91 matches
-
lansatoarele șuvoaielor de scântei care au conferit o atmosferă exotică neuniformă cu tradiția, dar se poartă azi, și e frumos...! Sfârșitul de spectacol a fost entuziast, iar despărțirea aproape irealizabilă și interiză! Ștefan Vlad stăpânește arta spectacolului, cu atât mai măiestrit de data aceasta, cu cât relația cu publicul a fost împărțită în doi artiști: maeștrii Ștefan Vlad și Georgel Nucă! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ștefan Vlad. Cântecele, travaliu melancolic dens / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436325447.html [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
acordată de postul de Radio Bistrița Năsăud, iar în 2003 Distincția „Cultul eroilor”, decernată de Asociația Veteranilor de Război și MApN. La Gala Muzicii Populare Românești, edițiile întâi și a doua, desfășurate la București i se acordă premiul de popularitate. Măiestrit de către maestrul Cornel Borza, ca de către nimeni altcineva, cântecul bihorean zboară la bolta sufletelor tuturor, interpretul fiind iubit de tot neamul românesc, indiferent de provincia în care, prin destin ori alte diverse conjuncturi s-a împământenit unul sau celălalt dintre
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448869928.html [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
uimea Viena făcând să cânte ia și covorul românesc. S-a-ncumetat să treacă și oceanul ca să mire Noul York, apoi chiar continentul negru. Și-a poposit pe lângă piramide la Cairo. Aflase multă lume de Rucărul cu ii, cu fote și covoare măiestrite pe la noi. Întoarsă-n țară a școlit mulți meșteri și-n plină glorie pieri ucisă mișelește la Viena, ca să-ncheie prea devreme povestea cu Maria rucăreanca. Referință Bibliografică: Mării de poveste în Rucărul vechi (II) de Ioan Muțiu / George Nicolae
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marii_de_poveste_in_rucarul_vechi_ii_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355728_a_357057]
-
Olteț, unde licuricii umblă cu felinarele în mâini și privighetorile cântă ziua în amiaza mare de te vrăjesc, Omul acesta vine în lumea culturii cu toată dragostea de cântec a strămoșilor lui, cu istețimea fiului Pepelei, cu harul de a măiestri versul și de a-l pune pe melodii care miros a țărână strămoșească, a dimineți fragede și a lapte dulce de pasăre. M-a impresionat și mi s-a dezvăluit de cum l-am auzit la telefon. Sunetele și timbrul vocii
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
crude ierburi și pacea ce domnește Răzbate lin spre crânguri un plânset de caval Străpunge liniști scurse din cerul primenit Cu ploi de năzuințe. Se zbat în noi, trudind, Dorințe, temeri, gânduri... Cireșii-au înflorit. Ninsori de floare dalbă, speranțe măiestrind, Ne-acoperă. Sublime miresme dau năvală Inundă-ne iubirea - noian de prospețime, Zâmbește-o buburuză unui boboc de cală Ce amorțise-n glastră. Un val de-ntunecime Își unduie mătasea-n ocean pictat cu vise Pe boltă ard luceferi când
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
unui dealLa poale, crude ierburi și pacea ce domneșteRăzbate lin spre crânguri un plânset de cavalStrăpunge liniști scurse din cerul primenitCu ploi de năzuințe. Se zbat în noi, trudind,Dorințe, temeri, gânduri... Cireșii-au înflorit.Ninsori de floare dalbă, speranțe măiestrind,Ne-acoperă. Sublime miresme dau năvalăInundă-ne iubirea - noian de prospețime,Zâmbește-o buburuză unui boboc de calăCe amorțise-n glastră. Un val de-ntunecimeîși unduie mătasea-n ocean pictat cu visePe boltă ard luceferi când jarul din laleleSe stinge-n
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
