80 matches
-
de încredere și cooperare. Doi: numirile discreționare și netransparente. Funcțiile de management sau funcțiile sportive (inclusiv cea de selecționer al echipei naționale) vor fi ocupate doar pe baza unor criterii obiective de selecție. Trei: pasivitatea, inerția, filosofia lui pică pară mălăiață... În locul acestora militez pentru o echipă de management operativă, agilă, orientată permanent spre noutate, eficiență și performanță. Care credeți că este cea mai mare problemă a fotbalului românesc și cum plănuiți să o rezolvați? Răzvan Burleanu: Cea mai mare problemă
INTERVIU cu Răzvan Burleanu, candidatul pentru FRF care ne-a făcut Campioni Europeni la Minifotbal: Cum speră să rezolve problemele Federației și cum vrea să revitalizeze fotbalul românesc - EXCLUSIV DC News by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74482_a_75807]
-
Ion Creangă în povestirea cunoscută. E o concepție pragmatică: spre deosebire de omul harnic, acela care face treabă, omul leneș nu face nimic. Nici măcar să mestece posmagii nu vrea. E un fel de nătăfleață care așteaptă să-i cadă în gură para mălăiață. E convins că dacă munca ar fi bună la ceva, ar fi luat-o boierii. În concepția țărănească, lenea e conotată exclusiv negativ. Leneșul nu e bun decât de spânzurătoare. Există și o altă concepție despre lene. Tot una de
Povestea unui om leneș by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4378_a_5703]
-
fost singura lună cu adevărat de iarnă din anul trecut.) Așa că am ratat și ultima șansă de a impune ciclul. Poate că domnul prof. Gruia Novac mă va dojeni iarăși pentru că aș fi prea subiectiv, prea plângăreț, ba chiar prea mălăieț. Numai că, de data asta, nu mă refer doar la „Suferințele tânărului Schwartz”, ci și la suferințele unei mari părți a autorilor români, dintre care nu puțini sunt chiar scriitori. Ca toată viața românească, și literatura (care „este o oglindă
27., 2., 4. by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/3048_a_4373]
-
mai avea nevoie de noi, demenții ăia or să sisteze experimentul? Că tot ce ține În viață Pământul nostru sunt perpetuarea răului, a imperfecțiunii generale, bâjbâielile și rătăcirile oamenilor, căutarea continuă, dar fără finalizare? Astea ne asigură supraviețuirea, nicidecum binele mălăieț și cretin după care suspini tu și alții ca tine? Apropierea de el Înseamnă sfârșitul, Înțelegi? Kaput! Aleluia! Ăsta ar fi adevăratul sfârșit al lumii! Fără recurs și fără amânare, neîndurător și definitiv. Șansa noastră este nedesăvârșirea noastră, nu pricepi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
avut din nou senzația, ca În atâtea alte rânduri, că Îmi ascundea ceva sau, În orice caz, că ezită să-mi spună ceva neplăcut dintr-o dorință de a mă ocroti care mai mult mă jignea. Nu de ocrotirea lui mălăiață aveam nevoie, ci de adevăr, oricât ar fi fost el de Înspăimântător și de dureros. - Adevărul, da, da... frumos cuvânt, urât lucru de multe ori, a murmurat Howard cu aerul melancolic și Îngândurat cu care continua să mă surprindă uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
din 02 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului pune-ți lacăt la guriță, nu vorbi așa cu mine, (că nu sunt de grădiniță) sunt bărbat și știi că-mi vine! auzindu-te pe tine, deodată, din cer cade, ca o pară mălăiață, sfântă binecuvântare! și te luminezi la față, aprinzi focul și ne arde, și ne arde, și ne arde, de la cap pân’ la picioare, pe-amândoi, din cerul gurii, un năduf de sărutare!... Referință Bibliografică: pune-ți lacăt la guriță!... George
PUNE-ŢI LACĂT LA GURIŢĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363081_a_364410]
-
să influențeze cu nimic evoluția politică a țării. Că... „Vin ai noștri, pleacă ai noștri”! Mulți mioritici nu se prezintă la vot de lene sau de fițe, dar apoi tot domniile lor țipă „Jos guvernul” sau „Jos prezidentul”! Așteaptă „para mălăiață” care să le rezolve problemele democrației și prosperității, dar prin pasivitatea lor nu vor să miște un deget pentru a-și alege conducătorii. Veșnic Gică-Contra! În România niciun conducător nu a fost bun! De la Cuza la Băsescu! De ce oare? Pentru că
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > POLITICA SEMINȚELOR Autor: Radu Părpăuță Publicat în: Ediția nr. 100 din 10 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului A venit iarăși primăvară (știu că inginerii de texte nu recomandă să începi un text cu o propoziție atît de mălăiață, dar lăsați-mă să-mi tihnească bucuria). Tot cerul bătrîn și zdrențăros, care părea gata-gata să se prăvălească pe pămînt, s-a luminat. Norii uriași, cenușii, ce l-au acoperit cît a ținut iarna, au lăsat loc unei zări larg
