54 matches
-
de mai multe ori Vedenia nu dură decât o clipă; spectrul colonelului se pierdu, topindu-se În mulțime. Curând larma Începu să se mai potolească. Glasurile ce cântau la unison pierdură din avânt. Fiecare cânta acum În legea lui. Unii măcăiau ca rațele, alții sâsîiau, alții clămpăneau din limbă, scoțând sunete asemenătoare cele pe care le scot berzele În perioada lor de rut, unii behăiau, alții mugeau sau nechezau, părea ca Însăși Întreaga arcă a lui Noe, În care se adunaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
un teren cât un ogor Fac deliciul tuturor. Când blestemă, când înjură, Are-o gură cât o șură. Ea, de credincioasă ce-i, Bate toaca-n cuibul ei. Găgăie și-ntr-una saltă Când se-apropie de baltă. Calcă scurt și legănat, Măcăind neîncetat. Este albă și sclipește, Iar la soare se topește. Zăpada Are clopoței, dar nu e oaie. Nu e foc, dar arde. Cuvântul Unii cu foloasele, El trage ponoasele. Acarul Păun Fuge de se prăpădește, Nimenea nu-l fugărește. Toată
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
ideea. Mărturisiră numai imposibilitatea materială de a o pune în practică. . - Cu stăpânirea e greu să te pui azi, nu mai e ca pe vremeabătrînilor. Atunci nu era poliție, nu era armată. Azi e telefon, e telegraf, știe guvernul când măcăie o rață. Pe urmă, vezi dumneata, cucoană, și de s-ar urni unii, nu poți conta. Unii se răzgândesc, la alții le e frică, pleacă cincizeci și ajung doi. Știm cum stau lucrurile, că la 1907 unii din noi am
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
unei ferme. Acea pasăre nu poartă nici o etichetă pe care să scrie rață. Însă cu siguranță arată ca o rață. Mai mult decât atât, o vedem că merge la băltoacă și înoată ca o rață. Apoi își deschide ciocul și măcăie ca o rață. Ei bine, probabil în acest moment ajungem la concluzia că acea pasăre este o rață, fie că poartă ori nu o etichetă" (Immerman, 1982:102). Întrebarea de la care a plecat acest raționament a fost: "Cum putem stabili
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ghicibil, pe care Anestin în decriptează ca plăcere: Aha, îți place, nu? Dăduși de gust? Chelner, încă o votcă! Uimit, angajatul barului mai aduce o votcă. Nuni i-o toarnă și pe asta pe gît păsării. Rața se clătina vibil, măcăind în surdină și ratînd piruete. Deodată, actorul îi aruncă o privire sălbatecă: Nu ți-e rușine, bestie? Tu bei, și eu nu? Încă 200 de votcă, să recuperez! A mai recuperat încă 500. Ebrietat, are mustrări de conștiință: Ce fac
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sînt grase, bine hrănite, sănătoase, fragede. La țară, dacă te scoli dimineața, n-ai grijă să mergi la consiliu, ori la palat, la zece, să asiști la masa regelui și celelalte. La țară auzi behăind oile, mugind vacile, cîntînd păsărelele, măcăind rațele, guițînd purceii, nechezînd iepele, cîrcîind găinile, vezi păuni umflîndu-și roată cozile, vițeii sugînd, copiii bătîndu-se cu pietre." Rescrise în ansambluri impresionante, arătate, sub lentila clarificatoare, detaliile sînt vivifiate, în vederea cuprinderii atmosferei, a tonului, a aerului specific. Opunîndu-se, practic, convenției
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
îndeamnă grăbit calul în timp ce agită deasupra lui o jordie. Curând, se abat din șosea și apucă pe un drum de țară. Nu peste mult timp trec un podeț șubred întins peste o gârlă unde se scaldă numeroase rațe și gâște, măcăind vesele, dincolo de care se zărește intrarea în sat. Ajung din urmă un car încărcat cu fân, mânat de un țăran desculț. Ițarii albi, suflecați, descoperă picioarele păroase. De sub pălăria ponosită pletele blonde îi cad în șuvițe dezordonate pe umeri. Osiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
națiunea Întreagă și care are să hotărască de libertatea, viața, și de familiile atâtor cetățeni stimați și onorabili” . La sfârșitul pledoariei sale, avocatul lansa o serie de acuzații Împotriva guvernului, justiției și chiar monarhiei, amintind În acest context că la Cuca Măcăi „nenorociții moșneni” au fost torturați, la Pitești „s-a vărsat sânge nevinovat”, la Ploiești s-au băgat dorobanți deghizați În sala de alegeri, „bătând cu ciomagul pe cetățeni și călcând În picioare toate legile și drepturile omului”. De asemenea amintea
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
