76 matches
-
bunătatea ta cerească... În noi lăsat-ai omenia și modestia ca să crească. Copil mă văd scriind scrisoare, mămuței ce-am lăsat în sat... Acum nu-ți scriu mămuță dragă, că prea de mult tu ai plecat... Referință Bibliografică: DOR DE MĂMUȚA / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DOR DE MĂMUȚA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1486137654.html [Corola-blog/BlogPost/375478_a_376807]
-
-ncepe-a spune: „Trei iezi cucuieți / Ușa mamei descuieți ! Că mama v-aduce vouă: / Frunze-n buze, Lapte-n țâțe, drob de sare / În spinare, Mălăieș / În călcăieș Smoc de flori / Pe subsuori. Deschideți ușa! Hai, fuguța! Deschideți că s-a-ntors mămuța!” Iedul cel mare-a auzit / Și către ceilalți s-a răstit: „Haideți de grabă, nu mai stați, / Și ușa o desferecați! Deschideți dar, în graba mare! / Vine mămuca cu mâncare!” „Sărac de mine! Te-ai prostit?” Zise cel mic, neliniștit
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Costachi-Costache, GhiorghiGheorghe, Ciubotariu-Ciubotaru, Cheaptanariu-Cheptănaru, Pintilei-Pintilie etc. Unele cuvinte au o pronunție specifică reprezentând pronume demonstrative: aiasta (iasta)-aceasta, aista-acesta, istalant-cestălalt, iastalantă-ceastălaltă. Când se adresează cuiva,mai ales tinerii celor vârstnici, folosesc pronumele de reverență în formă populară: mata, matale, mătăluță, mămuță, tătuță, bădiță, bădie, bade, țață, țățâcă etc. în vorbirea zilnică a celor mai în vârstă unele cuvinte sunt elidate, ei exprimându-se cam în felul următor : mă‘c-mă duc, o‘s‘că-a zis că, iar altele sunt pronunțate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cin-mă sfătui. Pe mata nu te-oi vedea N-are cine mă-ndruma. Tătuțâcă, vorbă dulce Nu ne lăsa și te duce! Tătuțâcă, vorbă bună La mata lumea s-adună Plângeți flori, plângeți păreți Fără stăpân rămâneți.” ”Scoală, scoală mămuță, scoală Că ți-o fi destul de-aseară Și deschide ochișorii Și ți-i vide toți feciorii Și deschide gurița Și-i vorbi cu noi ceva Măcar două-trei cuvinte Să le ținem și noi minte.” Sau în cazul surorilor sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
însemna locul de odihnă în după amiaza duminicilor de vară, unde cei din casă se adunau la o voroavă, ascultau citirile capului familiei, din vechi cărțulii cu foi gălbui și tartaje verzuii și gustau bunătățile sărbătorii pregătite de buna lor mămuță. în nopțile toride de vară cerdacul devenea dormitorul răcoros , iar toamna hambarul vremelnic pentru vrejurile de fasole puse la uscat înainte de a se bate ori pentru ciocălăii și babele de păpușoi cu boabele încă în lapte . Vizita la Moș Costache
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
umbrit cu o profundă părere de rău, căci legăturile noastre aveau vechimea pămîntului și eram prinși amîndoi cu rădăcinile în același pămînt. Ispită și păcat Te duci și tu Ilenuță, draga mamii, altfel mori de mîna mea... Nu mă duc, mămuță. Omoară-mă, schingiuiește-mă, dar nu mă duc... Anghelina ținea la unica ei fată ca la ochii din cap, dar nu dorea să se facă de rîsul lumii. Peste satul Ghireni se abătuse, oameni buni, o secetă de ți se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
apucat de treabă, dar Ileana Anghelinei nu dorea să se ducă în această procesiune nici în ruptul capului. La început maică-sa a rugat-o frumos, apoi a luat-o de cozile ei imense și a zgîlțîit-o bine. Omoară-mă, mămuță, mă arunc în fîntînă... Lacrimile au pus stăpînire pe casa bietei Anghelina, femeie singură, văduvă de război, înecată în sărăcie. Ileana a crescut ca o floare de mac printre buruieni și avea un corp strașnic de bine plămădit, că noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
așa ceva. Unde-s părinții tăi? Au fugit, slobod prostia. A, deci au fugit. Hai în casă ca să-i așteptăm. Eu mă și vedeam orfan. Asta în cazul că ăstuia nu-i place și carnea de copil. O să mă duc la mămuța, bunica după mamă și după ce o s-o ridice și pe ea, o să mă duc la măica, bunica după tată, deși era cam rea și mă căpăcea fără motiv. Peceștoriul intră în casă și se apropie cu interes de rafturile cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zgârie timpanele cu astfel de bolmojeli greu descifrabile. Se pare că bolșevici români nu agreau nici Îngerii dar nici demonii de vreme ce la punctul „b” eliminaseră câteva, hai să le spunem cu mare greutate, versuri: „Din tabloul <<Palatul focului>>: <<Aoleu, mamă, mămuță/ Ăsta-i iadul lui Aghiuță/ Și ăștia toți sînt, frate/ Niște draci și jumătate>>”. O altă eliminare făcuse obiectul punctului „c”: „Din tabloul <<Sărbătoarea recoltei de aur>>: <<Măi, frații mei, urez regiunii București/ Mereu mai sus să urce Însorită/ Și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
