86 matches
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Cultural > Tradiții > MĂCINICII Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1159 din 04 martie 2014 Toate Articolele Autorului Potrivit concepției folclorului popular, ne-am obișnuit că o zi de sărbătoare să fie neapărat legată de consacrarea unui sfânt. În general, festivitate face trimiteri
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
credințe străvechi și ritualuri străine care, din păcate, cu timpul, au căpătat mai multă importanță și chiar autoritate decât învățăturile credinței ortodoxe autentice, s-au dovedit a fi mai mult decat nocive pentru credință creștină. Iată, nu vorbim de Ziua Măcinicilor, dar și Paștele și Crăciunul, sărbătorile fundamentale ale creștinismului au devenit mai mult niște festivități gastronomice, decat sărbători bisericești. Inclusiv, obiceiul păcătos al celor 40 sau 44 de pahare de vin pe care nu știu dacă le poate bea cineva
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
niște festivități gastronomice, decat sărbători bisericești. Inclusiv, obiceiul păcătos al celor 40 sau 44 de pahare de vin pe care nu știu dacă le poate bea cineva în 24 de ore, este de domeniul basmelor populare. Originea sărbătorii Ziua de Măcinici își are originea într-un ritual al credințelor străvechi prin care se celebra începutul anului agrar la hotarul dintre cele două anotimpuri, iarna și primăvară. Tot în această zi se sărbătorea și înnoirea sezoniera a timpului: ultima zi a Babei
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
Tot în această zi se sărbătorea și înnoirea sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia care, conform tradiției, se transformă în stana de piatră și, prima zi a Moșilor care sunt prefăcuți în cenușă pe rugul funerar. Ce sunt măcinicii? Măcinicii sunt reprezentați de spiritele moșilor și strămoșilor care sunt celebrate în ziua de 9 martie, început de an agrar. Festivitatea populară, Ziua de Măcinici corespunde, că data calendaristica și, parțial, ca semnificație, cu sărbătorirea celor 40 de Sfinți Mucenici
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
în această zi se sărbătorea și înnoirea sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia care, conform tradiției, se transformă în stana de piatră și, prima zi a Moșilor care sunt prefăcuți în cenușă pe rugul funerar. Ce sunt măcinicii? Măcinicii sunt reprezentați de spiritele moșilor și strămoșilor care sunt celebrate în ziua de 9 martie, început de an agrar. Festivitatea populară, Ziua de Măcinici corespunde, că data calendaristica și, parțial, ca semnificație, cu sărbătorirea celor 40 de Sfinți Mucenici din
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
și, prima zi a Moșilor care sunt prefăcuți în cenușă pe rugul funerar. Ce sunt măcinicii? Măcinicii sunt reprezentați de spiritele moșilor și strămoșilor care sunt celebrate în ziua de 9 martie, început de an agrar. Festivitatea populară, Ziua de Măcinici corespunde, că data calendaristica și, parțial, ca semnificație, cu sărbătorirea celor 40 de Sfinți Mucenici din Calendarul ortodox, jertfiți pentru credință lor în cetatea Sevastiei. Jertfele și sacrificiile umane săvârșite în vremurile străvechi sunt amintite astăzi de formele antropomorfe ale
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
de nucă. Formă cifrei opt este legată mai mult de zeița geomorfă a neoliticului, decât de semnificația dată de dogmele creștine. În unele zone, aceștia mai poartă numele de mucenici, sfinți, sfințișori, moși etc. Ritualuri magice Magia practicată în Ziua Măcinicilor seamănă mai mult cu o celebrare a unui trib, decât cu o manifestare solemnă și de atitudine. Astfel, în această zi, pentru a alunga frigul și a scoate căldură din pământ, copii sunt puși să bată pământul cu betele sau
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
și Banat. Beția rituala Beția rituala ce constă în a bea 40 sau 44 de pahare de vin, în această zi, face trimitere, din păcate, la o reminiscența a celebrărilor bahice ale antichității. Oamenii aveau credință că vinul băut la Măcinici se transformă, de-a lungul anului, în sânge și energie pentru a face față muncilor grele din agricultură. Previziunile vremii Orice început, fie el și cel al unui nou an agrar, începe cu câteva pronosticuri meteorologice: „Cum va fi în
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
de-a lungul anului, în sânge și energie pentru a face față muncilor grele din agricultură. Previziunile vremii Orice început, fie el și cel al unui nou an agrar, începe cu câteva pronosticuri meteorologice: „Cum va fi în ziua de Măcinici, așa va fi toată primăvară” sau „dacă îngheață pământul în această zi, toamna va fi lipsită de brume, ceea ce permite țărânilor să semene cerealele cât mai tarziu posibil”. Credințe și obiceiuri Acestea sunt legate de o serie de simboluri legate
