69 matches
-
mare domeniu de cercetare, anume istoria formării intelectualilor și a elitelor românești. Să spunem totodată că, în afara celor deja menționați, în acest domeniu istoriografic s-au mai ilustrat Dumitru Cristian Amzăr, Dan Berindei, Pompiliu Eliade, Nicolae Iorga, Nicolae Isar, Stelian Mândruț, Leonidas Rados, Vasile Pârvan, Elenă Siupiur, Maria Stan etc. De asemenea, prin partea de reconstituire a unor reglementări privind diplomele obținute de studenții români în străinătate, cercetarea noastră deschide noi direcții de reflecție pentru demersurile de istorie instituțională și chiar
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
învățării geografiei la această vârstă. Programa intitulată Geografie generală nu încorporează tematicile exhaustive ale acesteia, ci se constituie într-un demers introductiv de învățare prin intermediul elementelor semnificative perceptibile, prin translarea de la scară globală până la nivel local, de la abstract la cunoscut (Mândruț, 2009, 2010). Ea își propune să îi familiarizeze pe elevi cu elemente, fenomene și procese geografice predominant observabile (direct sau indirect), care să aibă totodată un aspect relevant pentru viața cotidiană. În contextul în care elevii vin în contact cu
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
ale grupului educat și să fie stimulativ, formativ, asigurând transferul/formarea competențelor transversale în timp. Pentru început realizăm o analiză a curriculum ului național, specific clasei a V-a (TC), care cuprinde sistemul de competențe specifice și conținuturi aferente (după Mândruț, 2010, cu revizuiri), în funcție de care se va realiza macro și microproiectarea, adică planificările anuale și cele pe unități de învățare. Competențele specifice și conținuturile care formează „curriculum - nucleu” fac parte din trunchiul comun (TC), au ca resurse de timp o
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
experiențelor și emoțiilor prin intermediul diferitelor medii, incluzând muzica, expresia corporală, literatura și artele plastice. 6.2.COMPETENȚELE DE GEOGRAFIE. ELEMENTE DEFINITORII 6.2.1.Definiții și concepte. Competențele sunt interpretate ca rezultate ale învățării, ca finalități educaționale în locul obiectivelor generale (Mândruț, 2011:9) sinonim procesului ”Output” din sistem, iar obiectivele operaționale rămân în opoziție fiind desemnate ”In-put” sistemic (Mândruț, 2010). În opinia noastră, definiția ”cibernetică” de mai sus, erodează imaginea învățământului care se face cu oameni și creează o premisă eronată
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
GEOGRAFIE. ELEMENTE DEFINITORII 6.2.1.Definiții și concepte. Competențele sunt interpretate ca rezultate ale învățării, ca finalități educaționale în locul obiectivelor generale (Mândruț, 2011:9) sinonim procesului ”Output” din sistem, iar obiectivele operaționale rămân în opoziție fiind desemnate ”In-put” sistemic (Mândruț, 2010). În opinia noastră, definiția ”cibernetică” de mai sus, erodează imaginea învățământului care se face cu oameni și creează o premisă eronată, oarecum perfecționist mecanicistă, conform căreia computerul ...rezolvă totul! Competența este un ansamblu de cunoștințe declarative, cunoștințe procedurale și
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
pe care toate formele de studiu, muncă și carieră le au în comun (Nelson Bolles, 1996 citat de Dulamă, 2010). În documentele europene acestea se mai numesc ”skills”-uri (potrivit site ului: http://www.skillsproject.ie/integrate/index.html#1 ). Mândruț (2006:51 ) asociază termenului ”skills”, aptitudinile sau deprinderile. Competența este capacitatea unei persoane de a exploata cunoștințele din repertoriul propriu pentru realizarea sarcinii, iar comportamentul observabil este manifestarea externă a competenței. După Roegiers (1998, citat de Dulamă, 2010) competența are
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
și despre orizontul local-vecinătăți etcși apoi pe toată durata gimnaziului, de la simplu la complex). 6.3. MODELUL TAXONOMIC AL COMPETENȚELOR ÎN GEOGRAFIE 6.3.1. Competențe generale ale geografiei ca domeniu educațional care să determine atingerea competențelor-cheie pot fi următoarele (Mândruț, 2006; 2009; 2010): (1) Utilizarea terminologiei (generale și specifice) în prezentare, descrierea și explicarea realității geografice (cu sisteme, structuri, elemente, procese și fenomene caracteristice). (2) Utilizarea corectă a denumirilor proprii și a terminologiei în limbi străine (3) Transferarea elementelor semnificative
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
aceste competențe generale (redate în formulări analitice pentru a fi precise) transcend sensibil învățământul preuniversitar. 6.3.2. Construirea și atingere unei competențe generale în timp Modelul teoretic, temporal, de construcție a unei competențe de Geografie (după Dulamă, 2009 și Mândruț, 2010 cu modificări), conform actualelor planuri cadru de învățământ este prezentat în continuare: Competența urmărită: „Relaționarea realității geografice (elemente, fenomene, procese, structuri și sisteme) cu reprezentarea ei cartografică (și grafică)” Acest model reprezintă o încercare de a vectoriza, pe durata
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
și datorită intuiției sale, a întrerupt studiile de medicină 36. Cu toate că motivul oficial al venirii lui Alexandru Lapedatu la București a fost cel de a studia medicina, odată ce a întrerupt studiile, s-a arătat preocupat de domenii ca 35 Stelian Mândruț, Remember Alexandru Lapedatu la trei decenii de la trecerea în neființă, în ,,Tribuna”, an II, nr. 35, Sibiu, 1990, p. 8. 36 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 148-150. 16 literatura, istoria și dreptul. A frecventat lecțiile de drept și de istorie ale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
