8,611 matches
-
dacă am pune în funcție canonul "modernității". Dar pentru o lume în care "sufletul și nu trupul" are importanță, individul are o altă accepțiune: el este un suflet unic, irepetabil, în permanent dialog cu divinitatea și în necontenită căutare a mântuirii - pentru aceasta i s-a dat liber arbitru - și toate meritele, titlurile și averile pămîntești nu vor avea nici o importanță în ziua Marii judecăți. Fiindcă este vorba de o lume activă, dar făptuirea trebuie să fie întru slujirea Domnului; o
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
autoritar cu ambiții imperiale, să fie domnul-călugăr responsabil de mersul lumii și urmărit de spaima ultimei judecăți, să fie teoreticianul politic, să fie cel dăruit cu har scriitoricesc, să fie tatăl și fiul îndurerat, să fie creștinul care-și caută mântuirea sufletului? Sau toate acestea la un loc? Voievodul din Învățături... este de fapt omul total, omul perfect, omul arhetipal, "modelul" ascuns pe care acum, când trecem într-o altă vârstă a culturii noastre, trebuie să ne străduim să nu-l
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
în istorie, Vasile Gârneț renunțând la precauția de a îndepărta cât mai mult lirismul de concretul istoric sterp și efemer. Relația poezie-istorie e crudă și, de ce nu, nedreaptă, căci „partitura suflețelului" n-are ce căuta în poezia-strigăt: „doamne, cerem o mântuire mai domestică / crimă să fie oare dacă mobilăm vidul / și strigăm furioși și nemulțumiți / oblojindu-ne complexele / să ni se întoarcă memoria / căci viitorul fuge de sub picioarele noastre / cu viteza minciunii"(semn de carte) Basarabia este, pe rând, „temniță abandonată
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
idei literare, enciclopediștii proslăveau civilizația ca pe un panaceu, visînd a întrona formula unui univers instrumentalizat exclusiv de factorii materiali: "Elogiul industriei care fertilizează totul și răspîndește pretutindeni abundență și viață este elocvent". În concepția lor lejer optimistă, "progresul (...) înlocuiește mîntuirea". Drept corolar, "îndrăzneala enciclopediștilor se manifestă îndeosebi față de religie". Lucrurile se înfățișează întocmai ca sub pana contemporanului nostru, Adrian Marino, acest succesor al celebrei întreprinderi a lui Diderot: "Peste tot în Enciclopedia lui Diderot credința religioasă apare drept «superstiție pusă
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
Poezia ar fi o formă sublimată a dragostei (a empatiei, cum ar zice esteticienii), a acelui simțămînt fundamental care chezășuiește absoluțiunea. Aserțiune întărită din nou cu citate evanghelice: "De nu avem dragoste, nimic nu se poate, cu atît mai puțin mîntuirea. Ne zice Sfîntul Apostol Pavel în Prima epistolă către Corinteni, cap. 13, 1-8. Și nu uită, tot aici, la sfîrșit, a ne spune: «Și acum rămîn acestea trei: credința, nădejdea, dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea»". În eventualitatea
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
trebuie să fie poezia: accesibilă sau ermetică, cu «mesaj» sau gratuită - asta-i o chestiune secundară. Exercițiu sau revelație, totuna. Ceea ce-i cerem este să ne izbăvească de sufocarea, de chinurile vorbirii. Cînd reușește, ea ne aduce, pentru o clipă, mîntuirea". Din acest punct de vedere, al artei verbale concepute ca o grație, ne apare firească racordarea la celebra teză a lui Valéry referitoare la versul inițial, "inspirat", care constituie embrionul poemului: Poetul face un lung poem cu ajutorul și ca urmare
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
de febră,/ ca pe o amuletă, ca pe un crucifix, ca pe o buclă din pletele Binevoitoarei, păstrată/ într-un medalion de argint, să o joci ușor/ în podul palmei" (32). Arta se dovedește astfel a fi un drum spre mîntuire, după cum mîntuirea e substratul artei. Homo religiosus se asociază bucuros cu poeta artifex, în încercarea de-a acredita imaginea unui Dumnezeu estet. Adrian Popescu: Umbria, Ed. Vinea, 2000, 238 pag., preț nemenționat.
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
ca pe o amuletă, ca pe un crucifix, ca pe o buclă din pletele Binevoitoarei, păstrată/ într-un medalion de argint, să o joci ușor/ în podul palmei" (32). Arta se dovedește astfel a fi un drum spre mîntuire, după cum mîntuirea e substratul artei. Homo religiosus se asociază bucuros cu poeta artifex, în încercarea de-a acredita imaginea unui Dumnezeu estet. Adrian Popescu: Umbria, Ed. Vinea, 2000, 238 pag., preț nemenționat.
