95 matches
-
Bacău, cerul îi revarsă pe frunte balsam de azur și-i stoarce lacrimi de rouă din bumbacul norilor. Mantaua de codri de stejari și fagi îi acoperă spinarea dealului sfârtecat de râpi, care are la subsuori pâlcuri de cătini, de măcieși măcriș și salcâmi. Talazurile albastre ale Bistriței îi răcoresc gleznele de argilă. Satul acesta a fost hărăzit a fi mai puțin surpat de ifose, megalomanie, opulență. De curând a redevenit comună, așa cum a fost cândva. Negreșit, Iteștiul, așa cum cred că
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
petalele de crin, Frunzele foșnesc uscate, Dumitrițele își țin Capetele aplecate. Fără vlagă se ițesc, De sub păpușoi, bostanii, Vrăbiile ciripesc, Vântul scutură castanii. Se întinde și în crâng Toamna blândă, fermecată, Fluturii în vii se strâng, Unde-i poama parfumată. Măcieșii, cu năduf, Se dezbracă-n deal de straie, Să își spele finul puf, O gutuie cheamă-o ploaie. Ultimele berze trec, Gâfâind pe bolta rece; Un harbuz bătrân și sec Le-ar urma, dar cum să plece? Referință Bibliografică: TOAMNĂ
TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342749_a_344078]
-
căreia suferințele și dramele țărănimii din epocă s-ar datora exclusiv moșierilor, arendașilor și cârciumarilor străini, îndeosebi greci și evrei, pripășiți în lumea satelor. Cum sugerează și titlul, confruntarea are loc între „două neamuri”, boierul român de viță veche Ilarie Măcieș și arendașul grec Iani Livaridi, care ajunge să îl ruineze pe primul. G. Ibrăileanu a remarcat cu justețe că autorul „păcătuiește împotriva adevărului; d-sa nu zugrăvește oameni reali; d-sa procedează în mod simplist”. Spre deosebire de romanul Două neamuri, schițele
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
prindă zugrăveală nouă. Arțarii băteau arama, plopii se muiau în galben, păducelul și cireșul sălbatic furau câte ceva din tăria amurgurilor, pe când stejarii abia își pătau frunzele cu praf de rugină. Teiul risipea bani de aur alb, ulmii se întunecau, iar măcieșii înșirau mărgele roșii la marginile potecilor. De la o zi la alta, culorile se schimbau, se amestecau, de parcă dinadins un pictor zănatic umbla pe la fiecare frunză cu o pensulă fermecată. Multe din aceste podoabe cădeau în iarba verde și fragedă pe lângă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a spulberat-o, troienind drumurile.” Cerințe: 1. Explicați sensul expresiilor: copacii începuseră să prindă zugrăveală nouă; arțarii băteau arama; plopii se muiau în galben; își pătau frunzele cu praf de rugină; teiul risipea bani de aur alb; ulmii se întunecau; măcieșii înșirau mărgele roșii la marginile potecilor; 2. Povestiți în scris textul. 3. Introduceți într-o compune ce titlul „Culorile toamnei” expresiile frumoase întâlnite în text. 4. Arătați ce idei despre toamnă exprimă autorul în text. În Munții Neamțului Calistrat Hogaș
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ani; aș fi strîns-o în brațe, aș fi dansat cu ea și aș fi sărutat-o. Atât. Și umblând agale, cu pipa într-o mână și biciușca în cealaltă, ― soarele nu incendiase încă întinderea și păsările ciripeau încă prin acei măcieși cu miros de tămâie și scorțișoară ―, mi-am dat deodată seama că se petrece ceva neobișnuit cu mine, că am rămas singur și am să mor singur. Gândul acesta nu mă întrista; dimpotrivă, eram liniștit, senin, împăcat cu toată câmpia
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
trunchi de copac luat de ape, ce se izbea de stejarii din calea sa. De undeva, de foarte aproape ieși un iepure care fără să ne dea vreo atenție, fără nici o grabă, dispăru prin ierburile dealului din apropiere după niște măcieși cu mugurii gata să plesnească în noua primăvară. Un sunet lung de locomotivă din gara pe care o lăsasem în urmă la venirea noastră acolo, pluti leneș netezind parcă aerul peste vârfurile copacilor și se pierdu undeva departe în zarea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dulceață; eleganță; elegant; țepos; esență tare; fată; femei; fin; finețe; finuț; floare cu spini; floare roșie; floarea dragă; gem; gest; ghimpe; ghimpos; gingaș; iertare; iubire adevărată; iubire, floare; iubire, frumusețe; iubitul meu; 2 iubiți; înțepător; japonez; lemn; liliac; liniște; mafia; măcieș; mănăstire; măreție; mirositori; mițos; Moldova; mort; natură; oiște; pătrunde; plantă; prospețime; rar; rău; regal; regina; a relaxa; roș; roșul; roze; simbol; simbolizate; spune; stil; tandrețe; treabă în grădină; țepe; țepos; urît; vin; virgin; viu; zamfir (1); 800/141/49/92
