a umblat, Dar atunci când s-a întors el la spital, Ceva era schimbat tare, prea capital. Fata lui nu mai era cum toți o știau, Delira, degeaba doctorii o tot
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
cu suflet bun cum te iubesc pe tine, nici n-am să mai iubesc. Îmi este dor de tine în fiecare seară si-adorm îndrăgostită cu chipul tău în gând, ne întâlnim în vis de fiecare dată iar mă trezesc mâhnita...și iar adorm plângând... De-atata dor de tine din fiecare seară, O sa ma-mbolnavesc și o să zac în pat te chem, te-astept, te văd, vreau să te simt aproape, să ne trăim iubirea ce nu s-a terminat
SA NE TRAIM IUBIREA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382254_a_383583]
-
de mobilă din localitate. "La plecare, în timp ce vizitau fabrica de mobilă, domnul Sorin Țerbea a primit un telefon de la DNA că este așteptat poimâine la DNA (miercuri, N.R.). Și el și pilotul elicopterului și, probabil, asta a fost. Au plecat mâhniți, în stare de șoc. Elicopterul s-a ridicat de pe un teren plan să plece spre Târgu Mureș. Două minute de la decolare s-au prăbușit într-un lac", a mai declarat primarul localității.
Cinci persoane moarte, în urma prăbușirii elicopterului în Mureș. Pilotul și Sorin Țerbea erau chemați, miercuri, la DNA by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77621_a_78946]
-
schingiuit și mistificat de "organe". Exegetul îl pune pe gânduri prin interogațiile sale. Trasează ipoteze, rupe măștile și așează în ordine alfabetică numele informatorilor (nume de cod și nume reale). După închiderea cărții, lectorul poate spune, ca și N. Steinhardt, mâhnit dar elucidat: "Infamia celor din jur și pe noi ne întinează"; "Cedările, infidelitățile, ticăloșiile celorlalți poluează aerul pe care-l respirăm și pe noi ne degradează, ne fac de ocară". Cunoscându-l pe monahul de la Rohia (din cărți, din scrisori
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
la București, tata avea unele referințe de camaraderii intime și nu vrea pentru gâsculița lui albă, ce eram, în acest sens, nu vrea acest mediu studențesc. Eu însă adoram învățătura și, lipsită de ea în chip oficial, m-am simțit mâhnită și am acceptat la prima ocazie de revanșă, căsătoria. Cum ea se prezenta , cu ipocrizie, sub unele aspecte bune, s-a făcut!” Hortensia Papadat-Bengescu a avut totdeauna sentimentul exact al propriei valori. Linia severă a profilului, gura făcută parcă să
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
lucru atât de fragil și spumos, cvasimuzical, dantela, fluturând la o fereastră, devine o metaforă a unei deschideri către idealul, cu putință dincolo, în vis, de a ne naște din nou din abisul neantului muzical: ...Dar cel având visarea soră, Mâhnită-i doarme o mandoră Cu-adâncul neant muzical. Încât numai din sânul său La geam deschis spre ideal Noi ne-am putea naște din nou. Gérard de Nerval, în sonetul Versuri aurite, după ce amintește viziunea lui Pitagora, conform căruia, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
muzică foarte accesibilă, dar nu prea recentă Regele-balerin și Regina vor dansa eliberați, senzuali, fericiți că sînt în sfîrșit singuri, după moartea Regelui-Tatăl Prințului. Ansamblul va dansa în jurul lor, afară de Prințul-Balerin și de Prințesa-Balerină, care vor sta nemișcați în poză mîhnită. Apoi, aceștia din urmă vor dansa, sugerînd alungarea Prințesei la mînăstire. În sfîrșit, Prințul-Balerin va dansa cu o sabie în mînă și-i va ucide pe toți ceilalți. Urmat de suita lui de Diavoli va apărea Lucifer (sau Dracul-Balerin), care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