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
coliva, vin) și împărțirea acestora la Biserică sau la persoanele nevoiașe, dar și consumarea acestora în familie. Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească în pace pe toți mucenicii, martirii și eroii neamului românesc! Amin! Ștefan Popa Referință Bibliografica: Măcinicii / Ștefan Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1159, Anul IV, 04 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
Le-au scos și le-au îngropat cu cinste, la loc cuvenit.” Acestei sărbători din ziua de 9 martie i s-au mai dat și alte denumiri în unele zone ale României, Astfel, ea se mai numește și Mucenicii sau Măcinicii, Moșii de Mărțișor, Cap de primăvară, Sâmbra Plugului, Scoaterea Stupilor și Drăgostițele. Este o zi în care se dă de pomană. Drept urmare, ca în oricare sărbătoare creștină, nu se spală, nu se toarce, nu se țese. Este, printre altele, o
FĂRĂ MĂRŢIŞOARE ŞI PAHARE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345620_a_346949]
-
creștine și ritualuri populare românești" TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI Prin rânduială creștină, în primăveri se așteaptă Sfinții Mucenici să vină cu tradiție păstrată. Din făină se frământă, să se fiarbă, să se coacă, pentru cei morți să se-mpartă, măcinici cu miez de nucă. În chip de om se împletesc, colaci numiți și mucenici. Se coc până se rumenesc, se ung cu miere și cu nuci. Prin obiceiuri păstrate din crudă martirizare, pomană din ei se-mparte, lângă vin și
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
spre est și când spre vest!... Octombrie așterne Acoperământul Maicii Domnului ca pe o Apoteoză a Toamnei Dacoromâne, înfrumusețând marile Sărbători: Cuv. Paraskeva, Sf. Cuv. Mărturisitori: Visarion și Sofronie; Sf. Mc. Oprea; Sf. Preoți Mărturisitori: Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, Sf. Apostol Iacov; Sf. M. Mc. Dimitrie-izvorâtorul de mir; Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou; Sf. Mc. Nestor; Sf. Ier. Iachint-mitropolitul Țării Românești, precum și celelalte sărbători dintre ele. Gospodarii de frunte doldora de roadele muncii lor, nu mai prididesc
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
dicton, ce venea să îmbogățească lirica panteistă a folclorului românesc, grefat pe mitul civilizației mayașe, rostit pentru prima dată de vreun Euridițian, fără a avea Academia Franceză a lui La Fontaine, pesemne un băștinaș ce frânsese, din tată-n fiu, măcinicii pe coarnele plugului, fusese trecut de către arhanghelii malefici ai instaurării paradisului băgat cu pumnul pe gură, la index. În fine, prea multe modificări în blazonul genealogiei noastre de mămăligari, care respectau tipicul din generație în generație, n-avuseseră loc. Așa că
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
Prislop, Sfinții martiri Constantin Vodă Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu, Matei) și sfetnicul Ianache, Sfântul Ierarh martir Antim Ivireanu, Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș, Sfântul preot mărturisitor Ioan din Galeș, sfântul preot mărturisitor Moise Măcinic din Sibiel, Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul (Vâlcea), Sfântul ierarh Iosif cel Milostiv, mitropolitul Moldovei, Sfântul cuvios Ioan Iacob de la Neamțu (Hozevitul), Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, Sfântul Petru Movilă, precum și proclamarea Duminicii Sfinților Români în Duminica a II-a
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
personalități ale istoriei, ale bisericii, au ajuns la Viena și au cerut sprijin, drepturi religioase și naționale pentru români: „domnitorii Petru Șchiopu și Mihai Viteazu, Sfântul Mucenic Oprea Miclăuș din Siliștea Sibiului, Sfinții Preoți transilvăneni Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, iar mai târziu Horea din Albac, Tudor Vladimirescu, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și alții.” Prezențe remarcabile românești la Viena au fost și: mitropolitul Andrei Șaguna, ierarhii și slujitorii Silvestru Morariu Andrievici, Vladimir Repta, Nectarie Cotlarciuc, Visarion Puiu, Nichifor
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