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de câțiva metri înălțime: păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), jugastrul (Acer campestre), gladișul (Acer tataricum), mărul pădureț (Malus silvestris), părul pădureț (Pyrus pyraster), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), alunul (Coryllus avellana), caprifoiul (Lonicera xylosteum), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), măcieșul (Rosa canina) etc. Stratul ierbos se dezvoltă în raport de gradul de lumină, condițiile edafice și termice. Primăvara, când arborii sunt desfrunziți, apar: ghiocei (Galanthus nivalis), brebenei, toporași. Vara, sub influența căldurii și umidității moderate apar: iarba moale, păiușul de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa), măcieș (Rosa canina), ș.a. precum și dezvoltarea unei bogate flore de mull în stratul ierbos. Pajiștile sunt formate preponderent din asociații mezoxerofile de păiuș (Festuca sulcata și Festuca valesiaca), firuță (Poa pratensis), zâzanie (Lolium perene), iar pe pantele mai însorite și degradate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
aceste localități. Din pădurile situate în amonte de Cotnari s-au recoltat circa 11.100 m3/anal de material lemnos; ponderea o deține fagul, carpenul și gorunul. Producția de fructe de pădure este în continuă creștere și cuprinde următoarele specii: măcieșul (Rosa canina) cu 20 t/an; zmeurul (Rubus idaens) cu circa 0,7 t/an; porumbarul (Prunus spinasa) cu 1,1 t/an, ș.a. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Ciupercile comestibile formează o categorie foarte solicitată pentru consumul intern cât
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ridicat la circa 50 t/an. Plantele medicinale recoltate au atins cifra de 19,6 t/an, dintre care menționăm: mușețelul (Matricaria chamomilla), coada șoricelului (Achillea setacea), urzica moartă (Urtica dioica), vâscul (Vâscum album), potbal (Tusilaga farfara), socul (Sambucus migra), măcieșul (Rosa canina). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). 4. REZERVAȚIILE ȘTIINȚIFICE FORESTIERE În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, prin grija organelor locale și a unor oameni conștienți de necesitatea păstrării unor colțuri de natură nealterată pentru cei
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
organe ce vor fi strânse și arse. Se recomandă udarea prin brazde pentru a evita umectarea prelungită a frunzelor ce favorizează instalarea ciupercii. Trandafirul va fi plantat la distanțe care să asigure o bună aerisire a rozariului, iar tufele de măcieș din preajmă, vor fi distruse. La plantare se vor prefera soiurile rezistente, dacă în anii precedenți în zonă, s-au semnalat pagube produse de rugini. Soiurile cu flori albe sunt sensibile. În timpul perioadei de vegetație se vor face 4-5 tratamente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
jap ! Începea să-și facă datoria mâna dreaptă a doamnei Averescu. Mulți dintre noi, de frica ei, ne luam trăistuța cu cărți, dimineața când plecam cu vitele la păscut. și, între două jocuri de oină, la umbra unei tufe de măcieș, să zicem, deschideam, de voie de nevoie, cartea și buchiseam nevoie-mare. Pentru că, vorba doamnei Averescu, învață, bă, boule, dacă nu vrei să rămâi la coada vacii! Nu de puține ori, când mă duceam la doamna Averescu acasă (locuia într-o
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Suceava. 150. Motrescu Sanda, născută la 1 septembrie 1974 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Galea Gheorghe și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 8224 Kaindorf, Dienersdorf 86/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, Str. Măcieșului nr. 52, județul Bihor. 151. Petrus Timotei, născut la 11 mai 1967 în localitatea Bratca, județul Bihor, România, fiul lui Teodor și Sabina, cu domiciliul actual în Austria, 4522 Sierning, Muhlberg 55, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bratca
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
9, județul Timiș. 33. Schnall Anja-Katharina, născută la 22 ianuarie 1980 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Gheorghe și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 58256 Ennepetal, Effeystr. 11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, Str. Măcieșului nr. 1, bl. A20, sc. B, ap. 26, județul Brașov. 34. Schnall Bernhardt-Oliver, născut la 26 iulie 1978 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Gheorghe și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 58256 Ennepetal, Effeystr. 11, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 600 din 6 iulie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129617_a_130946]
-
26, județul Brașov. 34. Schnall Bernhardt-Oliver, născut la 26 iulie 1978 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Gheorghe și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 58256 Ennepetal, Effeystr. 11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, Str. Măcieșului nr. 1, bl. A20, sc. B, ap. 26, județul Brașov. 35. Stefanik Andrea, născută la 27 octombrie 1973 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Ernestin și Anisoara-Delia, cu domiciliul actual în Germania, 63165 Muhlheim am Main, Bornweg 38
