69 matches
-
politică, Polirom, Iași. Toderean, Olivia (2002), „Despre oameni, state și războaie. Relațiile internaționale ca ultima frontieră a regândirilor feministe”, în Olivia Toderean (coord.), Itinerarii contestatare, Politeia, București. Toderean, Olivia (2004), „Genul în studierea relațiilor internaționale”, în Eniko Magyari-Vincze și Petruța Mândruț (coord.), Gen, societate și cultură. Cursuri universitare, Editura Fundației Desire, Cluj-Napoca. Toffler, Alvin (1995), Puterea în mișcare, Antet, București. True, Jacqui (1996), „Feminism”, în Scott Burchill, Andrew Linklater (eds.), Theories of International Relations, Macmillan, Londra. Tsygankov, P.A. (2002), Teorya Mejdunarodnîh
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
țării. Viorea și ghiocel Sunt micuță și suavă De ce-s mov toți mă-ntreabă. Sunt micuță parfumată Și la toți eu le sunt dragă. Răspândesc parfumul meu Și se duce lin în jos a câmpul cel mai frumos. Ghiocelul cel mândruț A ieșit doar un picuț Să se bucure nițel De-un miros îmbietor. Care umblă călător C-un parfum încântător. Jos în codru Jos în codrul înverzit Mare nuntă s-a pornit Lăutarii greierașii, iar nuntașii fluturașii. Au dat drumul
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mare domeniu de cercetare, anume istoria formării intelectualilor și a elitelor românești. Să spunem totodată că, în afara celor deja menționați, în acest domeniu istoriografic s-au mai ilustrat Dumitru Cristian Amzăr, Dan Berindei, Pompiliu Eliade, Nicolae Iorga, Nicolae Isar, Stelian Mândruț, Leonidas Rados, Vasile Pârvan, Elenă Siupiur, Maria Stan etc. De asemenea, prin partea de reconstituire a unor reglementări privind diplomele obținute de studenții români în străinătate, cercetarea noastră deschide noi direcții de reflecție pentru demersurile de istorie instituțională și chiar
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
învățării geografiei la această vârstă. Programa intitulată Geografie generală nu încorporează tematicile exhaustive ale acesteia, ci se constituie într-un demers introductiv de învățare prin intermediul elementelor semnificative perceptibile, prin translarea de la scară globală până la nivel local, de la abstract la cunoscut (Mândruț, 2009, 2010). Ea își propune să îi familiarizeze pe elevi cu elemente, fenomene și procese geografice predominant observabile (direct sau indirect), care să aibă totodată un aspect relevant pentru viața cotidiană. În contextul în care elevii vin în contact cu
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
ale grupului educat și să fie stimulativ, formativ, asigurând transferul/formarea competențelor transversale în timp. Pentru început realizăm o analiză a curriculum ului național, specific clasei a V-a (TC), care cuprinde sistemul de competențe specifice și conținuturi aferente (după Mândruț, 2010, cu revizuiri), în funcție de care se va realiza macro și microproiectarea, adică planificările anuale și cele pe unități de învățare. Competențele specifice și conținuturile care formează „curriculum - nucleu” fac parte din trunchiul comun (TC), au ca resurse de timp o
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
experiențelor și emoțiilor prin intermediul diferitelor medii, incluzând muzica, expresia corporală, literatura și artele plastice. 6.2.COMPETENȚELE DE GEOGRAFIE. ELEMENTE DEFINITORII 6.2.1.Definiții și concepte. Competențele sunt interpretate ca rezultate ale învățării, ca finalități educaționale în locul obiectivelor generale (Mândruț, 2011:9) sinonim procesului ”Output” din sistem, iar obiectivele operaționale rămân în opoziție fiind desemnate ”In-put” sistemic (Mândruț, 2010). În opinia noastră, definiția ”cibernetică” de mai sus, erodează imaginea învățământului care se face cu oameni și creează o premisă eronată
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