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
Suptul este prima muncă pe care și Hercules a depus-o. În nordul Europei condițiile de viață sunt mai grele, omul trebuie să muncească din greu de la fragede vârste. Consecința mamele sunt mai active în educarea progeniturilor. In sud, para mălăiață cade direct în gura lui nătăfleață. Fără muncă! Însăși religia Ortodoxă predică 200 sărbători pe an în care se usucă mâna dacă o pui pe ac sau lopată. De aceea nordicii diferă de sudici precum iarna diferă de vară. La
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
adânci înțelesuri mai ales datorită alegerii la cârma țării a unui om provenit dintr-o regiune a țării în care munca, munca bine făcută pas cu pas, este cinstită și recompensată. Este greu să convingi un sud-ist că para mălăiață nu este singurul aliment și că ar trebui să se ostenească dă ducă la gură și altele. Creangă, un moldovean, a amintit de posmagii gata muiați. Cum se face totuși că populația din Italia, și mai sud-istă, beneficiază totuși
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
Mona este însă ca nisipul din clepsidră, nu este din același material de stâncă pe care îl admiră și cu care o cucerește Zisu. Deși consultă osoasele mereu, la Cosmin nu este noțiunea de destin cu sensul de „pică pară mălăiață...”, pentru că el își construiește viața pas cu pas. Alege, discerne, mereu învinge, ca un erou clasic. Nu este bătut de vânt și îndoielile, când ele apar, sunt repede arse de rațiune. Când are sentimentul de vinovăție, după noaptea petrecută cu
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365785_a_367114]
-
pupăza,ne alăptează ca pe niște papă-lapte, ne dau adevărul cu lingurița, să nu ne înecăm, ne pun pe raftul istoriei, după preț, după dispreț.Educația se conturează a fi cum să îmblânzești oțelul și să faci,din fier, pară mălăiață, cum să devii jucărie,victimă, păpușă,spectator, unealtă, cum să faci, din Măria Sa Instinctul, un cățeluș de pluș, cum să nu mai ai ce ai, și cum să nu mai fii ce ești. Frumoasă povestea care spune basme, frumos basmul
PĂPUŞI de JANET NICĂ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356008_a_357337]
-
gingășia primului ghiocel la prima zbatere ușoară de fluture, în apa de sub limba poftei de cireașă năzdrăvană, în grăuntele de pe ciocălăul dulce de cucuruz, la marea desfătare a mușcăturii din mărul discordiei, la miracolul gurii căscate în așteptarea unei pere mălăiețe, în contemplarea nobleței din aurul gutuii și, o!, da!, în dulcea amețeală din boabele de struguri ce saltă arcușul pe coarda întinsă și trezește dorul flăcăului de-o hârjoană printr-o claie de fân cu o Ileană bălaie a cărei
MIROASE A TOAMNĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355014_a_356343]
-
tot soiul. „Gohungeaslavbulungpecumtătu” este formula prin care, generații întregi, am reținut pe cei care ne-au călcat teritoriile mioritice. Unii (cumanii, turcii) cu sutele de ani, lăsându-ne grele moșteniri genetice. Cum să nu stea pe aceste plaiuri unde „para mălăiață cade în gura lui Nătăfleață”, cum spune o veche vorbă din bătrâni!?! Situație valabilă nu doar pentru România, ci pentru o mare parte a continentului, binecuvântat de Dumnezeu. Europa a repornit motoarele abia după Revoluția Franceză (1789). Abia 16 secole
ROMÂNIA, ALTĂ VITEZĂ ? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368779_a_370108]
-
autostopiștilor de pe șosea seamănă leit cu săditul unui pom. De exemplu ,a unui păr. Pe de o parte, îi faci un bine părului că îi dai viață iar pe de alta,când se face mare,aștepți să-ți pice para mălăiață drept în gură. Iar eu aștept o para chioară ...drept în buzunar. - Sigur,urcați ! Se trântește pe scaun fără milă, iar scaunul geme apăsat de greutatea lui. Se-nvârte cam ca mine, în jurul lui cincizeci. La fel de grizonat , cămașă albă și
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
iei viața,măcar să iei peretele ! M-agăț încet,încet de buruienile crescute liber și nestingherite. Nu sunt deloc prietenoase,simt mâinile înroșite ,genunchii mă ustură îngrozitor, dar dacă vrei să ai succes e musai să te lupți. Aștepți degeaba para mălăiață ! Dracula nu mai e atât de supărat pe mine, căci până la urmă reușesc și sunt la marginea șoselei. Trebuia să-mi fac o poză ca să mă cred și mâine c-am fost în stare de așa ceva. O iau șontâc,șontâc
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
să mă-nfioare. Atunci am învățat din sâmbure de aur: Triumfă doar acel ce face bine. Te ștergi de praf, prinzi coarnele de taur, Finalul basmului e regizat de tine. Matur mă cufundam în viață Agonizând în gânduri nerostite, Reinventasem para mălăiață Și alinări de vise prăfuite... Captiv în ramă de inimă-albastră, Abandonasem poveștile știute, Uitasem cânt de pasăre măiastră, Zăceau năuce alergări de ciute. Spirală de-amintire m-a atins pe umăr Șoptind de verdele iubirii-iscoditoare, De flori alb-roze primăvara-n
