59 matches
-
de samă că mama nu mai vrea să-mi răspundă, căci ea adormise, galbenă, cu furca-n mână și cu buzele ce zâmbeau abia. O gândire adâncă părea că o coprinsese; eu o trăgeam din când în când încet de mânică; dar ea mi se părea că nu vrea să-mi răspundă. A venit în urmă tata, oamenii a[u] întins-o pe-o masă - și a venit satul întreg... unii din ei plângeau; eu priveam la ei, dar nu știam
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu cărare pin mijlocul capului, ochii mari, caprii, ce se uitau mirați la mine, sprâncenele arcate și îmbinate, nasul fin ca [a] unei dame mari, bărbia rotundă și plină, iar, când râdea, două, gropițe cochete. Cămașa albă, cu altițe și mânici largi, fota curată și nouă, iar picioarele goale. Cu cât o priveam, îmi părea mai frumoasă și-o sărutai încă o dată. - O! zise ea, râzând vesel, îți iei la guri parc-ar fi dentr-al tău... ia fii bun, mă rog
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pentru ca să mă faci fericită. - Aide de! Sofia, zisei eu ridicînd-o din genunchi și punînd-o să șadă pe genunchii mei. Taci, copilul meu, cum poți vorbi astfel. Ea tremura de iritațiune și d-o durere convulsivă și pasionată. Își ștersese cu mânica lacrimile, iar eu [O] strângeam la pieptul meu și o legănam pe genunchi astfel cum leagănă un tată pe copilul său ce se bosumflă. Ea plânse convulsiv, ascunzîndu-și apăsat fața pe pieptul meu, pîn-își răcori inima ei plină de durere
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Cezara într-un domino negru a cărui glugă era lasată pe spate... Era frumoasă astfel... fața ei de marmură contrasta cu dominoul de mătase neagră și părul ei propriu care cădea în șuvițe lungi, strălucite, negre pe umerii ei... din mânici se iveau mânuțele ei de regină cu degețelele lungi. De sub poalele dominoului se iveau picioarele mici în botinele lor lustruite... Ea cântă... Era atâta dulce tristeță, părea c-o esperiență lungă și dureroasă vorbește din acest frumos demon, era atâta
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
uite-l, repede ușa-napoi ș-o închide cu lăcata. - În fereastă: Băh! Popa scutura de ușă, oamenii țineau vârtos, ca să nu lese pe dracul să fugă... - Vezi, mă! Trăsni-l-ar crucea lui Dumnezeu, Necurat, cum mi-o fript mânica, zice cu spaimă Buchilat. - D-apoi cum puțea în biserică, zice Nicodim, gândeai c-o dat cineva foc [la] biserică. - Necuratul! Putoarea iadului! - Chiu! popa-n biserică. - Țineți, mă, nu lăsați ușa. în fereasta bisericii: Beh! - Pintilie! mergi de trage
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de pe când eram holtei, de pe când îmblam să stricăm casele oamenilor, adaose el râzând, și uită și tu ce-i pe capul tău... știi, vorba ceea... capu să trăiască, belelele curg. - Drept ai... bine zici, zise Rufă ștergîndu-și cu vârful mânicii o lacrimă involuntară... capu să trăiască, că belelele curg din mila Domnului... De la D-zeu vin toate, și bune și rele, să le primim așa cum vin dacă nu le putem schimba. Frumoasa damă de casă se ivi și Porfirie-i
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
operetă în două acte cu muzica de Eduard Wachman tatăl, și "O palmă în teatru național", comedie în 2 acte. Wachman tatăl era unul din acei muzicanți plini de talent și de reminisecnțe, care în vremea lui scutura ariile din mânică, încît o mulțime de operete din repertoriul vechi al teatrului bucureștean i datoresc lui origina lor. Cu toate că operetele acele sunt foarte plăcute, astăzi nu se mai aude aproape nimic de ele. Amintim numai, pentru cine le va fi văzut, feeri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
orașele noastre ave a să relateze Alex Lapedatu, membru al Academiei Române, în ședința Academiei de la 15 iunie 1934. Să-l urmărim. Plecând din București spre Iași, la 13 septembrie cu „poșta” timpului, „cei doi surugii - cu pieptarele lor valahe, cu mânicile largi ale cămășii, cu cismele lor î nalt e, cu căciulile mici de blană și cu pletele în vânt, plesnind mereu din bicele lor lungi, făcând să răsune pădurile de strigătel e lor - care-i făceau pitorești”, ajung către seară
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care le-a adunat o viață întreagă să facă un muzeu al satului” . „ în ograda largă, apăsată de lipsa gospodinei plecată printre umbre, găsim un bătrân cu barba frumoasă, aproape albă cu ochii scormonitori și într-o cămașă subțire cu mânicile suflecate , pentru treburile casei.” Ușa clădirii fiind deschisă, vizitatorul pășea în pridvor citind afișul „scris pe un cartonaș alb cu un ușor tremur de emoție”: „Omule ! Ești rugat să pășești cu evlavie în casa pe care au sfințit-o dragostea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