GEOGRAFIE. ELEMENTE DEFINITORII 6.2.1.Definiții și concepte. Competențele sunt interpretate ca rezultate ale învățării, ca finalități educaționale în locul obiectivelor generale (Mândruț, 2011:9) sinonim procesului ”Output” din sistem, iar obiectivele operaționale rămân în opoziție fiind desemnate ”In-put” sistemic (Mândruț, 2010). În opinia noastră, definiția ”cibernetică” de mai sus, erodează imaginea învățământului care se face cu oameni și creează o premisă eronată, oarecum perfecționist mecanicistă, conform căreia computerul ...rezolvă totul! Competența este un ansamblu de cunoștințe declarative, cunoștințe procedurale și
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
pe care toate formele de studiu, muncă și carieră le au în comun (Nelson Bolles, 1996 citat de Dulamă, 2010). În documentele europene acestea se mai numesc ”skills”-uri (potrivit site ului: http://www.skillsproject.ie/integrate/index.html#1 ). Mândruț (2006:51 ) asociază termenului ”skills”, aptitudinile sau deprinderile. Competența este capacitatea unei persoane de a exploata cunoștințele din repertoriul propriu pentru realizarea sarcinii, iar comportamentul observabil este manifestarea externă a competenței. După Roegiers (1998, citat de Dulamă, 2010) competența are
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
și despre orizontul local-vecinătăți etcși apoi pe toată durata gimnaziului, de la simplu la complex). 6.3. MODELUL TAXONOMIC AL COMPETENȚELOR ÎN GEOGRAFIE 6.3.1. Competențe generale ale geografiei ca domeniu educațional care să determine atingerea competențelor-cheie pot fi următoarele (Mândruț, 2006; 2009; 2010): (1) Utilizarea terminologiei (generale și specifice) în prezentare, descrierea și explicarea realității geografice (cu sisteme, structuri, elemente, procese și fenomene caracteristice). (2) Utilizarea corectă a denumirilor proprii și a terminologiei în limbi străine (3) Transferarea elementelor semnificative
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
aceste competențe generale (redate în formulări analitice pentru a fi precise) transcend sensibil învățământul preuniversitar. 6.3.2. Construirea și atingere unei competențe generale în timp Modelul teoretic, temporal, de construcție a unei competențe de Geografie (după Dulamă, 2009 și Mândruț, 2010 cu modificări), conform actualelor planuri cadru de învățământ este prezentat în continuare: Competența urmărită: „Relaționarea realității geografice (elemente, fenomene, procese, structuri și sisteme) cu reprezentarea ei cartografică (și grafică)” Acest model reprezintă o încercare de a vectoriza, pe durata
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
și datorită intuiției sale, a întrerupt studiile de medicină 36. Cu toate că motivul oficial al venirii lui Alexandru Lapedatu la București a fost cel de a studia medicina, odată ce a întrerupt studiile, s-a arătat preocupat de domenii ca 35 Stelian Mândruț, Remember Alexandru Lapedatu la trei decenii de la trecerea în neființă, în ,,Tribuna”, an II, nr. 35, Sibiu, 1990, p. 8. 36 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 148-150. 16 literatura, istoria și dreptul. A frecventat lecțiile de drept și de istorie ale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
s-a folosit de legăturile personale. A apelat la Ministerul de Finanțe 3 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și monumentele istorice, în ,,Revista muzeelor și monumentelor istorice, seria monumente istorice și de artă, nr.1 București, 1984, p. 64. 4 Stelian Mândruț, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în “Sargeția”, nr. XX (1986-1987), Cluj, 1989, p. 459-460. 5 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu, președintele Academiei Române, în ,,Academica”, nr. VII, București, 1994, p. 10-11. 6 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese, Articole, cuvântări, amintiri, Editura ,,Dacia”, Cluj