minoritate care a întâlnit norocul în viață, așa cum „a nimerit orbul Brăila”, conform cunoscutei zicale românești, sau care a știut unde să-l caute. Dar să revin la cine mi-a declarat nașterea și sosirea pe lume. A fost tocmai mămuța mea, adică mama tatei și bunica mea. De ce tocmai ea?! Pentru că tatăl meu, era în armată bietul de el. Nu spun întâmplător „bietul de el”, ci pentru că s-a însurat înaine de armată. Astfel mama a rămas gravidă, iar tata
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
patrie. Eu am fost tare mândru, în special când mi-a spus mama că am fost botezat cu apă adusă din râul Prut,dar nu mai țin minte că eram prea mic . Când am crescut mai mare, mi-a spus mămuța că, la nașterea mea, ar fi adus moașa, tătuța din partea mamei, M.Hondrea, cu carul cu boi în toiul nopții, pe mătușa Paraschiva, moașa din sat că pe vremea aia nu erau dispensare și doctori ca acum. Tare mult mi-
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
multe ori pe copii și chiar pe adolescenți spunându-le părinților și bunicilor „baba” sau „moșul”, „măi” sau „băi”, în funcție de zona în care locuiesc. Acestea sunt discuții obișnuite astăzi, în cadrul unor familii cu părinți moderni, corespunzătoare vremurilor actuale. Așadar bunica (mămuța) mea Mandița Gh.Duduc mi-a declarat nașterea, semnată de ofițerul stării civile de-atunci, un unchi de al meu Sava Duduc, în prezența altui unchi Haralambie Duduc, fratele mai mare al tatei. Probabil vă gândiți că în acest sat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
era „făcătoarea de ordine” în universul casnic și o sursă de neînlocuit de înțelepciune („Măcar două-trei cuvinte,/ Ca să le ținem noi minte”): Să lași groapa mânioasă Și să vii cu noi acasă, Că te primim bucuroasă, Că ne-ai fost mămuța noastră; Că sântem mari și cuminți, Dar tot ne trebi părinți: Și măcar că-s mai bătrână, De la mamă aștept milă; Și mi-i drag ca să trăiești, Nu aici să putrezești 460. Imposibilitatea „reîntoarcerii la viață” (poetul vorbește chiar despre o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o specializare semantică. Desigur, aceasta nu e înregistrată de dicționare, care furnizează doar sensul general al cuvîntului și un șir de sinonime mult mai rar utilizate. În DEX, mămică e "diminutiv al lui mamă; mămiță, mămițică, mămucă, mămulică, mămuliță, mămușoară, mămuță". Valoarea afectivă din oralitatea familiară e uneori sursa unor folosiri ironice: "ar fi putut ocupa aceste posturi dacă nu aveau «tătici» sau «mămici»?" ( nepotism.org). În uzul actual, o mămică este însă în primul rînd o mamă ( de obieci tînără
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
tata sub cerdac și-i poruncea s-aducă, pentru ibovnică, carne de căprior ori de mistreț, ceavea ea gust. Și musai trebuia s-aducă. Odată a luat el bătaie la scară când făcuse pozna de fugise, de fată mare, cu mămuța. - Atunci era bătaie multă, păru convins celălalt. Dar lumea era mai cuminte. Țin minte, femeia purta fusta de șese lați, nu scurtă ca acuma. Și toți se mulțămeau cu puțin : fitecine făcea un bordei pe căpriori, îl acoperea cu gunoaie
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cetate se vede acolo în lumina fulgerelor? M[ARIA] Acolo? Cetatea craiului Gralur. Mare crai și bogat, și are o fetiță mică, mică... numai bună de tine... Cu dânsa am să te-nsor odată. B[OGDAN] Tare mi-i dragă, mămuță! M[ARIA] D-apu-ai văzut-o? B[OGDAN] Ba n-am văzut-o... M[ARIA] Apoi cum de ți-i dragă? B[OGDAN] Bine, trebuie să vezi pe cineva ca să-ți fie drag? M[ARIA] Se-nțelege. B[OGDAN] Dacă spui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dascăl, să te tragă de urechi! Mergi, Bibi, la Marioara ca să-ți deie azi plăcinte, Iară leneșului celui chiar nimic, să ție minte. [MUȚI] Da' de ce a dat pe Brizeis, spune numai, îi cu drept? Să fi fost a mea, mămuță, eu cu toții dădeam piept. Ai spus singură că dânsul pe Brizeis o iubea... Cîtu-i lumea și pământul n-o luau din mâna mea. {EminescuOpVIII 337} [ANA] Eu ți-am spus-o ș-o spun încă și ți-oi spune vreme
