271 matches
-
calea codrilor, dar cum nici pe-acolo nu trecea nimeni, luau calea orașelor, unde cerșeau prin fața hanurilor, a bisericilor, a curților boierești. Urzicile, ștevia, loboda ajunseseră la prețuri exorbitante. în târgul Vasluiului o mulțime flămândă a devorat un car cu măcriș cu tot. în fața unui sat părăsit fu văzută pe la cântători o namilă de lup care, cu hăpăituri mari, icnind de poftă, își mânca o labă. Hangița Firuța, care ținea hanul din locul numit „La crucea lui Sas”, fu trezită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
iar unii au murit de foame, așa s-a auzit de bogătașul satului Paraschiv Baștea. Foame am indurat mai mult după ce am revenit la Rucăr. Când eram de vreo 5 ani, plecam primăvara după frunză verde de fag, după lăpuș, măcriș și mălaiul cucului, iar mai târziu după fragi, zmeură, affine, mure, prăjituri și alte bunătățuri n-am mâncat cât ați fost voi micuți. Cam prin octombrie-noiembrie frontul s-a mutat mai aproape de noi (ca și când ar fi fost vreo bucurie!), pe
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
așez în cui, Belșugul hambarului, Iar inelu-l dau în dar Fetei unui gospodar, Poate-ajung și la altar!" Mergea Aricel pe cale Ca-ntr-o zi de sărbătoare, C-o mână pe cingătoare, Când o zbughi pe furiș, Dintr-o tufă de măcriș, Strâns de-urechi cu un bariș, Cu blanița-catifea, Iepurililă ce plângea De durere de măsea. Neatent și speriat, Imprudentul a intrat Cu dintele cariat În potcoava nou găsită Ce-l scăpă într-o clipită De durerea cea cumplită. ,,Aricel, ce
ARICEL -DOCTOR FĂRĂ VOIE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353733_a_355062]
-
oprește pe un dâmb Și unui gând zâmbește strâmb. Răsună în salcâm: Boc! Boc! El are barbă dar și cioc, Își umflă mușchii de pe piept Să pară caprelor deștept. Se uită-n juru-i pe furiș Și rupe-o floare de măcriș Și-o ia cu el s-o dea în dar, V-aș spune cui, dar n-am habar!... Referință Bibliografică: ȚAPUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1575, Anul V, 24 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
ȚAPUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357756_a_359085]
-
nestemate, Găseam doar săbii, sub arse rădăcini... În grădina-mi Rai, de flori, fluturi și fragi, Chiar și fânul mirosea amețitor... De foame nu-mi păsa și nici de sete, Că alergam pe coastă, la izvor... Simt gustul acru de măcriș și zarzăr, Azi mă fascinează florile de tei Și încă îmi mai pun în păr coroane De margarete și-albaștri clopoței... ...Acum, privind în sus, nu mă mai sperii De nori ce se întrupează pitoresc, Dar tot alerg în casă-nfiorată
TE RETRĂIESC CONSTANT, COPILĂRIE de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340464_a_341793]
-
cale să lâncezească, încă umflată de somn, pe șanț. E o atmosferă grea de nedezmeticeală, o combinație de nostalgie a patului și de toropeală sub soarele care dă deja semne de hiperactivitate. Se rumegă, fără chef, fire de păpădie, de măcriș și cârcei de viță, cu speranța venirii în simțiri. Adică a intrării în dispoziție ludică. În mod riguros, orice joc propus în aceste jumătăți bune de oră eșuează. Amorțită de pauza nocturnă de somn, ființa jocului, care dobândise cu o
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
fratele și patru surori ale mamei (Constantin, Doroftia, Veronica și Victoria)...și eu, nepotul acestora, luat ca să am grijă de boi, să aduc apă, să ascult cum crește iarba, cum urlă țâncul pământului să-i fac liniște, să-i dau măcriș, aișor și baraboi, să-i cânt și să-l leagăn pe picioare, mânca-l-ar moartea de țânc!...Și mergem! și mergem!...și începe să plouă! și mătușile mă învelesc cu un țolic, să nu mă trohnesc, să nu câștig
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
cerul îi revarsă pe frunte balsam de azur și-i stoarce lacrimi de rouă din bumbacul norilor. Mantaua de codri de stejari și fagi îi acoperă spinarea dealului sfârtecat de râpi, care are la subsuori pâlcuri de cătini, de măcieși măcriș și salcâmi. Talazurile albastre ale Bistriței îi răcoresc gleznele de argilă. Satul acesta a fost hărăzit a fi mai puțin surpat de ifose, megalomanie, opulență. De curând a redevenit comună, așa cum a fost cândva. Negreșit, Iteștiul, așa cum cred că se
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
-Ce-ați mâncat maică voi azi? -Am mâncat ciorbă de teci și ouă cu mărar și lapte bătut, făcute în tigaie, bunico! -Doar atât? Aa! Am mai mâncat vișine cu pâine de dimineață și pe coastă pe la Geamăna am cules nițel măcriș și l-am mâncat. -Asta nu face rău! Dar ia spune-ți voi, v-ați întâlnit cumva azi pe drum cu Veta Băzgoaica sau cu Lisandrina lui Dițoi? Spuneți-mi cu cine v-ați întâlnit și dacă s-a mirat