târât, încet, spre iriși. — Dă târcoale prin grădină încă de dimineață, am zis eu cu voce stinsă. Mama a oftat adânc și s-a prăbușit în scaun. — Asta-i! Sunt sigură... își caută ouăle. Biata de ea! Mama era tare mâhnită. Am chicotit nervos. Nu mă simțeam capabilă de altceva. Razele soarelui la asfințit, care se opriseră pe fața mamei, făceau ca ochii ei să pară aproape albaștri. Chipul, pe care se descifra o ușoară iritare, era atât de frumos, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
cum scrie și pe piatra tombală din Montparnasse. Și aici s-a izbit de ostilitatea unor preoți, de vanitățile altora și a fost nevoit să se retragă într-un sat (Viels Maisons), unde a trăit într-o stare extrem de precară, mâhnit, tulburat. A murit în sărăcie lucie, bolnav, în ziua de 10 august 1964. A fost înmormântat prin grija unui ucenic de-al său, de el hirotonit, preotul Dumitru Emilian Popa, paroh la Biserica Ortodoxă Română din Freiburg - Germania, cu ajutorul călugărilor
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
la Constantinopol. Ea crescuse în sânul unei societăți cultivate și prospere, atașată cu înflăcărare de memoria greacă. Tu-mi iertai mai ușor glumele pe seama popilor decât greșelile. Nu vreau să spun că-ți lipsea fervoarea religioasă, erai totuși mai puțin mâhnită când condamnam biserica decât atunci când maltratam limba. Râdeam, forțat, de câte ori lăsai să-ți scape vreun cuvânt turcesc. Mă prefăceam că nu-l înțeleg. -Ce vrea să-nsemne asta, yavroum (comoara mea) ? Dar hava (adiere muzicală) ce-o mai fi-nsemnând? De
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
pierdute într-un desen dezordonat. Pare să fi fost aici un depou. Dar, cine știe?... "O, lună plină, de-ai vedea Azi ultima durere-a mea, Ce m-a-ncercat de veghe stînd Lîngă pupitru nopți la rînd: Căci cu mîhnită simpatie Lucești pe scoarțe și hîrtie! Ah! de-aș putea pluti pe munți În raza dulcii tale frunți, Peste prăpăstii să zbor cu duhuri, Peste livadă-n senine văzduhuri, Să-mi spăl în roua ta ființa De negura ce-o
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
pierdute într-un desen dezordonat. Pare să fi fost aici un depou. Dar, cine știe?... "O, lună plină, de-ai vedea Azi ultima durere-a mea, Ce m-a-ncercat de veghe stînd Lîngă pupitru nopți la rînd: Căci cu mîhnită simpatie Lucești pe scoarțe și hîrtie! Ah! de-aș putea pluti pe munți În raza dulcii tale frunți, Peste prăpăstii să zbor cu duhuri, Peste livadă-n senine văzduhuri, Să-mi spăl în roua ta ființa De negura ce-o
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
de compoziție sau de natură statică, de scena de gen sau de imaginea ceremonială, organizarea lumii, ordinea ei evidentă și chiar o anumită complicitate cu eternitatea intră în categoria numitorului comun al imaginii. Melancolic sau nu, revoltat și eroic sau mîhnit și întunecat de compasiune, Baba este acum stăpînul unei materii ordonate și al unei lumi, atît cît se poate, sigure. Chiar dacă nu întotdeauna fericită, ba din contra, de cele mai multe ori surpată în sine pînă la suferință, această lume este, totuși
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
cu avionul era singurul mod de a ajunge ori a părăsi acest țarc singuratic. Era o pădure atât de întunecată încât până și soarele, sătul de ploaie, se preumbla nepăsător iar când sfârșea în cele din urmă în mare, adormea mâhnit și fără nici un chef să sfideze cu discu-i roșu noaptea spuzită cu stele, stele aprinse și fericite în învolburarea lor, prinse laolaltă într-o plasă deasă de insecte luminoase. Nimic nu se clintea în afara pământului însuși care-și schimba decorul
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
Gheorghe Grigurcu Să citim la întîmplare o poezie a Constanței Buzea: "era o lumină/ dar nu o mâhnită lumină/ era întreg în setea lui mare/ sufletul meu/ în aer albine și cărți/ garanții tulburătoare/ miniaturi în ființă/ și vara - verb migrator -/ agresivă și plină de ghimpi viorii/ mirosind a venin/ și țigle înclinau spre grădini/ unde umbra mișca
