KorAP: Find »[drukola/base=mănăstire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...1321 >

33,003 matches

Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521

de ani. A scris câteva cărți și multe articole, printer care: - Izvoare liturgice și pastorale; - Bibliografia tipăriturilor psaltice ale lui Anton Pann; - Lumină pentru suflet-predici. Slăbit fiind de vârstă și de boală, Părintele Arhimandrit Grigorie Băbuș s-a retras la mănăstirea de metanie, Cheia, în noiembrie 2006, petrecând ultimii ani în rugăciune și nevoințe, primind adesea vizita fiilor duhovnicești. A trecut la cele veșnice în 7 februarie 2008, dată care coincide cu ziua de naștere a colegului său de școală și

ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486363480.html [Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521]
veșnice în 7 februarie 2008, dată care coincide cu ziua de naștere a colegului său de școală și prietenului său de o viață, Patriarhul Teoctist (7 februarie 1915), și a fost înmormântat sâmbătă - 09.02.2008 orele 11, 00 la mănăstirea sa de metanie din județul Prahova, de către un sobor de preoți și diaconi în frunte cu Î.P.S. Părinte Teodosie Petrescu - Arhiepiscopul Tomisului și I.P.S. Părinte Gherasim Cristea - Arhiepiscopul Râmnicului. Așadar, Părintele Arhimandrit Grigorie Băbuș a slujit ca preot, cu

ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486363480.html [Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521]
Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131

prea mare, mi-au trimis mesaje scrise. Organizatorii s-au străduit ca totul să fie ca la „sărbătoare”. La Roșiorii de Vede lansarea a început cu surpriza pe care mi-a făcut-o părintele Ieromonah Prodromos Bele, starețul și ctitorul Mănăstirii din comună Țigănești, Teleorman care a venit la prezidiu și mi-a dat binecuvântarea. În final, altă surpriză, un grup de interpreți de muzică folk a alcatut un program din muzica Cenaclului Flacăra, pe care l-au interpretat însuflețind sala

SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1477639529.html [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252

din țară; al treilea braț al Dunării, în Deltă se cheamă brațul Sfântul Gheorghe. Se știe, apoi că multă vreme ocrotitorul oștirii române a fost și este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Asemenea, steagul Moldovei, trimis de Ștefan cel Mare la mănăstirea Zograful din muntele Athos, are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet și o chemare a poporului la lupta creștinilor împotriva balaurilor vremii, adică a păgânilor otomani și

SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384

Teatrul Notara ... Citeam cu deliciu revista Contemporanul, care ne informa frumos despre toate activitățile culturale din lumea de vest. Și evident citeam criticele filmelor de Gelu Ionescu. Îmi aduc aminte de o excursie minunată făcută cu colegii de facultate la Mănăstirile din Moldova și o alta, de studiu, pentru a face releveuri caselor din Sibiu, oraș cu arhitectură atât de parfumată. Îmi aduc aminte și de profesorii de istoria artei (Petrașcu) și arhitecturii (Curinski). Îmi mai aduc aminte și de ceaiurile

O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383

al P.C.R.; atitudinea față de Dinu Pillat în calitatea ei de directoare a Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al cărui membru era și Dinu Pillat; discursul de bun venit în cinstea președintelui Ion Iliescu la venirea acestuia la mănăstirea Văratic... Aflând că Sorin este la Văratec dna Bușulenga a dat o masă cu mulți oaspeți în cinstea revederii lor, prilej cu care a ținut să-și motiveze atitudinea față de Dinu Pillat. - Pasiunea și studiul intens în Arta medievală românească

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
au făcut să privească în urmă, să studieze manifestările artistice ce au precedat epoca lui Ștefan cel Mare. Și, în 1964, a publicat studiul Gavril Uric primul artist român cunoscut, autorul binecunoscutului de specialiști Tetraevaghel din 1429, manuscris realizat la Mănăstirea Neamț, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, pentru domn și soția sa doamna Marina, aflat azi în renumita Bibliotecă Bodleiană a Universității din Oxford și expus ca piesă importantă. În studiul său Sorin Ullea constată că Tetraevaghelul a fost doar