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
Bate vântul liniștit, se aude un ciripit. Ciririp,de ciripoi, se-nțeleg în graiul lor. Bate vântul florile, fluturându-mi buclele; Bucle argintate, și poale brodate. Vânt adietor, plin cu miresme de flori. Ciririp,cirip,cip,cip, foaie verde de măcriș. Foaie verde de sulfină, totul,toate se combină! Autoarea,Ileana Vișiș Stanca. Referință Bibliografică: Explozia naturii(din vol.1 Trepte spre Cer / Ileana Vičič Stanca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2018, Anul VI, 10 iulie 2016. Drepturi de Autor
EXPLOZIA NATURII(DIN VOL.1 TREPTE SPRE CER de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371314_a_372643]
-
cărare dorinței omenești. Femeia ce nu încape în propriul său trup Și vorba-i strâmtorată între rude, Zadarnic anii din viața mea o rup - Voința ei mă află pe oriunde. NU FAC SCHIMB Spre nenorocul meu - nu-s tufă de măcriș, Ideile nu-mi pot fi plantate în oricare creier. Eu viața nu mi-o schimb pe-un mărunțiș, Și gândul orișicui nu voi să-l cutreier. Gândiți, semenii mei, frumosu-i fără capăt. Gândiți cât mai profund și mai ales. Eu
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
cărare dorinței omenești. Femeia ce nu încape în propriul său trup Și vorba-i strâmtorată între rude, Zadarnic anii din viața mea o rup - Voința ei mă află pe oriunde. NU FAC SCHIMB Spre nenorocul meu - nu-s tufă de măcriș, Ideile nu-mi pot fi plantate în oricare creier. Eu viața nu mi-o schimb pe-un mărunțiș, ... Citește mai mult COROANA MAMEIFemeia ce nu-ncape în propriul său trupși nici o toamnă rostul nu-i va țese,Din soarta mea
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
sugrumăLăsându-mă cărare dorinței omenești.Femeia ce nu încape în propriul său trupși vorba-i strâmtorată între rude,Zadarnic anii din viața mea o rup -Voința ei mă află pe oriunde.NU FAC SCHIMBSpre nenorocul meu - nu-s tufă de măcriș,Ideile nu-mi pot fi plantate în oricare creier.Eu viața nu mi-o schimb pe-un mărunțiș,... V. ACAD.MIHAI CIMPOI: "CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU", de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014. Ce
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
și de aceea salvestrolul se gaseste numai în speciile care sunt supuse distrugerilor fungale precum: căpșunile, afinele, fragii, strugurii, coacăzele negre și roșii, murele, merele, perele, vegetalele verzi (în special broccoli și varză), anghinarea ardeii grași roșii și galbeni, avocado, măcrișul, sparanghelul și vinetele. Ce este aproape diabolic, este ca Big Pharma și marile companii Bio Tech știu acest lucru și ei au făcut următoarele 2 lucruri de majoră importantă pentru a slăbi acest sistem de protejare naturală împotriva atacului fungal
CANCERUL ESTE O CIUPERCA SI POATE FI VINDECAT de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346295_a_347624]
-
era relative scurt, doar vreo cinci sute de metrii, poate nițel mai mult, aveam de întâmpinat o sumedenie de obstacole. De exemplu: trebuia, că altfel nu se putea, să mă abat un pic pe la groapă, să culeg o țâră de măcriș , de pe buza ei, pe care îl mestecam cu plăcere savurându-i gustul acrișor. Apoi, musai trebuia să culeg destul țipirig din care, împreună cu verișoara mea să împletim mese și scaune pentru păpușile noastre, nu mai mari de o șchioapă. Urma
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
În genunchi, scurm în pămîntul mustind de viață și îmbătat de aromele trezirii , după somnul lung al iernii, căutînd o frîntura din el. Îmi este dor de un cîntec! Îl caut printre vechile pietre ale munților Macinului , prințe fire de măcriș și cupe de bujori, prințe ciorchini de poama razachie și printre miros de nuci verzi.... Îmi este dor de un cîntec! Îl caut în ochii măslinii ai unei fete tinere ...în brațul puternic al flăcului... și în prinderea lor de
CANTEC PIERDUT de MIRELA PENU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377733_a_379062]
-
