1,008 matches
-
Sărut mâna!” încă din facultate, nu prieteni de pahar, și după aceea ajunge episcop și .... - Atunci ar fi nevoie aici și de o purtare duhovnicească, și de o școală a rugăciunii... - Categoric! Aceasta în primul rând: călugărul să ducă viață mănăstirească, cu rugăciuni, cu program de mănăstire,... un lucru foarte interesant: noi nu sesizăm aceste mari lucruri. Am rămas uimit de un teolog grec care a studiat în România, înainte de ’89, când, facultățile de teologie și chiar și seminariile erau axate
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
asupra vieții și activității acestui mare făcător de minuni, reușind să-l facă cunoscut românilor, din țară și din străinătate, prin mai multe lucrări documentate cu o bibliografie impresionantă. Cercetările sale s-au axat cu predilecție asupra monahismului, a vieții mănăstirești, a mănăstirilor renumite din Țara Românească, adevărate focare de spiritualitate și cultură românească. Arhimandritul Veniamin Micle - recunoscut specialist în paleografie - a cercetat, de-a lungul anilor, nenumărate documente originale de la Academia Română și din alte arhive, pe temeiul cărora și-a
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
Samuil Micu, în cultura românească și „Cronica” lui Gheorghe Șincai. În unele domenii, Părintele Arhimandrit Veniamin a adus contribuții de pionierat: despre români în Cronicile franceze din secolul al XIII-lea, despre prima Cronică universală în limba română, primul act mănăstiresc în limba română, primul tipograf bucureștean, primul egumen al Mănăstirii Hurezi, primul stareț al Mănăstirii Bistrița, sau despre Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, inedit. Așadar, Părintele Arhimandrit Veniamin Micle este pentru noi, „o legendă vie” vrednică de urmat și un exemplu
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
ÎPS Părinte Arhiepiscop Teofil Herineanu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului. La mănăstire îndeplinește funcția de bibliotecar, punând în ordine cele peste 23.000 de volume ale mănăstirii, iar în paralel își intensifică activitatea literară dar și preocupările legate de viața mănăstirească (participarea la slujbă, povățuirea pelerinilor și elaborarea predicilor). Volume publicate antum: “Geo Bogza - Un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului” (1982), “Critică la persoana întâi” (1983), “Escale în timp și spațiu” (1987) și “Prin alții spre sine
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
liturgice și la ceremoniile bisericești din actuala Catedrală Patriarhală cunoaște dificultățile pe care le creează lipsa acută de spațiu în desfășurarea normală a slujbelor religioase. Actuala Catedrală Patriarhală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656 - 1658), a fost inițial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înființarea Patriarhiei Române, ea servește în mod provizoriu drept Catedrală Patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, așa cum se menționează în pisania scrisă deasupra ușii de intrare de patriarhul
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1337583830.html [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
profesor la Academia Mihăileană (1855-1860) și la Universitatea din Iași (1860-1864), S. Bărnuțiu a reușit să creeze o școală, să dea un număr de elemente bine pregătite, care au cerut reforme democratice, ca votul universal și exproprierea moșiilor boierești și mănăstirești. Și la Iași, de la catedrele pe care le-a deținut, el a cerut pentru masele împilate, drepturi politice și condiții de viață omenești. Cu tot programul școlar extrem de încărcat, Simion Bărnuțiu a fost atent, la manifestările vieții sociale și politice
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Simion_barnutiu.html [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
astfel încât existau mari diferențe între modul de abordare și de tratare a Bisericii de către domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (sec. XV) de pildă, care a înmulțit averile mănăstirilor, în comparație cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a secularizat sau etatizat averile mănăstirești (sec. XIX), asigurând totuși salarizarea clerului. Tradiția autonomiei Bisericii față de Stat și a sprijinului Statului față de Biserică a fost menținută într-o formă foarte redusă, minimală chiar și în timpul regimului comunist, deoarece Constituția Republicii Populare Române sau a Republicii Socialiste