Uneori, stau în preajma gurilor de canal pe unde se revarsă în Someș dejecțiile din centru, de obicei însă dorm, se cufundă și se ciufulesc pe insulițele despre care am vorbit mai sus. De măcăit, așa cum fac rațele normale, nu prea măcăie, ci sunt silențioase. Nu sunt singura care am remarcat rațele de pe Someș: ceilalți ochi care le-au zărit și au comentat venirea și stabilirea lor la Cluj sunt bețivii întâlniți, uneori, prin tramvaiul care străbate o bună parte din râul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
pune apoi mîinile pîlnie și strigă: Diana, vino aici și-l salută pe domnul. O rață iese din cîrd și vine, sigură pe ea, spre noi. Lip, lip, lip și oac, oac, oac. Ajunsă la noi dă din cap și măcăie. Georges o ia în brațe și povestește domol. Era să moară. Avea o afecțiune internă extrem de complicată. Operația a durat patru ore. Cum? Cine a operat-o? Medicii. Un grup de medici. O operație foarte costisitoare. Dar aș fi dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Nu, nimic. Cred că ai făcut o faptă minunată. Mă simt minunat că am reușit s-o scap. Pe cine iubește Diana? Oac, oac, oac, răspunde Diana, întinzînd pliscul spre un pupic. Primește pupicul și se reîntoarce la îndeletnicirea sa, măcăind. Eu nu mai ascult ce-mi spune amicul. Mă gîndesc la celebrul nostru scriitor, Stelian Baboi, care trebuie să se opereze. Are nevoie de șase mii de dolari ca să fie un om normal, sănătos. A plîns și la mine, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Am ajuns aici în anul III, am dat 36 de examene, am fugit între trei sedii, dar la finalul anului am terminat foarte bine. Am fost privită de către colegii mei ca o provincială care a venit și ea de la "Cuca Măcăii" și pretinde că știe ceva. Ziua mea începea la ora 6 și se termina la 11. Pe lângă cele trei sedii ale universității (unde alergam la cursurile diferență pentru anul I, II, și cursurile mele curente din anul III), la spital
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
suporți improvizați, cuști Înșirate În dezordine pe jos, direct În stradă, pe trotuar, de unde străbat sunete dintre cele mai variate: triluri de canari, gângurit de porumbei, mieunat de pisici În călduri, lătrat de câini jigăriți, cotcodăcit de găini anemice și măcăit de rațe cu coada Îmbârligată, behăit de capre sprințare, etc. Specii variate de papagali viu colorați În nuanțe de verde, portocaliu, galben, violet, printre care tronează imperialii kakadu cu penajul lor alb imaculat și moț galben, fac multă agitație țopăind
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a 80 sau 90 % din populație să fie etichetat drept conservator? Lui Iorga nu-i plăceau nici marile orașe industriale, nici arta modernă. Există o vorbă care spune că acela care arată ca o rață, merge ca o rață și măcăie ca o rață este rață. Se pare însă că lipsește ceva aici. Era oare Iorga un conservator sau un naționalist romantic întîrziat care credea în evoluția organică a societății? Pentru el, nu exista nici o entitate mai organică decît națiunea. Revoluțiile
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de natură fiziologică: a râde, a plânge, a suspina, a boli, a respira, a dormi, a tuși, a strănuta etc. • verbe de devenire: a deveni, a adormi, a se ticăloși, a roși etc. • verbe de acțiune - de natură onomatopeică: a măcăi, a fâlfâi, a gâgâi, a mieuna etc. Planul semantic al verbelor obiective este orientat de către subiect spre exterior, reprezentând doar o depășire a sferei subiectului sau implicând un obiect exterior. Se cuprind în această categorie: • verbe de acțiune: a citi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Primesc dezinența (semivocalic): • verbele a căror radăcină se termină în vocală, dacă nu au în structura temei de prezent unul din sufixele -EZ-, -ESC-, |SC-:a (se) apropia - (mă) apropi-I, a încuia - încu-I, a jupui - jupo-I, a îndoi - îndo-I, a măcăi - măcă-I, a mârâi - mârâ-I. La cele mai multe din aceste verbe, dezinența se suprapune ultimului fonem al rădăcinii, dominându-l. La persoana a II-a singular, în afara lui -¹, ultrascurt (asilabic), cu frecvența cea mai ridicată, cânțI, lucrezI, coborI, soseștI, parI, vinzI, prinzI
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vestimentație rasată, de la cele mai în vogă case de modă, fiindcă Animalul se revelează ca în povestea împăratului gol pușcă, închipuindu-se înfofolit și admirat. Animalul nu poate fi diminutivizat - el este animal sută la sută: grohăie, miaună, latră, cotcodăcește, măcăie, dar mai ales scoate mugete. Onomatopeile îi folosesc întru totul pentru exprimarea satisfacției ori a furiei, pentru defulare. Când grohăie, măcăie ori cotcodăcește, Animalul este fericit. Când latră ori scoate mugete, este în delir de persecuție. Narcisismul păstos nu îl