din Austria. Preoți și credincioși ortodocși transilvăneni „veniți la Curtea de la Viena” pentru a-și căuta dreptatea, mai ales de pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, au pierit în temniță, din Kufstein, exemplu, Oprea Miclăuș de la Săliște, Ioan din Galeș, Moise Măcinic din Săliște. În cimitirul St. Marx, din sectorul 11 al Vienei, nefolosit din 1874, se află mormintele multor români care și-au găsit sfârșitul la Viena, printre care: Prințul Georfie Demetrie Bibesco și Prințesa Maria, m. nov.1851, domnitorul Alexandru
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
Pe fondul unor puternice încordări de apărare a credinței străbune ortodoxe române, a luat ființă Biserica unită din Transilvania. Mulți preoți, dar și simpli mărturisitori transilvăneni au sfârșit în închisori, pentru dreapta credință ortodoxă. Preoții Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, Oprea Miclăuș din Săliștea Sibiului au murit ca martiri în temnița din Kufstein, Biserica pomenindu-i în ziua de 21 octombrie. „Asemenea mărturii - scrie autorul acestei cărți - ne ajută să înțelegem mai bine convingerea lui Nae Ionescu, acest
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
Popa Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului La 21 octombrie, Biserica Ortodoxă, în mod special, ortodocșii din Transilvania, îi prăznuiesc pe Sfinții Mărturisitori Transilvăneni Visarion, Sofronie, Oprea și pe Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, preoți mărturisitori și trăitori în veacul al XVIII-lea. Pentru a înțelege mai bine locul, rolul și importanța jertfei mucenicești a Sfinților Cuvioși și Mărturisitori Transilvăneni în cadrul Ortodoxiei și, nu numai, vom readuce în atenția cititorilor cadrul istoric
LECŢIE DE ISTORIE TRANSILVĂNEANĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378417_a_379746]
-
Chiriac de la Tazlău, Iosif cel Nou de la Partoș, L-au Slujit pe DUMNEZEU ! Teodosie de la Brazi, Ivireanul Sfânt Antim Sau Iosif și Chiriac, ne-au dat cărți să mai citim ! Miclăuș, Ioan din Galeș, ori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara, Măcinic,sunt azi in Rai ! Filofteia de la Argeș, Todoran-Atanasie Antonie-n Iezerul Vâlcii, sau la Neamț, Paisie; L-avem pe Daniil Sihastrul, sau Dosoftei-Mitropolit Pe Sfântul nost' Petru Movilă și Nicodim cel Sfințit! Sfântul Ierarh Bretanion, Antipa din Calapodești Gherman și
SFINȚII ROMÂNI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374813_a_376142]
-
nu se mai umblă pînă nu se face mare, s-o poată ridica singur de jos. Aceasta se face ca copilul să trăiască ani mulți și să fie tare ca metalul din care este făcută căldarea. Căldură în ziua de Măcinici [9 martie] se dă cu maiul în pămînt, ca să iasă căldura. Călugăr Cu călugărul nu fă negustorie; dă-i și fugi. Cînd îți iese călugăr în cale îi a rău. Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe dos, umbli rău. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Groapă Cînd găsești vreo groapă (mormînt), să nu mai cerci ce-i înăuntru, că nu-i lucru curat și poți muri pe loc. Cînd sapi groapa altuia, să n-o faci largă, că moare din neamuri. Gunoi în ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard ca să vie primă vara mai curînd. Gunoiul din ziua de Sf. Gheorghe să-l lepezi la rădăcina pomilor, că rodesc bine pe urmă. Să nu dai lunea afară gunoiul din casă, căci îți mănîncă uliul găinile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă, apoi e semn că casnicii se vor muta din acea casă. Mazăre Se crede că nu este bine a vărsa mazăre pe jos, căci ele ar fi lacrimile Maicii Domnului, care nu-i bine să se verse pe jos. Măcinici în ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vie primăvara mai curînd. Măgar Dracu’ nu poate să facă nici un rău cuiva dacă, deși s-ar afla într-un loc primejdios, [omul] are însă un măgar lîngă dînsul. Mălură Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că casnicii se vor muta din acea casă. Mazăre Se crede că nu este bine a vărsa mazăre pe jos, căci ele ar fi lacrimile Maicii Domnului, care nu-i bine să se verse pe jos. Măcinici în ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vie primăvara mai curînd. Măgar Dracu’ nu poate să facă nici un rău cuiva dacă, deși s-ar afla într-un loc primejdios, [omul] are însă un măgar lîngă dînsul. Mălură Cînd vînturi orzul, ovăzul etc.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păzești să nu calci în oase de șerpe, că de-ți va intra, de pildă, în călcîi, după cîtăva vreme are să iasă prin vîrful capului. Să nu pomenești șerpele în ziua de Alexie, că te mușcă vara. în ziua de Măcinici femeile încunjură casele cu cenușă, ca să nu poată intra șerpele în casă. în ziua de Măcinici se ard rîze* prin casă, ca să fugă șerpii. Mamele ocolesc picioarele copiilor mici cu rîza, ca să nu-i muște șerpii. Șerpele care-l vezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]