850 matches
-
Elena Glodean Publicat în: Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Sub teiul tău, în primăvară, când zorii-ncep să își răsfire cu o astrală sârguință tot spectrul de lumini solare, târându-și umbrele prin iarbă, vin mânjii zilei și-nsetați din cupa florilor beau rouă cu gust de tainică „Dorință”. Sub teiul tău, în miez de vară, purtând povara dorului, înmiresmați aburi de „ Doină” umplu pădurile de fagi și pân’ spre seară-n cânt șoptit, spre-a
SUB TEIUL TĂU de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380667_a_381996]
-
TEIUL TĂU, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017. Sub teiul tău, în primăvară, când zorii-ncep să își răsfire cu o astrală sârguință tot spectrul de lumini solare, târându-și umbrele prin iarbă, vin mânjii zilei și-nsetați din cupa florilor beau rouă cu gust de tainică „Dorință”. Sub teiul tău, în miez de vară, purtând povara dorului, înmiresmați aburi de „ Doină” umplu pădurile de fagi și pân’ spre seară-n cânt șoptit, spre-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
contur de „Vultur”exilat pe-o stea, un râu săltând din piatră-n ... Citește mai mult Sub teiul tău, în primăvară,când zorii-ncep să își răsfirecu o astrală sârguințătot spectrul de lumini solare,târându-și umbrele prin iarbă,vin mânjii zilei și-nsetațidin cupa florilor beau rouăcu gust de tainică „Dorință”.Sub teiul tău, în miez de vară,purtând povara dorului,înmiresmați aburi de „ Doină”umplu pădurile de fagiși pân’ spre seară-n cânt șoptit,spre-a nu trezi în crânguri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
satul miza pe niște paparude ce dănțuiau flămânde prin țărână strâmbându-se la vrejurile crude Vaca păștea prin lujerii de gripă și Își lingea pe frunte fătul blând iar Iapa sub o umbră lângă mama a mai fătat icnind un mânz plăpând doream Înfometat un boț de pâine dar scocul era sec - murise moara și mă gândeam la Labiș cum plângea când a-mpușcat tăicuța - căprioara. erau răspântii strâmbe prin istorii soldații tineri se urcau la cer chiar seceta murea de-atâta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Sorin Lavric Mînzul s-a născut în 384 î. Cr. într-o familie înstărită din Stagira, oraș aflat în nordul Greciei, conștiința originii sale suspuse insuflîndu-i o aroganță constantă de care nu avea să scape toată viața. Pe deasupra, avea apucăturile simandicoase ale unui filfizon
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
și avea grijă să-și întrețină părul după ultima tăietură a modei. Confirmîndu-l avant la lettre pe Nietzsche, a cărui repulsie față de filosofi avea să-l facă pe neamț să scrie că gînditorii speculativi suferă în mod cronic de indigestie, mînzul acuza simptomele unei boli de nutriție din cauza căreia picioarele îi erau subțiri și în aparență neajutorate. Gracilitatea aceasta nu avea însă să-l împiedice să transforme plimbarea în ipostază privilegiată a gîndirii ambulatorii, consacrînd-o în istorie sub numele de gîndire
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
unei boli de nutriție din cauza căreia picioarele îi erau subțiri și în aparență neajutorate. Gracilitatea aceasta nu avea însă să-l împiedice să transforme plimbarea în ipostază privilegiată a gîndirii ambulatorii, consacrînd-o în istorie sub numele de gîndire peripatetică. Apoi, mînzul avea o fire arțăgoasă și caustică, bățoșenia sa belicoasă făcîndu-l să fie greu de suportat chiar și în ochii apropiaților. Se pare că la 17 ani i-a căzut din întîmplare în mînă dialogul Gorgias de Platon și, citindu-l
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
altul. La Academia platonică din Atena, Aristotel va sta 20 de ani, iubindu-și maestrul cu o dragoste statornică și necondiționată, a cărei ardoare nu avea însă să-i întunece spiritul critic sau firea caustică. Platon obișnuia să-l numească "mînzul", și chiar dacă nu știm exact din ce motiv, cel mai probabil este pentru că firea lui arțăgoasă te ducea cu gîndul la mînjii care își lovesc mamele atunci cînd ugerul lor nu are destul lapte. Iar mînzul de Aristotel nu se
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
cărei ardoare nu avea însă să-i întunece spiritul critic sau firea caustică. Platon obișnuia să-l numească "mînzul", și chiar dacă nu știm exact din ce motiv, cel mai probabil este pentru că firea lui arțăgoasă te ducea cu gîndul la mînjii care își lovesc mamele atunci cînd ugerul lor nu are destul lapte. Iar mînzul de Aristotel nu se sfia să respingă gîndurile lui Platon atunci cînd nu era de acord de ele. Potrivit lui Jonathan Barnes, autorul unei monografii dedicate lui