piața era pustie. În mai, au fugit din izba lor, fără să știe prea bine unde să se ducă. Mergeau pe un drum îmbibat încă de umezeala primăverii și se aplecau din când în când ca să culeagă mlădițe firave de măcriș. Un chiabur le-a primit ca ziliere în gospodăria lui. Era un siberian vânjos și uscățiv, cu fața pe jumătate ascunsă de o barbă prin care răzbăteau câteva rare cuvinte scurte și apăsate. - N-am să vă plătesc nimic, a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sfânt”. Dar acesta nu mai este arborele primordial, de „început de lume”, ci un substitut al acestuia, un arbore consacrat, căutat îndelung, cu o grijă rituală parcă : El a pribegit Și el scobora Pe munte de criș De Criș, de Măcriș, Prin verde brădiș, Mărunt aluniș Și ei poposea La paltin galben, La fântână lină, Mulți voinici s-adună (34, p. 426). Arhaicul obicei de a face „dreaptă judecată” la poalele unui arbore sacru este atestat de documente istorice, etnografice sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o atenție deosebită, iar unele din cele mai importante specii sunt tratate individual la sfârșitul acestui capitol. Majoritatea speciilor, exceptând feriga și coada calului, înfloresc și produc semințe, importanța acestei metode de reproducere diferă de la specie la specie. Pentru stevie/măcriș, de exemplu, semințele sunt o metodă foarte importantă de răspândire, iar altele, cum ar fi ciulinii târâtori, pot supraviețui în voie și cu oportunități ocazionale de a înflori și de a se răspândi. Tabelul 5.4 subliniază caracteristicile celor mai
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
caracteristicile celor mai importante buruieni perene. Părțile vegetative sau perene care regenerează foarte rapid planta diferă de la specie la specie și include tulpinile târâtoare (rizomii și stolonii de la pir și piciorul cocoșului târâtor), rădăcinile târâtoare (ciulinii târâtori), rădăcini tuberizate (stevia/măcrișul) sau bulbii (ceapa sălbatică). Competitivitatea dură a acestor buruieni se datorează faptului că părțile lor perene sunt în vecinătatea 92 plantei sau sunt fizic atașate de planta mamă și de aceea au acces mare la spațiul de nutriție al plantei
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
infestare. Măcrișurile. Măcrișurile pot fi probleme foarte serioase, în special pe pășuni, fiind considerate buruieni vătămătoare după Weeds Act., 1959. Deși problema nu se limitează la agricultura organică, combaterea lor în sistemul organic este foarte dificilă. Dificultatea constă în disponibilitatea măcrișului de a produce un număr mare de semințe care își pot menține viabilitatea în sol pe perioade lungi de timp, rămânând latente pentru mulți ani, chiar decenii, combinată cu vigoarea ridicată a rădăcinilor care se pot dezvolta ușor atunci când tulpina
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de timp, rămânând latente pentru mulți ani, chiar decenii, combinată cu vigoarea ridicată a rădăcinilor care se pot dezvolta ușor atunci când tulpina sau rădăcinile sunt tăiate. Un strat de iarbă dens, bine lucrat, poate reduce riscul infestării, întrucât plantele de măcriș sunt competitori slabi. Totuși, dacă covorul vegetal este întrerupt, iar lumina solară ajunge la suprafața solului, semințele de măcriș germinează imediat. Combaterea măcrișului presupune luarea mai multor măsuri la diferite momente de rotație, însă acestea trebuie să fie veriga unei
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ușor atunci când tulpina sau rădăcinile sunt tăiate. Un strat de iarbă dens, bine lucrat, poate reduce riscul infestării, întrucât plantele de măcriș sunt competitori slabi. Totuși, dacă covorul vegetal este întrerupt, iar lumina solară ajunge la suprafața solului, semințele de măcriș germinează imediat. Combaterea măcrișului presupune luarea mai multor măsuri la diferite momente de rotație, însă acestea trebuie să fie veriga unei strategii continuie și nu doar o măsură aplicată hazardat, din când în când. Deasemenea, când se dorește convertirea unei
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
rădăcinile sunt tăiate. Un strat de iarbă dens, bine lucrat, poate reduce riscul infestării, întrucât plantele de măcriș sunt competitori slabi. Totuși, dacă covorul vegetal este întrerupt, iar lumina solară ajunge la suprafața solului, semințele de măcriș germinează imediat. Combaterea măcrișului presupune luarea mai multor măsuri la diferite momente de rotație, însă acestea trebuie să fie veriga unei strategii continuie și nu doar o măsură aplicată hazardat, din când în când. Deasemenea, când se dorește convertirea unei ferme convenționale într-o
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Bolnavilor de ciumă li se recomanda un ametec obținut prin fierberea îndelungată de miere, zahăr și condimente - nucșoară, piper, cuișoare, scorțișoară, coajă de portocale - cu puțină terebentină. Cantități mici din acest amestec se consumau în ceapă coaptă, în decoct de măcriș și în alte leacuri. De asemenea casa trebuia afumată fie cu bălegar uscat de vită găsit în curte, fie cu pelin și semințe de brad sau cu măghiran și mentă uscate 560. Nu erau ignorate nici mijloacele indicate de o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]