de viață” “Luminișuri” prinse-n coapsa iernii “Gând purtat de dor” peste câmpii Sufletu-ți de dragoste-ncărcat Prin “Întoarcerea spre obârșii” S-a întors mereu la tine-n sat... Zece ani din pana ta au curs Doar cuvinte calde, măiestrite Și-or mai curge, timpul n-a apus Clipele-ți vor face fericite! BUNI dragă, noi, cei ce te știm Și-ți gustăm din pâinea prieteniei Te stimăm, din suflet TE IUBIM Ești simbolul cinstei și-omeniei! Deie-ți Domnul
LA MULTI ANI DRAGA BUNI ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_draga_buni_george_roca_1357209579.html [Corola-blog/BlogPost/348814_a_350143]
-
Acasa > Versuri > Farmec > MĂRGĂRITARE DE GÂND Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 179 din 28 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Mă năpustesc spre slovă culegând cuvinte măiestrite de trăirea sufletului și adun în salbe mărgăritare de gând pe care ți le dăruiesc cununi, cununi sub aripi de înger atingându-te, dragoste... în cupe de cleștar, pline cu flori de nufăr care și-au limpezit petalele în lacrimile
MĂRGĂRITARE DE GÂND de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Margaritare_de_gand.html [Corola-blog/BlogPost/354250_a_355579]
-
vânturi,/ Cât n-ai pierit cu totul, nici n-ai căzut în hău,/ Adună-ți limba mamei din plânsete și cânturi/ Și slava din anale și vin la neamul tău.” („Auzi?...”). Concluzia întregului discurs liric este exprimată într-o asociere măiestrită de epitete și comparații cu valoare metaforică, și grație puterii miraculoase a Logosului, în ipostaza sa de limbă maternă. Nicolae Mătcaș surprinde lumea literară și prin volumele de sonete a căror temă devine un concept deschis pentru semnificația universului. Tendința
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/theodor_rapan_1449999770.html [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
și iubitor de frumos, în toate formele lui, nu-mi rămâne decât să vă invit cu toată inima la lectură, nu veți regreta, vă promit! Ca și în toate scrierile sale, Marian Malciu așează fărâme de suflet și în vers, măiestrind cu dibăcie cuvântul și transmițându-l într-un mod absolut minunat spre sufletele celor care știu să “guste” din profunzimea și frumusețea lui. Poftiți, vă rog, vă așteaptă aici mărgăritare lirice - mărgăritare care vindecă! Autor, Georgeta Minodora RESTEMAN P.S. Mă
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Margaritare_lirice_margar_marian_malciu_1380666136.html [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
membru în parte - a constituit un dar de suflet pentru toți locuitorii urbei în care răsună neștirbit ecoul „semințelor” neîntrecutului Blaga. Magii Cuvântului izvorât din suflet și-au dezlățuit spiritul într-un scenariu care egalează cu siguranță un spectacol profesionist, măiestrit în plus de vocile pline de căldură ale Corinei Corpodean și Ioanei Damian, în dubla lor calitate de poete și cântărețe desăvârșite. Un public extaziat de originalitatea și dăruirea unui grup de ADEVĂRAȚI OAMENI DE SUFLET a plecat cu inimile
COLIND DE SUFLET LA SEBES ALBA! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_calea_stelei_colind_de_suflet_la_sebes_alba_.html [Corola-blog/BlogPost/357113_a_358442]
-
iasă din starea aceea de nebunie autoimpusă - și-ar imagina că este lângă Liviu și poate i-ar percepe în nări mirosul, parfumul pielii lui ce-i amintește întotdeauna de dimineața de Paște, când mirosul cozonacilor proaspăt copți se amestecă măiestrit cu cel al vopselei de ouă. - Câți ani ai, Alin?, revine cu picioarele pe pământ. Știe foarte bine câți ani are, așa cum știe un milion de lucruri despre el și despre mama lui, deși este întâia lor întâlnire. - Șapte ani
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1372605133.html [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]
-