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
în minte Mrozek, cu al său umor spumos și amar. Sunt texte atât de agreabile, încât nu te poți abține să le citești pe toate, admirându-le rotunjimea fiecăruia, stilul curat, exersat, cu nerv, fără minusuri, și toate apocalipsele și mântuirile lui de confetti. îmi place mai ales ireverența prozatorului, îndrăzneala lui de a-i băga în aceeași oală și pe călugări și pe păcătoși, toți pradă acelorași slăbiciuni lumești. De altfel Cătălin Mihuleac descinde din Creangă, cu umorul hâtru și
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
practic, o investiție avantajoasă și liberă, dar nu dă nici un ajutor pentru liceu: nici profesorilor, nici elevilor, nici editorilor, nici autorilor. Cînd ies profesorii sau studenții în stradă, guvernanții se plîng că nu sînt bani. Cînd e vorba de Catedrala mîntuirii neamului, de sosirea lui Lou Bega la București sau de Dracula Park, miliardele curg. Nimeni dintre cei de la putere nu pare să vadă că adevărata catedrală a mîntuirii neamului este școala. Mă întreb de ce Ministerul și guvernul nu stabilesc, din
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
guvernanții se plîng că nu sînt bani. Cînd e vorba de Catedrala mîntuirii neamului, de sosirea lui Lou Bega la București sau de Dracula Park, miliardele curg. Nimeni dintre cei de la putere nu pare să vadă că adevărata catedrală a mîntuirii neamului este școala. Mă întreb de ce Ministerul și guvernul nu stabilesc, din marea lor grijă pentru părinți și elevi, un preț eliminatoriu și la alte produse: la pîine și carne, la role, la blugi, la computere etc. în loc de carne, ca să
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
decupaj mecanic și printr-o energie cromatică paroxistică, de certă sorginte expresionistă, iar, pe de altă parte, contrabalansează acest spectru al disoluției prin propunerea unei noi ordini și a unei atitudini salvatoare. Lucrînd pe două fronturi, al denunțului și al mîntuirii, al apocalipsei și al purificării, Ciprian Paleologu iese din schema neoantropocentriștilor pe care am sugerat-o pînă acum. El nu se mulțumește doar să constate și să sancționeze implicit, ci riscă și propunerea unei alternative. Și aici, în această alternativă
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
această muzică, ci pathos-ul armonic. Chiar și atunci când focalizează ornamentul, timbrul sau ritmul, intenția cuprinderii armonice rămâne pe deplin străvezie. De aceea, consider că Ștefan Niculescu este în primul rând un foarte fin și complex armonist. Unisonul ca "vehicul al mântuirii" discursului muzical constituie un alt topos, adânc înrădăcinat în tradiția românească folclorică și bizantină. Preluând creator sistematica unisonului enescian, Niculescu îl transformă în pol al gândirii sale. Unisonul ca soteriologie se manifestă multiplu în această muzică: ca agent al plenitudinii
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
Vita dulci. E o mare tristețe în aceste rădăcini mic-burgheze de care naratorul se crede scăpat, purificat prin cufundarea în spiritul proletariatului și care, de fapt, se lasă greu smulse fiindcă sînt parte a lui însuși (iar pînă la momentul mîntuirii, 1956, mai e destul). Încă sînt anii încrîncenării de dinainte de Ungaria, de „teoria adevărului integral”, de Isaac Babel. Debutul și dispariția lui Radu Costin e, probabil, unul din cele mai dificile texte pe care un scriitor le va fi pus
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
cale aruncarea în aer a atelierului prezidențial de decorații, producător de stele în gradul de cavaler, în loc să ia ostatece fiice de baroni în dimineața nunții, la clipa primirii de daruri, în loc să captureze publicul unui foarte important simpozion tratând metodele de mântuire a neamului, spre a-l sili să asculte, în genunchi, capitole din ultimul roman, scriitorul se vaită. În loc să dea autografe celor răpiți, pe punctul de a plăti sume în euro, spre a li se îndepărta pistolul de la tâmple, ei se
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
caracter, este biserica. Însă chiar dacă ar avea slobod și la statuie, ea nu prea este disponibilă acum doar pentru hălci de veșnicie fiindcă tocmai se ocupă intensiv cu veșnicia întreagă, adicătelea cu Casa Ortodoxă a Poporului, pe numele ei Catedrala Mîntuirii Neamului. Dar și în condițiile acestea biserica este, în felul ei, prezentă și pe lîngă statui; pentru că acolo unde pune comanditarul gradul, trupețul solda, primăria spațiul și sculptorul botul, soborul pune busuiocul și livrează imponderabil norișori de tămîie. Născut militar
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