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
putea să-l intereseze colaborările. Era doritor de discuții cu specialiștii sau cu persoane de cultură, după cum era bucuros să împărtășească celor interesați din cunoștințele sale. - Cum era viața alături de un cercetător mereu plecat pe teren la diferite biserici și mănăstiri din Moldova? - Foarte interesantă. - A cochetat cu muzica, iubea creațiile lui Bach. Această pasiune l-a făcut să încerce a profesa în acest domeniu... - Muzica lui Bach îl cucerea, cum spunea el, prin ordinea ei matematică, cosmică. A vrut să

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
mulțumesc pentru acest dialog, care creionează și certifică personalitatea profesorului Sorin Ullea. Vă doresc multă putere în munca dumneavoastră de-a edita ceea ce a rămas în manuscris de la eminentul profesor Sorin Ullea. (1)Vasile Dascălu, Consolidarea fundațiilor bisericii „Sfinții Voievozi“, Mănăstirea Agapia - o rezolvare complexă a interacțiunii construcție - factori de mediu, în „Monumentul - Tradiție și viitor. Lucrările Simpozionului Național Monumentul - tradiție și viitor, ediția a IX-a” (Ed. Art Studio, Iași, 2008); Idem, Criterii și concepte de restaurare și conservarea ansamblului

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
rezolvare complexă a interacțiunii construcție - factori de mediu, în „Monumentul - Tradiție și viitor. Lucrările Simpozionului Național Monumentul - tradiție și viitor, ediția a IX-a” (Ed. Art Studio, Iași, 2008); Idem, Criterii și concepte de restaurare și conservarea ansamblului monument istoric „Mănăstirea Agapia”, jud. Neamț, în vol. Lucian-Valeriu Lefter, Aurica Ichim și Sorin Iftimi (coord.), Monumentul - tradiție și viitor, Ed. Doxologia, Iași, 2011. din vol.: Azi... pentru mâine-Convorbiri, autor Emilia Țuțuianu Referință Bibliografică: Emilia Țuțuianu: Profesorul Sorin Ullea, istoric al artei medievale

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913

mai văzut în ilustrații cetățile de margine ale neamului, “stâlpi de hotar” la Răsărit, dar în nici una dintre ele nu le-am perceput grandoarea și specificul arhitectural ca în fotografiile din Albumul lui Pavel Bălan. Am văzut la față locului Mănăstirea de la Căpriana, dar n-am știut decât vag, până la lucrarea “Rugă pentru Neam”, ce salbă de mănăstiri și biserici au presărat domnitorii pământeni pe glia Basarabiei și, implicit, câtă dăruire și ales meșteșug au făcut posibilă nașterea acestei averi materiale

SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
dintre ele nu le-am perceput grandoarea și specificul arhitectural ca în fotografiile din Albumul lui Pavel Bălan. Am văzut la față locului Mănăstirea de la Căpriana, dar n-am știut decât vag, până la lucrarea “Rugă pentru Neam”, ce salbă de mănăstiri și biserici au presărat domnitorii pământeni pe glia Basarabiei și, implicit, câtă dăruire și ales meșteșug au făcut posibilă nașterea acestei averi materiale și spirituale a românilor moldoveni, în special basarabeni. Și că, acolo unde domnii vremii nu au avut

SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
avut vreo contribuție, creștinii simpli și-au încropit bisericuțe din lemn, iar cei deciși iremediabil să-și închine viața doar Domnului și-au săpat cu dalta lăcașuri de închinăciune în stâncă, dovadă fiind bisericile rupestre de la Țâpova, Saharna, Butuceni. În mănăstirile rupestre scobite în malurile Nistrului, gândea regretatul Andrei Vartic, cu referire la vechimea lor incertă, călugării erau, la nevoie, și ostași la hotar. Și că începutul acestor lăcașuri săpate în piatră vine de la închinătorii care aveau încă în trup sângele

SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
Albumului dlui Pavel Bălan, e relevată, în context religios, și prin miniaturile și frontispiciile cărților liturgice, adevărate bijuterii artistice, tetraevangheliarele cu ferecături în argint și aur, odoarele bisericești (chivote, toiege arhierești), sculpturile în lemn și metal de pe porțile principale ale Mănăstirilor Muntelui Athos, opere patronate de voievozii Moldovei și executate de meșteri moldoveni. Varietatea tematică și ingeniozitatea creativă a meșterilor iconari din decursul secolelor ne acaparează atenția și mirarea în secțiunea din Album dedicată icoanelor. Deși se spune că o reproducere

SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
Corola-blog/BlogPost/365695_a_367024

misiune specială de la „șeful” Dobre), ne-am luat la revedere. Ce frumos cuvânt! Revedere. Cu toate că uneori îl spunem fără să-l onoram. Am profitat de ocazie, pentru a mai vedea ceva din orașul Pitești. Foarte aproape de „Cornul Vânătorului” se află Mănăstirea „Sfântă Treime” și Parcul Trivale de care piteștenii sunt așa de mândri. Au și de ce. Așa cum aveam să constatăm și prin alte parcuri, acestea sunt nu doar frumoase și curate, ci și dotate cu aparate de fitness, la care accesul

FLORENTINA-LOREDANA DALIAN: FESTIVALUL-CONCURS DE LITERATURĂ, PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ ELENA TOMA-UNIVERS ROMANESC XXL PITESTI-CORNUL VANATORULUI 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 201 by http://confluente.ro/Florentina_loredana_dalian_festivalul_mihai_marin_1351209459.html [Corola-blog/BlogPost/365695_a_367024]
ci și dotate cu aparate de fitness, la care accesul este permis gratuit tuturor. Un proiect al Primăriei Pitești. Vrem și noi, domnule Primar! După ce ne-am limpezit privirile cu frumusețea din jur, ne-am mai luminat puțin sufletele la Mănăstire, am luat drumul înapoi spre casă. Despre care nu voi mai povești. Veți spune că e prea de tot, ca inventez. Atâta vreau să vă întreb: v-a reușit vreodată performanță de a intra pe autostradă pe contrasens? (Ca-n

FLORENTINA-LOREDANA DALIAN: FESTIVALUL-CONCURS DE LITERATURĂ, PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ ELENA TOMA-UNIVERS ROMANESC XXL PITESTI-CORNUL VANATORULUI 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 201 by http://confluente.ro/Florentina_loredana_dalian_festivalul_mihai_marin_1351209459.html [Corola-blog/BlogPost/365695_a_367024]
Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874

mai apoi, să urmeze studii teologice. La 10 februarie anul 1942 a ajuns într-o Școală Militară de Telegrafiști, a fost lăsat la vatră pe 24 aprilie anul 1945, iar pe 1 iulie anul 1945 a intrat ca frate la Mănăstirea Neamț. Acolo a depus voturile monahale și a primit numele Gherasim pe 23 martie anul 1946, fiind apoi hirotonit ierodiacon. În anul 1952 a fost hirotonit ca ieromonah. A urmat cursurile Seminarului Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamț (1949-1953), apoi cursurile

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
intrat ca frate la Mănăstirea Neamț. Acolo a depus voturile monahale și a primit numele Gherasim pe 23 martie anul 1946, fiind apoi hirotonit ierodiacon. În anul 1952 a fost hirotonit ca ieromonah. A urmat cursurile Seminarului Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamț (1949-1953), apoi cursurile Institutului Teologic Universitar din București (1953-1957). În anul 1957, a fost numit egumen la Mănăstirea Neamț (1957-1962), fiind în paralel și profesor la Seminarul Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamț (1957-1959). În anul 1962, a fost chemat