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
exemplu: niște studente de-ale mele m-au rugat să le ajut să finalizeze un spectacol. Piesa avea multe replici pornografice. Eu, ca om de modă veche, am vrut să folosim sinonime. Una din tinerele actrițe, spre suprinderea mea aproape mâhnită, a zis că de ce să facem așa ceva, de vreme ce toate astea sunt În viață. Părerea mea este că nu tot ce-i din viață trebuie adus pe scenă. Și invers, desigur! În Fluturii sunt liberi, mama adolescentului orb are o remarcă
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
nicăieri, Făt-Frumos. Zadarnic încerci să-mi cuprinzi mâna! Du-te înapoi. Drag îmi vei rămâne și mereu depărtat. Și-mi voi purta mereu umbra amăgitoare prin spațiul neguros al timpului. Du-te, Făt-Frumos! IERONIM: Am să rătăcesc, fără popas și mâhnit, în nesfârșirea sufletului meu. Blestemul e mai tare decât mine! FRUMOASA FĂRĂ CORP: Ți-am spus că așa va fi! Plătim cu lungi tristeți orice părere de bucurie. (se depărtează) Totuși, nu uita, luna-nfrumusețează lumea pentru dragostea noastră! (dispare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Așa a ajuns acel loc să fie frica și teama satului. Sfântul Paisie Aghioritul spune despre blestem: „Blestemul, când este rostit de o persoană care are dreptate, are mare putere. Dacă cineva își bate joc de o persoană, care este mâhnită și îndurerată, iar aceasta din urmă o va blestema, gata, s-a terminat, se pierde neamul său.” Ce putere! „Se pierde neamul său.” Cam așa ceva s-a întâmplat și cu această familie. S-a salvat unul din copiii lor, datorită
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
în favoarea noastră. La termenul care urmează, îi vom servi mai multe surprize domnului avocat Diaconescu și mă tem că îi va fi foarte greu să le contracareze cu răspunsuri facile. * Alex și Ina porniră pe străzile orașului, fără nici o țintă, mâhniți, debusolați. De câte ori aveau să mai facă oare acest drum al neștiutului...!? se întrebară fiecare dintre ei. O durere fără glas săpând necontenit în sufletele lor ca într-o rocă care nu putea să-și strige neputința. Procesul prin care urma
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
reflex masa din bucătărie. Vede termosul și tresare: "Iote un' era și termosu'!" Bărbatul nu zice nimic, fiind ocupat cu o introspecție atentă asupra danturii. Își pipăie cu un deget jegos alveolele goale, apoi dă din cap cu o figură mâhnită: "Vineri mi-a scos sioatele alea si tot mă doare si acu'. Mare zigodii si doctorii ăstia! Cum te chinuieste ei si-si mai umflă si banii... Ei între ei tot asa o făsea, tot asa s-or chinui unu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Mihai (în timp ce cornul sună prelung și din depărtare îi răspunde altul): Domnii mei, e un trist și stupid accident. Mâhnirea de abia mi-a lăsat glas să vorbesc și cuvintele sunt greu de găsit. Alteța sa Principele va fi, asemenea, adânc mâhnit, pentru că tocmai acum, cu greu s-a așezat pacea în principat dar adevăratul semn al păcii e atunci când foștii rivali există și pot fi mulțumiți, așa cum e dorința Principelui. > În loc de răspuns, Iozefina, roșie la față, mă întreabă ceo să spună
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
poezie compusă de mine ... În timpu-n care eu trăiesc E-at=t de multă lume, Iar eu cu zâmbet tineresc Eman doar gânduri bune. Nu e ușor să fii iubit Când tu nu deschizi ochii, Să vezi și chipul lor mâhnit Să-ncerci ca să-i aproprii. În lumea-n care eu mă simt Încerc să mi te aproprii, Să nu-ți mai pară infinit Profundul tău utopic. În lumea-n care eu iubesc Tot ce există-n ziuă, E ca un
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]