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
-se înfofolit și admirat. Animalul nu poate fi diminutivizat - el este animal sută la sută: grohăie, miaună, latră, cotcodăcește, măcăie, dar mai ales scoate mugete. Onomatopeile îi folosesc întru totul pentru exprimarea satisfacției ori a furiei, pentru defulare. Când grohăie, măcăie ori cotcodăcește, Animalul este fericit. Când latră ori scoate mugete, este în delir de persecuție. Narcisismul păstos nu îl împiedică pe Animal să sucombe din când în când unui complex de inferioritate, atunci când este scos din țâțâni. În acele clipe
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
mai mult de 32 de ani. Conștiința propriei nevinovății nu ne poate garanta faptul că suntem scutiți să ne trezim că suntem nominalizați la gazete în raționamente de genul: „X, se știe, a fost vecin cu șeful securității din Cuca Măcăii. Oricine a trăit în apropierea unui securist, a colaborat securitatea. Deci X, care a fost vecin cu securistul, a colaborat cu securitatea”. La capătul acestor pseudoraționamente (știm că din fals decurge orice) apare numele nostru lățit într-un ziar, iar
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
prezentând emisiunea. Daaa, a început căderea frunzelor, și numărarea de către PNA a pesediștilor implicați în telenuvela stenogramelor. Pe rând-pe rând, ,toată floarea cea vestită" a PSD-ului - am vrut să spun ,toată bobocimea", dar s-ar pierde cu totul măsura - măcăie cam speriată că șuvoiul legii are tendința să măture inclusiv liniștea vocii domnului Adrian Năstase, fix în momentul când, din nu-știu-ce ungher se aude un simpatic ,Hi-hi-hi!" michiduțian. Doamne, ce început de toamnă prin reportajele tv de la ușa PNA-ului
Când își va vedea primarul Constanței ceafa? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11377_a_12702]
-
I-IV sat Cerbu, comuna Albota Reabilitare 80 155 52 Școala cls. I-VIII sat Brăduleț, comuna Brăduleț Reabilitare 75 156 53 Școala cls. I-VIII sat Muștățești, comuna Valea Iașului Reabilitare 50 157 54 Școala cls. I-IV sat Măcăi, comuna Cuca Reabilitare 75 158 55 Școala cls. I-VIII sat Lăunele, comuna Cuca Reabilitare 80 159 56 Școala cls. I-VIII sat Voinești, comuna Lerești Reabilitare 80 160 57 Școala cls. I-VIII sat Lerești, comuna Lerești Reabilitare 80
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Strâmbeni Comuna Ciomăgești Sate: Răduțești, Seculești, Bratia, Ciomăgești, Cungrea, Dogari, Fedeleșoiu, Giuclani, Păunești Comuna Cocu Sate: Răchitele de Jos, Bărbătești, Cocu, Crucișoara, Făcălețești, Greabănu, Popești, Răchițele de Sus Comuna Cuca Sate: Cuca, Bălțata, Bărbălani, Cotu, Crivățu, Cârcești, Lăunele de Sus, Măcăi, Mănești, Sinești, Stănicei, Teodorești, Valea Cucii, Vonigeasa Comuna Hârsești Sate: Hârsești, Ciobani, Martalogi Comuna Izvoru Sat: Izvoru Comuna Lunca Corbului Sate: Lunca Corbului, Bumbueni, Catane, Ciești, Lăngești, Mârghia de Jos, Mârghia de Sus, Pădureți, Silișteni Comuna Miroși Sate: Miroși, Surdulești
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
clopotele ziua în amiaza mare de parcă s-ar mai fi putut schimba ceva din AND-ul ei "mă neică - sunt Crăcănelul zilei deja ambetat cu amfetamina și poezia plângăcioasă a patriei - pe orizontul meu nordic umblă despuiată Venus din Cuca Măcăii cerșind un păhăruț un cântecel nupțial (auziți auziți la ce-o duce capul) încercănată gravidă intră pe bicicletă mov în academie pentru voyeurism și îmbălsămare nimic nu-i la locul potrivit nu se știe unde ne aflăm" - zice "dar hai
Poezii by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/14719_a_16044]
-
Cuca este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bălțata, Bărbălani, Cârcești, Cotu, Crivățu, Cuca (reședința), Lăunele de Sus, Măcăi, Mănești, Sinești, Stănicei, Teodorești, Valea Cucii și Vonigeasa. Comuna se află la marginea de vest a județului, la limita cu județul Vâlcea. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703, care o leagă spre nord de (unde se termină în DN7) și
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
Bălțata, Cărcești, Crivățu, Cuca, Mănesei și Udrești, cu o populație de 796 de locuitori. În comună existau două biserici vechi și o școală primară rurală. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Măcăi, formată din satele Curuești, Sinești, Măcăi și Stănicei, având în total 666 de locuitori, și aici existând tot două biserici și o școală rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Cuca și comasarea ei cu comuna Măcăi, care făcea
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]