s-a folosit de legăturile personale. A apelat la Ministerul de Finanțe 3 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și monumentele istorice, în ,,Revista muzeelor și monumentelor istorice, seria monumente istorice și de artă, nr.1 București, 1984, p. 64. 4 Stelian Mândruț, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în “Sargeția”, nr. XX (1986-1987), Cluj, 1989, p. 459-460. 5 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu, președintele Academiei Române, în ,,Academica”, nr. VII, București, 1994, p. 10 11. 6 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese, Articole, cuvântări, amintiri, Editura ,,Dacia
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a susținut ca și în perioada cât a fost 27 Ștefan Pascu, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare, Editura Academiei Române, București, 1991, p. 57. 28 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 305. 29 Ibidem, p. 306. 30 Stelian Mândruț, op.cit., p. 461. 31 Ștefan Pascu, op.cit., p. 78. 32 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 312. 33 Ibidem, p. 313. 71 secretar al acesteia, activitatea de cercetare și conservare a monumentelor istorice. În această calitate s-a confruntat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a lui Alexandru Lapedatu ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj-Napoca, 1992. Lapedatu, Alexandru, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912. Idem, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura ,,Sfetea”, București, 1915. 91 Mândruț, Stelian, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în ,,Sargeția”, nr. XX, (1986-1987), Cluj-Napoca, 1989. Opriș, Ioan, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Editura Științifică, București, 1996. Idem, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, Editura ,,Albastră”, București, 1982. Idem, Alexandru Lapedatu în slujba istoriei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și datorită intuiției sale, a întrerupt studiile de medicină 36. Cu toate că motivul oficial al venirii lui Alexandru Lapedatu la București a fost cel de a studia medicina, odată ce a întrerupt studiile, s-a arătat preocupat de domenii ca 35 Stelian Mândruț, Remember Alexandru Lapedatu la trei decenii de la trecerea în neființă, în ,,Tribuna”, an II, nr. 35, Sibiu, 1990, p. 8. 36 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 148-150. 16 literatura, istoria și dreptul. A frecventat lecțiile de drept și de istorie ale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
s-a folosit de legăturile personale. A apelat la Ministerul de Finanțe 3 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și monumentele istorice, în ,,Revista muzeelor și monumentelor istorice, seria monumente istorice și de artă, nr.1 București, 1984, p. 64. 4 Stelian Mândruț, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în “Sargeția”, nr. XX (1986-1987), Cluj, 1989, p. 459-460. 5 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu, președintele Academiei Române, în ,,Academica”, nr. VII, București, 1994, p. 10-11. 6 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese, Articole, cuvântări, amintiri, Editura ,,Dacia”, Cluj
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a susținut ca și în perioada cât a fost 27 Ștefan Pascu, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare, Editura Academiei Române, București, 1991, p. 57. 28 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 305. 29 Ibidem, p. 306. 30 Stelian Mândruț, op.cit., p. 461. 31 Ștefan Pascu, op.cit., p. 78. 32 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 312. 33 Ibidem, p. 313. 71 secretar al acesteia, activitatea de cercetare și conservare a monumentelor istorice. În această calitate s-a confruntat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a lui Alexandru Lapedatu ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj-Napoca, 1992. Lapedatu, Alexandru, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912. Idem, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura ,,Sfetea”, București, 1915. 91 Mândruț, Stelian, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în ,,Sargeția”, nr. XX, (1986 1987), Cluj-Napoca, 1989. Opriș, Ioan, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Editura Științifică, București, 1996. Idem, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, Editura ,,Albastră”, București, 1982. Idem, Alexandru Lapedatu în slujba
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
politică, Polirom, Iași. Toderean, Olivia (2002), „Despre oameni, state și războaie. Relațiile internaționale ca ultima frontieră a regândirilor feministe”, în Olivia Toderean (coord.), Itinerarii contestatare, Politeia, București. Toderean, Olivia (2004), „Genul în studierea relațiilor internaționale”, în Eniko Magyari-Vincze și Petruța Mândruț (coord.), Gen, societate și cultură. Cursuri universitare, Editura Fundației Desire, Cluj-Napoca. Toffler, Alvin (1995), Puterea în mișcare, Antet, București. True, Jacqui (1996), „Feminism”, în Scott Burchill, Andrew Linklater (eds.), Theories of International Relations, Macmillan, Londra. Tsygankov, P.A. (2002), Teorya Mejdunarodnîh
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
locuință cu uzufruct și rentă viageră. Tel. 0742028419, 293931, seara. DECESE Înregistrate la Timișoara în perioada 7 - 14 iulie 2005 Cone Maria, 77 ani l Cojocaru Nicolae, 57 ani l Bălan Adam, 80 ani l Busch Augustin, 69 ani l Mândruț Titu, 66 ani l Fürpacher Iolanta, 82 ani l Șerban Alexandru, 4 zile l Băcilă Dorina, 63 ani l Gruescu Nicolae, 77 ani l Binder Luiza, 77 ani l Barna Ioan, 58 ani l Tudora Maria, 52 ani l Cârnu
Agenda2005-29-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283958_a_285287]
-
Ministrul de Interne, Gabriel Berca, a anunțat luni că a decis schimbarea din funcție a șefului Direcției Medicale din MAI, Venceron Vlăsceanu. În locul lui Vlăsceanu a fost împuternicit Cornel Manoil Mândruț. În exercitarea atribuțiilor sale specifice, Direcția Medicală aplică strategia și politica sanitară a Guvernului în domeniul asigurării sănătății întregului personal asistat și al continuării procesului de reformă și modernizare al rețelei sanitare proprii.