Toate Articolele Autorului 31.11.2014 IN MEMORIAM ANTON PANN “Scriind îmi petrec vremea foarte dulce”- mărturisește Anton Pann. Și într-adevăr a versificat savuros anecdote, proverbe și fabule sintetizând trăsături identitare ale umanității pe care o reprezenta, cultivând și măiestrind literatura populară pașoptistă. George Calinescu a scris în «Istoria literaturii române de la origini până în prezent » : « Lui Anton Pann i se rezervă un loc de folclorist, ceea ce e cu mult prea puțin. Erudiția lui în materie de tradiție orală si populară
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1414850513.html [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
de mistere. Moartea - printre ere. / În mine, infinitul reflectat.” (În mine) Ceea ce mi s-a părut extraordinar în poezia doamnei Popovici este cuprinderea și redarea la modul superlativ a sentimentului celui mai pur, iubirea față de însuși Dumnezeu, cu care poeta măiestrește dialoguri sublime în nenumărate poeme... Peste mentalul orânduit cu precizia matematică a pragmaticului se așează meditația filosofică profundă a sufletului sensibil al autoarei: “Dumnezeu a făcut lumina, / lumina se naște din foc / iar focul naște scânteia; / ea este ideea / și
VAVILA POPOVICI, “SCRISORI DE DEPARTE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ravase_pe_un_petec_de_suflet_vavila_georgeta_resteman_1346757066.html [Corola-blog/BlogPost/343768_a_345097]
-
să-și întâlnească surorile la o reuniune urgentă de familie Clio trebăluia pe acasă intentând bătălii p-un Pergament Istorii cu armăsari viguroși - Nu izbutea nicicum să schițeze soldații - în careTrădătorul ruinase bătălia Erato se dichisea la o antică oglindă măiestrită la Murano Era sora cea drăgălașă Urma să acompanieze la Liră Poezia iubiriiprin umbre sonore Euterpe își regla barometrul precis, cel de la ușa de la intrare Se-mpiedecă și căzu peste Flaut Dăruitoarea de Bucurii urma să-și hrănească surorile cu muzică
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
vorba de așa numitul fenomen al „promovării la vârf” (se aleg ei între ei, cum spun oamenii satistiți) și nu al deschiderii la bază, al primirii de noi membri reali valoric și nu doar numeric... De unde se vede că, la măiestri artistică și deprinderi volitivo-fizico-strategice, campion nu este doar unul ci toți (atunci cînd sunt la guvernare și și ca atare au gestiunea vistieriei, forță și influență) - vezi achizițiile iar performața este îndeobște apanajul elitei (nu numai sportive). Și asta pentru că
STUDENŢI, CEFERIŞTI, MINERI, STEAUA ŞI DINAMO ŞI CEVA (A) POLITICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Studenti_ceferisti_mineri_steaua_si_dinamo_si_ceva_a_politica_.html [Corola-blog/BlogPost/366741_a_368070]
-
al Târnovei, în chestiuni dogmatice. În ultimii ani ai vieții, între 1399-1405, s-a mutat la Mănăstirea Prislop, unde între anii 1404-1405 a caligrafiat și miniat un Tetraevanghel pe pergament pe care l-a ferecat cu coperte de argint aurit, măiestrit lucrate, considerat o capodoperă a epocii. Este cea mai veche carte datată din Țara Românească, cu cea mai veche ferecătură și se află la Muzeul Național de Istorie din București. Datarea este pe spatele ultimei pagini, al cărui text în
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
s-au Învrednicit să ducă crucea unui neam obidit de aproape jumătate de veac. Este o certitudine pentru oamenii peste care a căzut piatra de moară a proceselor, pe cât de nedrepte și viclene, pe atât de numeroase și groaznice. Montate măiestrit de cei de altă lege au avut ca scop destrămarea a tot ce avea spiritualitatea românească mai reprezentativ.” „În toți anii mei de Închisoare n-am cunoscut vreun om mai politicos decât dânsul - Își amintește preotul Nicolae Grebenea. A sosit
Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