lună nao! / Dă-mi cămașă nao, / S-ți dau petrec vao, / S-ți bagi tu frașe, / S-ți li mânci de Paști" sau "Lună, lună noauă, / Dă-mi cămeași noauă, / Să-ți dau patru oauă, / Să-ți li bazî du mînică, / Să le mîți duminică; / Să-ți li bazî tu frași, / Tra s-li mâți la Paști; / S-li bazî tu tăpsie, / S-le-ai (sau s-li) mâți tră Stămărie."202 "Luna Nouă" este invocată, în mentalitatea tradițională universală, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
într-o cameră dintr-o casă pretins bântuită, postelnicul are halucinații generate de umbrele nocturne și crede că privirea îi deslușește contururile înspăimântătoare ale unei fantome: Stafia se apropia de pat, întinse mâinile, postelnicul se credea perdut. El simte mișcările mînicii ei...". Din păcate, alternanța timpurilor verbale (imperfect vs. prezent) derutează, efect contracarat, întrucâtva, de organizarea paratactică a frazei: "Mâna stafiii rădică plapoma după capul postelnicului; atinge fața lui; o răsfață; postelnicul nu mai sufla...". (Anti)climaxul nu întârzie: Stafia se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fi adus vrun amestec, vro ingerință din afară. Deși aproape toate războaiele moderne se deschid sub pretexte umanitare, totuși cauzele, în genere bine cunoscute, sânt cu totul altele și n-au a împărți cu pretextul nici în clin, nici în mânică. Cerneală și hârtie s-au întrebuințat într-adevăr multă pentru cestiuni umanitare, bani însă puțini, iar sânge nici o picătură măcar. În fine, daca e vorba de umanitarism, atunci poporul acela care întra-adevăr are nevoie de-o tratare umană este poporul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi adus vrun amestec, vro ingerință din afară. Deși aproape toate războaiele moderne se deschid sub pretexte umanitare, totuși cauzele, în genere bine cunoscute, sânt cu totul altele și n-au a împărți cu pretextul nici în clin, nici în mânică. Cerneală și hârtie s-au întrebuințat într-adevăr multă pentru cestiuni umanitare, bani însă puțini, iar sânge nici o picătură măcar. În fine, dacă e vorba de umanitarism, atunci poporul acela care într-adevăr are nevoie de-o tratare umană este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
negri, cu espresia lor de inteligență și energie, coloarea închisă a părului și frumusețea femeilor sunt comune amânduror ramurelor. Și în străinătate țințarul păstrează portul său, asemănător cu al albanezului, cămașa cu cute până 'n genunchi, tunica galbenă deschisă, cu mânici înguste lucrate cu găitane negre, peste aceasta un pieptar cu jumătăți de mâneci și cu guler mare, brâu roșu, fes asemenea, iar în picioare opinci în forma sandalelor. Negustorii au un port amestecat turco - europienesc. Românii macedoneni se țin de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
uite-l, repede ușa-napoi ș-o închide cu lăcata. În fereastă: Băh! Popa scutura de ușă, oamenii țineau vârtos, ca să nu lase pe dracul să fugă... Vezi, mă! Trăsni-l-ar crucea lui Dumnezeu, Necurat, cum mi-o fript mânica, zice cu spaimă Buchilat. D-apoi cum puțea în biserică, zice Nicodim, gândeai c-o dat cineva foc la biserică. Necuratul! Putoarea iadului! Chiu! popa-n biserică. Țineți, mă, nu lăsați ușa. În fereasta bisericii: Beh! Pintilie! mergi de trage
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
op. cit., p.51. 663 cioplește un lemn, din care nu știm ce se va finaliza, poate o statuetă, sau un instrument muzical, sau mai banal o lingură. O femeie tânără, cu fața arămie și ochi negri adumbriți, brațe vânjoase și mânicile suflecate ale bluzei, bate regulat cu maiul Într-o piuă de lemn câteva kilograme de orez În vederea decorticării. Puțin mai Încolo, o bătrână vântură Într-un ciur orezul, pe care apoi Îl pune Într-un paner de bambus. O pisică
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Ionescu; Constantin Ionescu; Gabriel Irod; Dumitru Ispas; Daniel Ispas; Dumitru G. Jianu; Walter C. Jurcovan; Constantin S. Kopicuc; Ilie Ț. Lache; Ioan N. Lazăr; Mircea Lovin; Constantin Lupu; Cristian Lupu; Vasile I. Macsentian; Constantin Manea; Ruslan Florinel Manea; Gheorghe P. Mânica; Ruxandra Mihaela Marcu; G. Elenă Marghidan; Mircea Margutoiu; Liviu Iulian O. Marin; Petre Ț. Marinescu; Octavian N. Marinescu; Mircea B. Marinescu; Torino Nicolae Mateescu; G. Nicolae Mateescu; Dan Sorin Mănescu; St. Eugen Micu; Marian D. Mirea; Mioara Luiza Mirea; Nelu