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a susținut ca și în perioada cât a fost 27 Ștefan Pascu, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare, Editura Academiei Române, București, 1991, p. 57. 28 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 305. 29 Ibidem, p. 306. 30 Stelian Mândruț, op.cit., p. 461. 31 Ștefan Pascu, op.cit., p. 78. 32 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 312. 33 Ibidem, p. 313. 71 secretar al acesteia, activitatea de cercetare și conservare a monumentelor istorice. În această calitate s-a confruntat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a lui Alexandru Lapedatu ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj-Napoca, 1992. Lapedatu, Alexandru, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912. Idem, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura ,,Sfetea”, București, 1915. 91 Mândruț, Stelian, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în ,,Sargeția”, nr. XX, (1986 1987), Cluj-Napoca, 1989. Opriș, Ioan, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Editura Științifică, București, 1996. Idem, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, Editura ,,Albastră”, București, 1982. Idem, Alexandru Lapedatu în slujba
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și datorită intuiției sale, a întrerupt studiile de medicină 36. Cu toate că motivul oficial al venirii lui Alexandru Lapedatu la București a fost cel de a studia medicina, odată ce a întrerupt studiile, s-a arătat preocupat de domenii ca 35 Stelian Mândruț, Remember Alexandru Lapedatu la trei decenii de la trecerea în neființă, în ,,Tribuna”, an II, nr. 35, Sibiu, 1990, p. 8. 36 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 148-150. 16 literatura, istoria și dreptul. A frecventat lecțiile de drept și de istorie ale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
s-a folosit de legăturile personale. A apelat la Ministerul de Finanțe 3 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și monumentele istorice, în ,,Revista muzeelor și monumentelor istorice, seria monumente istorice și de artă, nr.1 București, 1984, p. 64. 4 Stelian Mândruț, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în “Sargeția”, nr. XX (1986-1987), Cluj, 1989, p. 459-460. 5 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu, președintele Academiei Române, în ,,Academica”, nr. VII, București, 1994, p. 10 11. 6 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese, Articole, cuvântări, amintiri, Editura ,,Dacia
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a susținut ca și în perioada cât a fost 27 Ștefan Pascu, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare, Editura Academiei Române, București, 1991, p. 57. 28 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 305. 29 Ibidem, p. 306. 30 Stelian Mândruț, op.cit., p. 461. 31 Ștefan Pascu, op.cit., p. 78. 32 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 312. 33 Ibidem, p. 313. 71 secretar al acesteia, activitatea de cercetare și conservare a monumentelor istorice. În această calitate s-a confruntat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a lui Alexandru Lapedatu ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj-Napoca, 1992. Lapedatu, Alexandru, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912. Idem, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura ,,Sfetea”, București, 1915. 91 Mândruț, Stelian, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în ,,Sargeția”, nr. XX, (1986-1987), Cluj-Napoca, 1989. Opriș, Ioan, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Editura Științifică, București, 1996. Idem, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, Editura ,,Albastră”, București, 1982. Idem, Alexandru Lapedatu în slujba istoriei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
1832] (f.a.). Despre război. (note și verificarea științifică a textului: general-maior dr. Corneliu Soare). București: Editura Antet. Claval Paul [1994] (2001). Geopolitică și geostrategie. Gândirea politică, spațiul și teritoriul în secolul al XX-lea. (trad.: Maria Elisabeta Popescu și Octavian Mândruț). București: Editura Corint. Conea Ion, Golopenția Anton și Popa-Vereș M. (1940). Geopolitica. Craiova: Editura Ramuri. Cordellier Serge, Poisson Élisabeth (coord.) (2002). Națiuni și naționalisme. (trad.: Brândușa Prelipceanu; postf.: Mirela-Luminița Murgescu). București: Editura Corint. Coser Lewis A. (ed.) (1975). The Idea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