și civilizației”, al lui Ovidiu Drâmba, și citește dintr-o „Jataka” indiană - legende circulând cam în aceeași perioadă cu frumoasa descoperire - un paragraf consacrat descrierii femeii. Îl reproduc, ca pe un omagiu adus artistului anonim care a modelat atât de măiestrit lutul acela fierbinte, acum două mii și ceva de ani: „La început, când Tvaștri, creatorul divin, voi să creeze femeia, își dădu seama că folosise toată plămada pentru crearea bărbatului și că nu-i mai rămăsese nimic. După ce se gândi, făcu
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Cuviosul Nicodim a întemeiat o vestită "școală de caligrafie cu copiști de cărți bisericești în diverse limbi". El însuși în anul 1405 a caligrafiat și miniat un Tetravanghel pe pergament pe care l-a ferecat cu coperte de argint aurit, măiestrit lucrate, o capodoperă a epocii. Este cea mai veche carte datată din Țara Românească cu cea mai veche ferecătură și se află la Muzeul Național de Istorie din București. Cuviosul Nicodim s-a mutat la cele veșnice la 26 decembrie
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
aibă un final de destin asemănător cu al acelui nobil de la care cumpăraseră simbolul "de Roma". Moartea dramatică a lui Camil de Roma, și apoi, vânzarea ultimului imobil de pe strada Turcă, către un profesor brăilean și către o doamnă care măiestrea sublim goblenuri cu motive inspirate după pictura lui Repin, o doamnă sensibilă ca un balet rus, continuatoare a unei vechi încrucișări de fatum, peste care strălucește zâmbetul tușei Frosa, și ea provenind dintr-o ramură de nobili ruși care se
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
se situează în afara canonului, ca așa zisa literatură de mahala a lui Anton Pann sau ca manelele. Dar majoritatea celor educați se sfiesc să cânte, strâmbă din nas și cenzurează. Cultura națională - cultură eminamente modernă - este o tehnologie a sinelui măiestrită de clasele intelectuale și politice din secolul 19 și până azi; ea formează suflete, ca să zicem așa. Pe calea internalizării, ea a contribuit la difuzarea în masă a stigmei inventate de filozofii din Vestul continentului și de atunci generație după
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
lui Iisus. A. Toma, autor și al Imnului RPR, este probabil un caz emblematic pentru noile valori promovate în primii ani ai noii ere. Pus pe același raft cu Eminescu, uneori mai sus prin "puritatea" ideologiei sale, promovată atît de măiestrit, prin versuri "nespus de frumoase artisticește" (cum ținea să precizeze G. Călinescu în cuvîntul de omagiere din aula Academiei RPR, la împlinirea vîrstei de 75 de ani de către "poet"!). Solomon Moscovici, alias A. Toma, a fost considerat, în epocă, cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
trăiește în Australia, cu nume ciudat de Bikirikipiripiki. Aceasta, în așteptarea mirelui, își construiește cuibul din rădăcini frumos mirositoare, după care îl căptușește cu pene multicolore de papagal și cu pietricele rare care scânteiesc în lumina palidă a lunii. Apoi, măiestrește un gărduț, îl împănează cu nisip în care apoi implantează cele mai frumoase flori din poienile pădurii. Când opera e gata, prin cântece melodioase ce au modulații chemătoare, pasărea își atrage mirele la locul feeric întocmit. Întâlnirea nupțială se desfășoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
În glumă, „acesta“ - am continuat mângâind imensa cutie funerară - „acest magnific vapor către lumea de dincolo, adevărat Cadillac al sicrielor, să-mi servească drept coșciug, iar În timpul Înmormântării capacul să fie ținut desfăcut pentru a putea fi admirată și opera măiestrită de pe interior...“. După moartea mea, mai mulți dintre cei prezenți la acea degustare de ceai și-au amintit de remarca mea bizară. Ceea ce eu spusesem ca să fac o remarcă spirituală a fost luat drept „preștiință“, echivalent al unei „ultime dorințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]