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
Stinatz, Hauptstr. 194, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, Str. Fluviului nr. 3, bl. PB30, ap. 13, județul Bihor. 92. Bach Dana, născută la 23 martie 1970 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Dobay Iosif și Mânica Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 78628 Rottweil, Bergstr. 15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mediaș, str. 1 Decembrie nr. 29, județul Sibiu. 93. Voinea-Olteanu Niculae, născut la 22 decembrie 1933 în localitatea Sacele, județul Constantă, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 774 din 16 august 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136332_a_137661]
-
Gabor A. Alexandru 949. Gartner A. Rudolf 950. Goran I. Ioan 951. Halasz P. Pavel 952. Harsany E. Rudolf 953. Hudea A. Dionisie 954. Hudea I. Ioachim 955. Layos E. Elek 956. Lucaciu Ileana Nicolae 957. Mân Gh. Ioan 958. Mânica Gh. Ioan 959. Marcu I. Alexandru 960. Marginea N. Ion 961. Mate P. Pâl 962. Matei V. Corneliu 963. Minai A. Ioan 964. Miu P. Ioan 965. Moga V. Vasile 966. Moldovan Gh. Gheorghe 967. Moldovan I. Mihail 968. Muntean
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
Traun, Schulstr. 59, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Ploiești, str. Gageni nr. 111, bl. G9, ap. 19, județul Prahova. 206. Constantin Elenă, născută la 27 aprilie 1968 în localitatea Iordacheanu, județul Prahova, România, fiica lui Cioncau Gheorghe și Mânica Niculina, cu domiciliul actual în Austria, 4050 Traun, Schulstr. 59, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Urlați, str. Cuza-Voda nr. 43, județul Prahova. 207. Bala Eva, născută la 15 mai 1945 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
cu cusuturi la guler după forma litera A. Iar cei ce au priimit port europienesc vor purta iarăși la zile de paradă capele în trei colțuri cu pană albă pă marginea ei, uniformă de postav civit, cu cusături la guler, mânici și buzunări după forma litera B“ (Buletin, gazetă oficială, 1834, nr. 32). Încercarea de a ordona într-o schemă logică tabloul epocii de tranziție relevă două aspecte esențiale: fenomene de coexistență și forme hibride. În principiu, distincția s-ar putea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fraise; haina de deasupra blănită, fraise; pălărie căciulă de blană în colțuri un fel de tricorn, cizmulițe galbene. Boer moldovan AI 11. haina dedesubt fraise brâu de șal galben; haina de deasupra verde cu blăniță brumărie (bordură și mâneci). Din mânicile hainei de deasupra ies mânicile fraise ale hainei dedesubt. Acoperământul capului nalt de blăniță brumărie, cu fund fraise covârșind mărginile. Șalvari galbeni, colțuni galbeni în meșă roșie. Ciubuc lung până-n pământ cu imanè de chilimbar (veac XVIII, XIX?). Ișlic, anteriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fraise; pălărie căciulă de blană în colțuri un fel de tricorn, cizmulițe galbene. Boer moldovan AI 11. haina dedesubt fraise brâu de șal galben; haina de deasupra verde cu blăniță brumărie (bordură și mâneci). Din mânicile hainei de deasupra ies mânicile fraise ale hainei dedesubt. Acoperământul capului nalt de blăniță brumărie, cu fund fraise covârșind mărginile. Șalvari galbeni, colțuni galbeni în meșă roșie. Ciubuc lung până-n pământ cu imanè de chilimbar (veac XVIII, XIX?). Ișlic, anteriu, giubea, taclit Cucoană moldovancă. Costum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cum și pe ceilalți jidovi. Persoanele sunt zugrăvite cu înfățișări triste și posomorâte. În urma acestora se văd alte cete cu chipuri de turci, cu șalurile lor albe, cu turbane și cu caftane lungi și verzi târându-se spre iad cu mânicile lor largi și lungi, cum și haremurile lor, din ale lor saraiuri de lână galbănă. Pe aceștia pe toți, îi întovărășea derviștii lor. În urma tuturor acestor cete de păcătoși se văd dracii, cum îi împing și-i ghiontesc. Iar vlădica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fugă la morman, goniți din spate de români sau germani, fiind nevoiți să calce pe corpurile sângerânde pentru a ajunge În cealaltă parte a curții, În timp ce, urmăritorii se Întorceau pentru a prelua o altă grupă. „Gardieni, soldați români, nemți cu mânicele suflecate și Înarmați cu ciomege au tăbărât asupra mea. Am fost lovit În cap, căzusem la pământ, totuși avusesem Încă puterea de a mă ridica și să fug În zigzag - astfel putând scăpa de ceilalți criminali care urmăreau să mă
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]