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
obișnuia să-l numească "mînzul", și chiar dacă nu știm exact din ce motiv, cel mai probabil este pentru că firea lui arțăgoasă te ducea cu gîndul la mînjii care își lovesc mamele atunci cînd ugerul lor nu are destul lapte. Iar mînzul de Aristotel nu se sfia să respingă gîndurile lui Platon atunci cînd nu era de acord de ele. Potrivit lui Jonathan Barnes, autorul unei monografii dedicate lui Aristotel, coincidența istorică a făcut ca porecla să i se potrivească de minune, și
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
pe ceilalți în lumina trăirii tale, și nu poți concepe în ruptul capului că celorlaltora puțin la pasă de pasiunea ta. Iar unui om care iubește filosofia i se pare de neînțeles cum ceilalți pot trăi fără ea. Din păcate, mînzul nu are dreptate: omul nu numai că poate trăi fără filosofie, dar astăzi s-a ajuns într-un punct al istoriei cînd societatea nu mai are deloc nevoie de filosofi. Și asta nu pentru că filosofii sînt desprinși de realitate, nu
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
ca în cazul celei dintîi: pornirea spontană de a atribui altora o însușire pe care numai tu o ai. Aristotel a avut într-adevăr dorința cunoașterii, ba chiar vocația ei. Vocația i-o simți chiar și numai străbătîndu-i titlurile lucrărilor. Mînzului nu i-a scăpat nimic, de la fizică la chimie, de la botanică la zoologie, de la muzică la poezie sau de la politică la filosofie. Mînzul a rumegat tot și a ajuns armăsar, devenind întemeietorul propriu-zis al metafizicii europene. Ei bine, ravagiile provocate
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
adevăr dorința cunoașterii, ba chiar vocația ei. Vocația i-o simți chiar și numai străbătîndu-i titlurile lucrărilor. Mînzului nu i-a scăpat nimic, de la fizică la chimie, de la botanică la zoologie, de la muzică la poezie sau de la politică la filosofie. Mînzul a rumegat tot și a ajuns armăsar, devenind întemeietorul propriu-zis al metafizicii europene. Ei bine, ravagiile provocate de prejudecata privitoare la dorința înnăscută a omului de a cunoaște au fost produse de amănuntul psihologic că o asemenea viziune a acordat
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
cînd am fost copil de sturz,/ de cînd am fost copil de graur.// Zdreliți de pieile de nuc/ Genunchii-mi sîngeră și dor,/ De cînd eram copil de cuc,/ De cînd eram copil-cocor.// În plasma ierbilor mai fierb/ Boturi de mînji ce ma săruta,/ De cînd am fost copil de cerb,/ De cînd am fost copil de ciuta" (Amintiri din copilărie). Complicîndu-si simțirea genuina, încearcă un dramatism carnal, astfel că viața sa afectiva apare proiectată pe un corp fabulos, precum o
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
face și unul liber se înșală amarnic: în veci nu va mai fi în stare de așa ceva. E la fel ca pentru animale: o iapa ori o cățea de rasă care s-a spurcat nicicând nu va mai dă un mânz pur sânge ori un câine de rasă, măcar că se împerechează cu un aminal de soi bun". Mărturisesc că, la fel ca în Jurnal, am căutat în Monahul de la Rohia, în dauna fervoarei creștine, luciditatea omului de spirit, vorbind cu ușurință
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
o vivacitate ieșite din comun. tanka din tinerețea mea două fiare cu două ideologii au lichidat un miliard de nevrednici și de mine au uitat despre bibliografia din literatura antică iar te tolănești pe burtă leneș neoclasic - și dacă pasc mânjii muzelor mitologice pe focoasele atomice ale molohilor din tragedii iar te tolănești pe burtă leneș neoclasic și din pășunatu-ți vei plodi cel mult balegă de cal - chiar și melpomene știe că ar merita încercarea schiță de autoportret asfixiat de ființa
Poeți cehi în românește by Mircea Dan Duță () [Corola-journal/Journalistic/2511_a_3836]
-
jos din gări, mohorîți... Actorul Bog, mare fumător, murind de congestie cerebrală, - fuma pe patul morții. Fuma în închipuire scuturînd scrumul, apoi stingînd îndelung mucul într-o scrumieră imaginară. Un cal, o iapă, la Cheia, în plină libertate, nechezînd după mînzul ei dispărut într-o curea de pădurea... Saltă nechezînd peste gardurile de sîrmă ghimpată ale proprietarilor de locuri... Aleargă bezmetică peste pajiștile smălțate cu margarete, sîngele voinicului, lac de apă, nădușită. O iapă neagră-cărbune cu botul catifelat, încrețit într-un
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