Directorul Direcţiei Medicale din MAI, demis după atacul de la la Perla () [Corola-journal/Journalistic/23363_a_24688]
-
de un an de închisoare pentru act sexual cu un minor și un an interzicerea unor drepturi, după împlinirea vârstei de 18 ani, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de patru ani de închisoare.De asemenea, Denișa Florentina Mândruț a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de minori și trei ani interzicerea unor drepturi, după împlinirea vârstei de 18 ani. Instanță a dispus ca în cazul acesteia să fie dedusa din pedeapsă durată
Dan Grecu-condamnat la zece ani închisoare cu executare pentru trafic de minori by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/21853_a_23178]
-
să fie dedusa din pedeapsă durată reținerii și arestării preventive, respectiv din 27 octombrie 2011 în 15 noiembrie 2011, când a expirat mandatul de arestare preventivă de 19 zile. În noiembrie 2011, Dan Grecu, Gabriel Cătălin Șandru și Denișa Florentina Mândruț, ultimii doi în vârstă de 17 ani, au fost trimiși în judecată, în stare de arest, de procurorii DIICOT, pentru trafic de minori.Potrivit anchetatorilor, Denișa Florentina Mândruț racola minore în vederea practicarii prostituției, acestea fiind prezentate ulterior lui Dan Grecu
Dan Grecu-condamnat la zece ani închisoare cu executare pentru trafic de minori by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/21853_a_23178]
-
zile. În noiembrie 2011, Dan Grecu, Gabriel Cătălin Șandru și Denișa Florentina Mândruț, ultimii doi în vârstă de 17 ani, au fost trimiși în judecată, în stare de arest, de procurorii DIICOT, pentru trafic de minori.Potrivit anchetatorilor, Denișa Florentina Mândruț racola minore în vederea practicarii prostituției, acestea fiind prezentate ulterior lui Dan Grecu.La perchezițiile făcute anul trecut la locuința lui Dan Grecu a fost găsită una dintre victime, în vârstă de 15 ani, preciza DIICOT. Agenția Mediafax relata, de asemenea
Dan Grecu-condamnat la zece ani închisoare cu executare pentru trafic de minori by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/21853_a_23178]
-
l Banu Aurelia, 78 ani l Comșe Vasile, 37ani l Hotea Ana, 18 ani l Rostași Laiuși, 52 ani l Vlad Dan, 50 ani l Șoancă Traian, 77 ani l Sărăcuț Mathias-Daniel, 11 zile l Niculiță Constantin, 42 ani l Mândruț Maria, 65 ani l Popov Maria, 92 ani l Kozler Venzel, 77 ani.
Agenda2005-06-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283367_a_284696]
-
Ion Simuț În imensa corespondență primită de Nicolae Iorga, editorii Petre Țurlea și Stelian Mândruț au ales o secvență tematică: aceea privitoare la relațiile unor universitari clujeni cu Nicolae Iorga, de la înființarea Universității românești din Cluj, în 1919, și până la moartea savantului, în 1940. E vorba de 283 de scrisori, dintre care numai 24 au
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
pentru Nicolae Iorga sunt foarte numeroase în corespondența trimisă de universitarii clujeni. Le consider dincolo de orice convenții și interese mărunte, pentru că istoricul și omul politic aveau mari merite în întemeierea Universității românești la Cluj. În prefața volumului de corespondență, Stelian Mândruț trece în revistă, sistematic, toate aceste contribuții. Nicolae Iorga a făcut parte din Comisia Universitară inițială care s-a ocupat de întemeierea propriu-zisă a Universității: proiecția structurii organizatorice, urmată de selecția conferențiarilor și a profesorilor, validarea concursurilor, solicitarea colaborărilor din
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]