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Chior. - fugi de-aci, dragoste chioară - Aide, fugi, iubire chioară... vino iar când te-oi chema Haide, astăzi calea-vale, dar de altă dat-auzi, Ține minte Astăzi calea-valea, treacă meargă - - Nu te-ai mîniet pe mine? Am să-ți spun ceva, mămuță, Da' mă tem că iar te superi. - Spune - Tare ești drăguță! - Vino-ncoace. Dragu-mamei, tare ești obraznic. - Ah, tare ești frumoasă, mamaie, și tare ești drăguță și tare ești... dă-mi o guriță. - Na! fugi... - Mamaie, mai dă-mi una
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de particule, se culege din miliarde de firimituri, împarte vina până la ultima zecimală, iar pentru că se pretinde întreg, nu își atribuie nici măcar intenția de a greși. Dumnezeu îi întorcea spatele până și în ușa bisericii. Mergea în fiecare duminică cu mămuța la cimitir. "Cea mai mare filozofie a vieții este gândirea la moarte", spunea părintele Stăniloae. După ce trecea prin suflet 86 de cruci (morții satului), după ce-și lua porția de smerenie, Petru pășea în pronaos ca într-o ispășire a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din uz: Put a neamț nespălat, le storc și curge untură dine ele, fuge apa peste textilă, precum ploaia pe acoperișul casei, sunt ignifugate cu grăsime, zile și nopți de patimi în fibrele acestea (coton suta de procente). Bundița de la mămuța parcă este o aripă de Dumnezeu; ghemotoc sub cap, noaptea, aduna îngeri înghețați dincolo de fereastră, vara mirosea a levănțică și a peliniță, iarna a grâu încolțit; mămuța a rămas cu mine și cu îngerii ei zgribuliți, mămuța doarme acoperită cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și nopți de patimi în fibrele acestea (coton suta de procente). Bundița de la mămuța parcă este o aripă de Dumnezeu; ghemotoc sub cap, noaptea, aduna îngeri înghețați dincolo de fereastră, vara mirosea a levănțică și a peliniță, iarna a grâu încolțit; mămuța a rămas cu mine și cu îngerii ei zgribuliți, mămuța doarme acoperită cu frunze, nu cu pământ. Orașul era invadat cu dughene SH (movile de saci cu boarfe putrede, vândute la kilogram). Deșeurile celor bogați, veșminte peste scheletele ambulante ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
procente). Bundița de la mămuța parcă este o aripă de Dumnezeu; ghemotoc sub cap, noaptea, aduna îngeri înghețați dincolo de fereastră, vara mirosea a levănțică și a peliniță, iarna a grâu încolțit; mămuța a rămas cu mine și cu îngerii ei zgribuliți, mămuța doarme acoperită cu frunze, nu cu pământ. Orașul era invadat cu dughene SH (movile de saci cu boarfe putrede, vândute la kilogram). Deșeurile celor bogați, veșminte peste scheletele ambulante ale târgului: "Slavă ție, mult milostivă piață liberă!" Limbricii capitalismului erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
alergi, alergi și simți respirația lui în ceafă, când stai cu spatele la zid și cineva te țintește în șira spinării? Primul remediu al lașității de "nu se mai poate" este tristețea. Când era mic, credea în poveștile cu sfinți spuse de mămuța, în minunile bunicului confundabil cu Moș Crăciun. Foarte devreme, Dumnezeu, suferind de lombosciatică, s-a mutat la cer. Moșul și-a făcut azil de bătrâni în Eden. Imponderabilul Atotștiutor nici acolo nu știa ce vrea cu adevăratelea. Uneori cobora în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
la 15 ani. Este Dragoste! El 15 ani, ea 15 ani: Dumnezeul meu de la circ, ridică cortina! 8. Într-o lume confuză, doi copii își definesc reciproc semnele. Tu parcă ești poarta ce dă spre grădina cu flori. Pe când trăia mămuța, în gardul dinspre livadă, decupase vreo șapte porți. Pentru fiecare nepot câte o trecere. ,,Eu când o să mor să nu bateți drumul până la cimitir, puneți sub cireș o lumânare aprinsă și mămuța o să vă vadă din cer. Pentru fiecare lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ce dă spre grădina cu flori. Pe când trăia mămuța, în gardul dinspre livadă, decupase vreo șapte porți. Pentru fiecare nepot câte o trecere. ,,Eu când o să mor să nu bateți drumul până la cimitir, puneți sub cireș o lumânare aprinsă și mămuța o să vă vadă din cer. Pentru fiecare lumină aprinsă o să-l rog pe Dumnezeu să desfacă un mugure. Dragii mămuței, numai voi o să aveți un copac plin cu flori în grădină." ,,Lențucă, ce dar să-ți fac de Sfinții Împărați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]