unul general, care capătă accepții mai restrînse în funcție de context. Uneori trăsătura juvenilă e mai puțin importantă și sensul contextual e de "ins, individ, tip". Vîrsta se poate și emfatiza: bidivii sunt adolescenți sau de-a dreptul copii (în fond, și mînz e o metaforă pentru vîrsta imatură). Un autor își povestește experiența de deținut începută la penitenciatrul pentru minori: "M-au băgat într-o cameră cu bididii" (Mihai Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, 1994: 39). în dicționarele mai noi de argou - Nina
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
ce mă zidește ea îmi citește din poemele pe care le voi scrie acolo în zid pe partea dinăuntru a zidului/ după ce mă va fi zidit în el de tot hăt pînă dincolo de creștet/ dona juana mă roagă să fiu mînzul ei zburdalnic chiar și zidit în zidul definitiv și pe dată încep să nechez: (dona juana face baie în capul meu ca-ntr-un eleșteu plin ochi cu delfini). Ca și: ,,sînt sabia aceasta de hidrogen cu care tai sînii
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
observă, de pildă, o schimbare de perspectivă în interpretarea etimologică: la țap (Tomul XII, partea 1, Litera Ț, 1994), sau la vatră (1997) explicația e tranșantă: "cuvînt de origine traco-dacă. Cf. alb. (...)." Volumele anterioare optau, prudent - a se vedea mazăre, mînz, searbăd - pentru o simplă trimitere, cu confer, la albaneză (strategie păstrată și de DEX); în seria veche (v. barză, brad), albaneza era pur și simplu indicată ca sursă a cuvîntului. Prima parte a tomului XIII (V - veni) cuprinde, păstrînd tradiția
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
a fost descrisă de toți Evangheliștii (Matei 21, 11-12; Marcu 11, 1-11; Luca 19, 29-38; Ioan 12, 12-18). Iisus și Apostolii au plecat din Betania spre Muntele Măslinilor, apoi Iisus a trimis doi ucenici ca să-I aducă o asină cu mânzul ei. După ce și-a pus veșmintele pe mânzul asinei, s-a așezat pe ele și astfel și-a făcut Intrarea triumfală în Ierusalim. preot HORIA ȚÂRU Parcul industrial l Demararea lucrărilor de construcție Proiectul Consiliului Județean Timiș de realizare a
Agenda2003-16-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280908_a_282237]
-
11-12; Marcu 11, 1-11; Luca 19, 29-38; Ioan 12, 12-18). Iisus și Apostolii au plecat din Betania spre Muntele Măslinilor, apoi Iisus a trimis doi ucenici ca să-I aducă o asină cu mânzul ei. După ce și-a pus veșmintele pe mânzul asinei, s-a așezat pe ele și astfel și-a făcut Intrarea triumfală în Ierusalim. preot HORIA ȚÂRU Parcul industrial l Demararea lucrărilor de construcție Proiectul Consiliului Județean Timiș de realizare a unui Parc Tehnologic și Industrial în Timișoara are
Agenda2003-16-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280908_a_282237]
-
cu intrare lui în Ierusalim care evocă profeția lui Zaharia (9,9), relativă la Mesia: Bucură-te foarte, fiica Sionului, veselește-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine la tine drept și biruitor; smerit și călare pe asin, pe mânzul asinei. Este dificil de pronunțat asupra istoricității acestui episod. Iisus a putut alege să intre în Ierusalim călare pe un asin pentru a da un sens mesianic acțiunii sale. Dar tot la fel de bine putem considera că evanghelistul a inventat intrarea
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
și barbar în urmă cu doar câteva zile. Astfel, caii care au trecut prin momente cumplite și au impresionat întreaga țară vor putea trăi în continuare în sălbăticie. Documentele ce atestă că cei 49 de cai adulți și cei trei mânji se află în custodia VIER PFOTEN au fost preluate de la Poliția Animalelor, cu acceptul prefectului județului Brăila, dl. Dumitru Popa. VIER PFOTEN România ține să mulțumească Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Brăila (dl Gicu Dragan) pentru mobilizarea rapidă
Caii salvați de la abatorizare, preluați de fundația VIER PFOTEN () [Corola-journal/Journalistic/26350_a_27675]
-
și negri repede s-au strâns Și-au trezit în noi dragostea de moarte. Leacuri verzi ne-aduce, cu omag și spânz, Primăvara, care vine de departe. Se aude-ncet, murmurând, aparte, Stins, pierdut, chiar glasul cel de miel sau mânz. Am depășit și vântul și ninsoarea Și-au mai rămas doar cele de petale, Ne-am vindecat cu luna și cu marea, Când iar ne-am regăsit pe-aceeași cale. Din anotimp, se naște întrebarea: Sunt lacrimile ploii ? Ale tale
LEACURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381615_a_382944]