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
anul 1946, fiind apoi hirotonit ierodiacon. În anul 1952 a fost hirotonit ca ieromonah. A urmat cursurile Seminarului Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamț (1949-1953), apoi cursurile Institutului Teologic Universitar din București (1953-1957). În anul 1957, a fost numit egumen la Mănăstirea Neamț (1957-1962), fiind în paralel și profesor la Seminarul Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamț (1957-1959). În anul 1962, a fost chemat la stăreția Mănăstirii Putna (1962-1977), fiind hirotesit întru arhimandrit la 22 ianuarie anul 1967. Acolo a restaurat întreg complexul

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
ieromonah. A urmat cursurile Seminarului Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamț (1949-1953), apoi cursurile Institutului Teologic Universitar din București (1953-1957). În anul 1957, a fost numit egumen la Mănăstirea Neamț (1957-1962), fiind în paralel și profesor la Seminarul Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamț (1957-1959). În anul 1962, a fost chemat la stăreția Mănăstirii Putna (1962-1977), fiind hirotesit întru arhimandrit la 22 ianuarie anul 1967. Acolo a restaurat întreg complexul mănăstiresc: biserica, turnul tezaur, turnul Eminescu, clopotnița, muzeul și chiliile, fiind constant sprijinit

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
apoi cursurile Institutului Teologic Universitar din București (1953-1957). În anul 1957, a fost numit egumen la Mănăstirea Neamț (1957-1962), fiind în paralel și profesor la Seminarul Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamț (1957-1959). În anul 1962, a fost chemat la stăreția Mănăstirii Putna (1962-1977), fiind hirotesit întru arhimandrit la 22 ianuarie anul 1967. Acolo a restaurat întreg complexul mănăstiresc: biserica, turnul tezaur, turnul Eminescu, clopotnița, muzeul și chiliile, fiind constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei și Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. La data

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
1977. Din anul 1985 a fost transferat ca Arhiereu-Vicar la Episcopia Buzăului cu titlul "Vrânceanul". Din 2 iulie anul 1992, până la plecarea sa întru Domnul a slujit ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților (având titlul "Putneanul"), cu sediul la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava. Episcopul Gherasim și-a stabilit reședința în orașul Rădăuți, în incinta Mănăstirii Bogdana. Bun cunoscător al Tipicului bisericesc și iubitor de viață liturgică, PS Gherasim slujea cu multă bucurie și evlavie. Din încredințarea IPS

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
anul 1992, până la plecarea sa întru Domnul a slujit ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților (având titlul "Putneanul"), cu sediul la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava. Episcopul Gherasim și-a stabilit reședința în orașul Rădăuți, în incinta Mănăstirii Bogdana. Bun cunoscător al Tipicului bisericesc și iubitor de viață liturgică, PS Gherasim slujea cu multă bucurie și evlavie. Din încredințarea IPS Părinte Pimen Zainea, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a sfințit zeci de biserici de mir și de mănăstire, a

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
incinta Mănăstirii Bogdana. Bun cunoscător al Tipicului bisericesc și iubitor de viață liturgică, PS Gherasim slujea cu multă bucurie și evlavie. Din încredințarea IPS Părinte Pimen Zainea, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a sfințit zeci de biserici de mir și de mănăstire, a încurajat zidirea de biserici, înființarea de schituri și mănăstiri, acordând o atenție deosebită Mănăstirii Cămârzani, din satul natal al mamei sale. În același timp, a fost preocupat de viața duhovnicească a clerului, monahilor și credincioșilor, fiind un duhovnic al

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
de viață liturgică, PS Gherasim slujea cu multă bucurie și evlavie. Din încredințarea IPS Părinte Pimen Zainea, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a sfințit zeci de biserici de mir și de mănăstire, a încurajat zidirea de biserici, înființarea de schituri și mănăstiri, acordând o atenție deosebită Mănăstirii Cămârzani, din satul natal al mamei sale. În același timp, a fost preocupat de viața duhovnicească a clerului, monahilor și credincioșilor, fiind un duhovnic al multor oameni de vârste și profesiuni diferite. "Om al rugăciunii

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]