HOTĂRÂRE nr. 600 din 6 iulie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129617_a_130946]
-
mumificate; 6. nedistrugerea tuturor focarelor păduchelui de San-Jos din jurul plantațiilor de pomi fructiferi neinfestate de acest dăunător și a pepinierelor pomicole, de către toți deținătorii de terenuri, inclusiv cele forestiere, prin măsuri de combatere chimică sau prin scoaterea materialului nevaloros - porumbar, măcieș, pomi degradați - pe o rază de minimum 500 metri de la plantația sau pepiniera neinfestată; 7. cultivarea în plantațiile de pomi a unor plante care stanjenesc efectuarea la timp a tratamentelor de vară împotriva bolilor și dăunătorilor, precum și nerespectarea obligației de
HOTĂRÂRE nr. 2.498 din 31 decembrie 1969 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134760_a_136089]
-
32, județul Mureș. 286. Galea Mariana, născută la 3 aprilie 1957 în localitatea Tinca, județul Bihor, România, fiica lui Gheorghe și Mărie, cu domiciliul actual în Austria, 8224 Kaindorf 42/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, Str. Măcieșului nr. 49, județul Bihor. 287. Dascălu Vasile, născut la 18 mai 1955 în localitatea Topraisar, județul Constantă, România, fiul lui Vasile și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Gabesstr. 58, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
sectorul 2. 361. Constantin Florin, născut la 12 ianuarie 1961 în localitatea Mihăilești, județul Buzău, România, fiul lui Constantin Ion și Ricuta, cu domiciliul actual în Austria, 4851 Gampern, Bierbaum 21, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, Str. Măcieșului nr. 17, bl. A19, sc. D, ap. 7, județul Brașov. 362. Schmidt Daniel, născut la 6 iulie 1965 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiul lui Baciu Ioan și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 73660 Urbach, August-Lemmlestr. 8, cu
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
24, județul Caraș-Severin. 353. Molnar Amalia, născută la 20 septembrie 1982 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Albert și Katalin, cu domiciliul actual în Germania, 78054 Villingen-Schwenningen, Grabeneckerstr. 43, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Satu Mare, Str. Măcieșului bl. U2, ap. 10, județul Satu Mare. 354. Muranyi Mihaela, născută la 7 noiembrie 1975 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Telegan Gheorghe și Maria-Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 86899 Landsberg a. Lech, Rosenstr. 11, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
Tratamentul cel mai eficient la adulți este administrarea de Metronidazol, la indicația medicului. Durată tratamentului este de 5 zile. La copii, tratamentul se realizează prin tubaj, care dă rezultate satisfăcătoare. 105 Tot la copii, se pot administra tratamente naturiste (pelin, măcieș, cimbru, miere - picături) în funcție de vârstă. Cancerul de colon Cancerul de colon este o boală care afectează colonul și o bună perioadă de timp nu prezintă simptome. Numai în urmă examinărilor precoce se poate depista timpuriu această afecțiune gravă. Simptomatologie: Cel
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
preparate produse lactate: telemea, cașcaval, brânzeturi fermentate grăsimi:*animale: unt, smântână *vegetale: untdelemn, ulei de măsline (grăsimile se evita în perioada de cetoza) legume și zarzavaturi: varză (albă, roșie, de Bruxelles) conopida, gulii, spanac, dovlecei, vinete, roșii, marole, păpădie, urzici, măcieș, ridichi, ciuperci, ardei gras, ștevie, gogoșari, castraveți, untișor, loboda, fasolea verde păstăi, frunze de mărar, de pătrunjel, măcriș, cimbru băuturi: *alcoolice: vin sec *nealcoolice: ape minerale, ceai și cafea îndulcite cu zaharina sau ciclamat, sucuri dietetice (fără zahăr) ATENȚIE! este
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
A. Buzdug. Unele semnături sunt ale celor cu reproduceri din presa vremii. Sunt și „înțepături”, ca în cazul epigramelor din Satiricul din Cernăuți: Lui Alvirescu: De la Dorna pân' la Vama Răspânditu-ți-s'a faima 61 Că „pădurea noastră” vrai Ca pe „Măcieș” s-o tai!” Ori lui Spânu: Peste Coșna - Frasin - Suha Zi și noapte cântă buha; Cântă buha pe-ndelete De parchet și de parchete... * Deșteptarea, gazetă pentru popor, „iese la 1 și 15 ale fiecărei luni, redacția și administrația - Cernăuți, strada
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de o varietate surprinzătoare. Toate esențile se găsesc în ea, de la stejar până la păr și măr pădureț, tei, vișini, și printre arbori se-ncurcă și se cațără clematita în adevărate garduri vii, și vița sălbatică de un dulce verde deschis. Măcieș, corn, porumbrel, frasin, jugastru, gârneață, soc etc. 23 Iulie [DELTA] Pornim după amiază din Tulcea, pe o vreme frumoasă; nouri se plimbă totuși pe cer, par a face a ploae. Spre Sfântul Gheorghe, spre Buhaz. Prislav, pe două maluri; vechea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]