FINAL DE BASM de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369315_a_370644]
-
pastă polimerică, pictați manual, flori textile cu pene, flori de hârtie realizate din pagini pictate, ace de păr din inele de cutii de bere pictate, pere din becuri electrice îmbrăcate în sfoară de cânepă pe care le denumește și pară mălăiață, pomul lăudat în care cresc bani, făcut dintr-un ghiveci pe care l-a îmbrăcat în dolari pictați, în ghiveci sunt puse boabe de orez vopsite, tot în ghiveci este prins cu ipsos un pom realizat din sârmă în care
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
În țara mea cu bieți eroi. Astăzi curăț de pe mine Fiorii reci ce m-au străpuns, Pasul pe poteci străine Călcând tăceri fără răspuns. Aripi ard în timpul static, Pădurile de falși poeți Cântă fals și hemoragic Un trai deșert de mălăieți. Șirul lung de generații, Anii scurți fără destine Fug neputincioși în spații Cu instincte bizantine. Stăm sub fraze ne-ncepute Dormind pe un pat de zgură, Săbii flasce și corupte Sunt legítima alură. Un cer în crengi s-a coborât, Spre
M-AM ÎNSTRĂINAT DE VISE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357876_a_359205]
-
învelit cu plapuma. Ce plapumă frumoasă a făcut mătușa cea mare la războiul de țesut! Lângă mine stă un oleandru cu flori albe. Stă și tace. Mai încolo, la marginea păpușoilor din grădină, stă un măr dulce și un măr mălăieț. Deasupra, sub streașina veche și huruind de amintiri, doarme un cuib de rândunică plin cu pui de rândunică. Cred că, în seara asta, va să-mi pogoare visul din mărinimia acestor substantive minunate, din brațele grădinii care, iată, seamănă cu
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) () [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
-i lăcrimează... de cât o fixase cu privirea. Părul castaniu îi cădea în inele mari peste roadele pieptului și se mișca seducător când la dreapta, când la stânga... făcându-l pe „țărănoiul” (îndrăgostit lulera) să se roge la providență (pică mară mălăiață în gura lui nătăfleață) ca pe drum... căruța să dea peste o groapă și, din neatenție, să-i cadă în barțe „zâna” boierului. Ochii verzi ca frunza de cireș înrourată, în revărsat de zori, aveau unduirirea unei ape tainice din
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
în noi fără contur Pe Calea Mănăștur. Trag stele pe-o dungă de vânt Iar oamenii amnezici uită ce sunt În tranvaiul ce face un tur Pe Calea Mănăștur. Între două scuipături și-o înjurătură Așteaptă să le pice-o mălăiață-n gură Iar pe la colțuri mai sparg un abajur Pe Calea Mănăștur. Morfolesc cuvinte ne-nțelese Fetelor ce se mai văd mirese Vagabonzi fără cusur Pe Calea Mănăștur. Sub fusta crăpată ascunsă de mamă Înfloresc pe pulpe crini de teamă
PE CALEA MĂNĂŞTUR, ODATĂ..., POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342337_a_343666]
-
o iluzie că putem să-l influențăm sau să-l evităm. Poate asta a fost ceea ce m-a susținut în viață - credința asta în destin. N-am stat niciodată cu mâinile încrucișate și nu am așteptat să-mi pice para mălăiață. Tot timpul am muncit ca și când totul ar fi depins de mine. Dar sunt absolut convinsă că nimic nu depinde de noi. Decât un comportament pe care ni-l alegem... Dar e o soarta care te cheamă acolo unde ai fost
RELUARE) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378984_a_380313]
-
07/incredibilele-sculpturi-din-sirma-ale.html în copca gândurilor gheața se destramă înțeleg neînțelesului teama de a fi sau de a nu fi ramură uscată frântă în miile de sensuri ale căutării neobosite cern prin lumea de valori nonvaloarea uneori pică o pară mălăiață alteori nimicul este plin de broboanele sudorii lenei pe fruntea plină de cute este bine că ies la iveală cutele alegeri greșite sau nu sunt căi ale drumului drept zvârcolit de uitarea superficială mă îndrept spre farul stins al prezentului
TEAMA DE VID de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374484_a_375813]
-
multe fete, dar nu au obraz. • După struțocămilă a apărut rinocerbul! • Am căzut pe gânduri... Dar pe la jumătatea căderii, mi-a venit o idee (Mihai Batog Bujenița). • Cimitirul optimiștilor nu e îngrădit. • De mere pădurețe m-am săturat, de pere mălăiețe încă nu...! • Gusturile nu se discută, dar se educa. Nu mă deranjează că-s fuduli, ci că-s prea mulți. Dacă oamenii sunt egali, cum se face că vecina l-a preferat pe Cutare și nu pe mine!? GROAPA • Aparențele
ZICERI (115/116) POTENŢIAL & GROAPA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372030_a_373359]