GRECU 20 - ALINĂ GÂNDILĂ 21 - ALINĂ GÂNDILĂ 22 - RALUCA LEONTE 23 - SERGIU GHERGHINA - CRISTINA MUNTEAN - RALUCA BRENDEA - VICTOR CIOARĂ - MIHAELA CHEREJI - IOANA MUREȘAN - SERGIU GHERGHINA - RALUCA MARINCEAN - RALUCA MARINCEAN - SERGIU GHERGHINA - ALIN CHINDEA, CLAUDIU FLOROAIE, RALUCA JURJE - RALUCA MARINCEAN - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - ANDREEA BOCA - RENATA MÂNDRUȚ - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - ANDREEA BOCA - CLAUDIA CIUBĂNCAN - ANDREEA BOCA și RALUCA MARINCEAN - ANDREEA BOCA - ANDREEA MICU POSTFAȚA - CLAUDIA CIUBĂNCAN REVIZORI: CLAUDIA CIUBĂNCAN și RALUCA MĂRINCEAN Epopeea lui Ghilgameș, trad
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ALINĂ GÂNDILĂ 21 - ALINĂ GÂNDILĂ 22 - RALUCA LEONTE 23 - SERGIU GHERGHINA - CRISTINA MUNTEAN - RALUCA BRENDEA - VICTOR CIOARĂ - MIHAELA CHEREJI - IOANA MUREȘAN - SERGIU GHERGHINA - RALUCA MARINCEAN - RALUCA MARINCEAN - SERGIU GHERGHINA - ALIN CHINDEA, CLAUDIU FLOROAIE, RALUCA JURJE - RALUCA MARINCEAN - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - ANDREEA BOCA - RENATA MÂNDRUȚ - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - ANDREEA BOCA - CLAUDIA CIUBĂNCAN - ANDREEA BOCA și RALUCA MARINCEAN - ANDREEA BOCA - ANDREEA MICU POSTFAȚA - CLAUDIA CIUBĂNCAN REVIZORI: CLAUDIA CIUBĂNCAN și RALUCA MĂRINCEAN Epopeea lui Ghilgameș, trad. de Virginia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
21 - ALINĂ GÂNDILĂ 22 - RALUCA LEONTE 23 - SERGIU GHERGHINA - CRISTINA MUNTEAN - RALUCA BRENDEA - VICTOR CIOARĂ - MIHAELA CHEREJI - IOANA MUREȘAN - SERGIU GHERGHINA - RALUCA MARINCEAN - RALUCA MARINCEAN - SERGIU GHERGHINA - ALIN CHINDEA, CLAUDIU FLOROAIE, RALUCA JURJE - RALUCA MARINCEAN - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - ANDREEA BOCA - RENATA MÂNDRUȚ - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - ANDREEA BOCA - CLAUDIA CIUBĂNCAN - ANDREEA BOCA și RALUCA MARINCEAN - ANDREEA BOCA - ANDREEA MICU POSTFAȚA - CLAUDIA CIUBĂNCAN REVIZORI: CLAUDIA CIUBĂNCAN și RALUCA MĂRINCEAN Epopeea lui Ghilgameș, trad. de Virginia Șerb]nescu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
RALUCA LEONTE 23 - SERGIU GHERGHINA - CRISTINA MUNTEAN - RALUCA BRENDEA - VICTOR CIOARĂ - MIHAELA CHEREJI - IOANA MUREȘAN - SERGIU GHERGHINA - RALUCA MARINCEAN - RALUCA MARINCEAN - SERGIU GHERGHINA - ALIN CHINDEA, CLAUDIU FLOROAIE, RALUCA JURJE - RALUCA MARINCEAN - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - ANDREEA BOCA - RENATA MÂNDRUȚ - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - ANDREEA BOCA - CLAUDIA CIUBĂNCAN - ANDREEA BOCA și RALUCA MARINCEAN - ANDREEA BOCA - ANDREEA MICU POSTFAȚA - CLAUDIA CIUBĂNCAN REVIZORI: CLAUDIA CIUBĂNCAN și RALUCA MĂRINCEAN Epopeea lui Ghilgameș, trad. de Virginia Șerb]nescu și Al. Dima, București
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ap. 5, sectorul 6. 22. Cernicova Galina, cetățean rus, născută la 14 noiembrie 1933 în localitatea Batumi, U.R.S.S., fiica lui Feodor și Tatiana, cu domiciliul în Timișoara, str. N. Titulescu nr.11, sc. A, ap.1, județul Timiș. 23. Mîndruț Gheorghe, cetățean bulgar, născut la 14 octombrie 1927 în localitatea Pocraina, Bulgaria, fiul lui Sîrbu și Maria, cu domiciliul în București, str. Salcîmilor nr. 6, sectorul 2. 24. Maiorescu Tereza Jozefa, cetățean polonez, născută la 12 septembrie 1929 în localitatea
HOT��RÂRE nr. 478 din 21 septembrie 1993 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122170_a_123499]
-
Protecția și conservarea egalității aerului ● Protecția și conservarea calității apelor ● Protecția și conservarea calității solului Sunt recomandate manualele: ● Geografie fizică generală, manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactica și Pedagogica R. A. edițiile 1996, 1997,1998, autori: Grigore Posea, Octavian Mândruț ● Geografia umană și economică a lumii, manual pentru clasa a X-a, Editura Didactica și Pedagogica R.A., edițiile 1997, 1998, 1999, autori: V. Tufescu, Gr. Posea, V. Cucu, I. Velcea, O. Mândruț. ● Geografia mediului înconjurător, manual pentru clasa a XI
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]