una apăsătoare, ternă, epuizată. Într-un interviu luat de Ion Roman în 1941, Octav Șuluțiu prezintă scenele corporalității din Ambigen ca pe un caz de revoltă adolescentină; urmarea acestei mărturisiri este faptul că ele vor fi suprimate din următorul roman, Mântuire. La 1943, pe prima pagină a ziarului Curentul (nr. 5627) Romulus Dianu semnează articolul Romanele criminale și problema tineretului, în care demonstrează cum toate actele de delincvență sunt efectul lecturilor tinerilor din cărți ce atentează la bunele moravuri. Ca și cum nici
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
în curînd la Editura Polirom). Genovez din Levant și neguțător de cărți vechi și rarități, Baldassare Embriaco întocmește jurnalul unei călătorii în jurul Mediteranei, dar și mai departe, ajungînd pînă în Anglia, pe urmele unei cărți considerate a fi aducătoare de mîntuire într-o lume aflată în derivă, în preajma anului fatidic 1666. Fără a se dori o călătorie inițiatică, periplul lui Baldassare este o înfățișare lucidă a locurilor și mai cu seamă a oamenilor, dar și o călătorie către sine însuși în
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
în muncă silnică. Argumentele prezentate de el în celebrele Reflecții despre ghilotină ar putea fi invocate și în comentariul prozei lui Creangă". În continuare e chemat la bară ca martor autorul Posedaților: „Marii osîndiți din proza lui Dostoievski au șansa mîntuirii. Creangă răpește acestui om orice șansă. Jovialitatea naratorului este o mască absolut impenetrabilă". Concluzia e, să zicem așa, una estetică: „Citit, în cazul de față, cu seninătate, Creangă își pierde din profunzime". Așa să fie? Poate că e mai curînd
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
cealaltă componentă a picturii lui Colta: dimensiunea spirituală, imaginea cristică, mai mult ca un summum al idealității decît în strictă perspectivă religioasă ori, mai exact, eclezială. Consumînd materia într-un adevărat ceremonial erotic, Onisim Colta visează o formă înaltă de mîntuire prin actul artistic. Dar visul lui nu este nici unul crispat existențial, și nici unul bigot din punct de vedere moral. Manipularea codurilor artistice, vocația de prestidigitator în relația cu limbajul, scepticismul polemic și memoria culturală, demon- strațiile silogistice și ironia implicită
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
prostul obicei să verific și cer confirmarea). Este însă de înțeles și ÎNȚELEGEM DE CE: presa română suferă și este cenzurată economic, care tot CENZURĂ este, vreți sau nu s-o recunoașteți! Nu mă pot abține a nu gîndi precum Iorga: "mîntuirea nu vine niciodată dinspre capetele plecate". Meseria de ziarist, dacă meserie se numește "cere curaj și morală poate mai mult decît alte meserii. Este bine să rămînem liberi interesîndu-ne totuși privirea celuilalt cu atît mai mult cu cît "celălalt" ne
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
îngeri, Crîșme, Zile etc. C.C.C. este o carte eminamente confesivă. Scrisul lui Cristian Popescu, indiferent de temele abordate, pare mereu marcat de obsesia mărturisirii, a spovedaniei lente și complete, a speranței că paginile scrise onest și febril îi vor aduce mântuirea: "Sunt vinovat și păcătos. Mă gândesc la asta și simt cum lumina galbenă a lămpii mi se scurge-n ochi ca urina galbenă-n pișoare. Atâta merit. (Aici cititorii izbucnesc în ropote de aplauze. Urale.) îngerul meu păzitor a căzut
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
taina pe care o trăiesc martirii, căci nu mai trăiesc ei, ci Hristos trăiește în ei (Gal. 2, 20). În lumina sa, martiriul dobândește un sens nou: este urmarea deplină a lui Hristos, participarea desăvârșită la mărturisirea Sa și la mântuire. Îngerii îi priveghează și Duhul Domnului e alături de ei și lucrează în ei. Din moment ce Hristos suferă în martir, acesta din urmă participă la patimile lui Hristos. El, Care suferea în ei, împlinea mari minuni. Astfel, martiriul este un gest de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
despre această întrebare fără răspuns: Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie? (Ps. 115, 3). Și răspunsul, dat celui care se întreabă ce va da Domnului pentru toate pe care le-a primit, sună astfel: Paharul mântuirii voi lua și numele Domnului voi chema (Ps. 115, 4). Paharul mântuirii se numește de obicei martiriul, după cum găsim în Evanghelie<footnote Notă Pr. Bodogae: Expresia paharul mântuirii, în sensul de la Rom. 8, 17 (dacă pătimim împreună cu Hristos), e pusă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mi-a dat mie? (Ps. 115, 3). Și răspunsul, dat celui care se întreabă ce va da Domnului pentru toate pe care le-a primit, sună astfel: Paharul mântuirii voi lua și numele Domnului voi chema (Ps. 115, 4). Paharul mântuirii se numește de obicei martiriul, după cum găsim în Evanghelie<footnote Notă Pr. Bodogae: Expresia paharul mântuirii, în sensul de la Rom. 8, 17 (dacă pătimim împreună cu Hristos), e pusă de Origen în legătură cu ruga Domnului Iisus, din grădina Ghetsimani (Mt. 26, 39
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]