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448007038.html [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
Nu poate fi construită doar parțial din fonduri publice, ceilalți bani fiind din donații ale clerului și credincioșilor ortodocși români din țară și străinătate?” Actuala Catedrală patriarhală a fost construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656 - 1658), fiind inițial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înființarea Patriarhiei Române, a servit în mod provizoriu drept Catedrală patriarhală. În anii 1932 - 1935 s-au făcut lucrări de restaurare. Se știe că toate catedralele mitropolitane din
AVEM NEVOIE DE CATEDRALA NEAMULUI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/_avem_nevoie_de_catedrala_neamului_.html [Corola-blog/BlogPost/340742_a_342071]
-
se mai păstrează reușind să ne redea doar în parte frământările din acest domeniu. În regiunea de vest a Olteniei se constată existența în perioada amintită a unor suprafețe plantate cu vii și pomi fructiferi aflate pe moșii boierești sau mănăstirești 655, dar și pe loturi țărănești, libere sau aservite, sau pe cele cu embatic ale orășenilor. De aici o serie de tranzacții și pricini de judecată între proprietarii plantațiilor respective și cei ai moșiilor care ân parte sunt redate și
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
cca. 85 la sută din marele său domeniu funciar 659. Cum însă șetrarul Bibescu era orânduit cu strângerea, pentru visterie, a vinăriciului din întreg județ, între el și mănăstire au loc conflicte mai ales pentru viile noi sădite pe moșiile mănăstirești și de la care Bibescu încerca să ia această dare660. Tot în această perioadă se înregistrează multe pricini pentru vii și livezi între care sunt de menționat judecata din anul 1751 dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din Valea Boierească 661
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din Valea Boierească 661, cea dintre satul Baia și moșnenii din Padeș pentru livezile de la Brusturi (1781)662, cea dintre moșnenii groșani și mănăstirea Tismana, tot pentru livezi în același an663, pricina dintre moșnenii mănăstirești și obârșani pentru livezi (1785) etc.664 În fine, numeroase documente se referă la vânzări de pomi la Jidoștița (1702), Gogoș (1717), Izverna (1747), Rătezu (1779), Negoiești (1780 și 1823), Gornovița și Sușița (1782), Cleșnești (1785), Turtabe (1800), Izverna (1806
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
regulament, stăpânii moșiilor pe care se aflau aceștia recurg la diferite procedee pentru a-i sili pe proprietarii de vii să plătească mai mult mai ales pentru viile noi717. Așa se întâmpla în anul 1845 când unii arendași ai moșiilor mănăstirești i-a obligat pe clăcași să plătească dijmă pentru fânul cosit de sub pruni, iar pe alții i-a oprit să-și pască vitele pe locurile din capul viilor (26). Asemenea practici erau determinate și de faptul că mulți clăcași nu
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
1). 680 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 27(7306)/1834, f. 17.213 681. Ibidem, dosar 18(2209)1834, f. 95. 682 .Ibidem, dosar 3/2292/1834, f. 213. 683 .În anul 1833 locuitorii satului Strehaia se plângeau că arendașul moșiei mănăstirești era abuziv la perceperea otașului (Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 609-610), la fel cei de la Iliești și Breznița Motru așezați pe moșia mănăstirii Motru, se plângeau că li se cereau mai mult decât se cuvenea. (Ibidem, Suptocârmuirea plășii
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
liturgice și la ceremoniile bisericești din actuala Catedrală Patriarhală cunoaște dificultățile pe care le creează lipsa acută de spațiu în desfășurarea normală a slujbelor religioase. Actuala Catedrală Patriarhală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656 - 1658), a fost inițial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înființarea Patriarhiei Române, ea servește în mod provizoriu drept Catedrală Patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, așa cum se menționează în pisania scrisă deasupra ușii de intrare de patriarhul
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448609897.html [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
apare fie ca o dedicare de excepție în duh paulinic ce nu s-a stins în creștinătate, fie ca o resemnare a creștinătății care, neputând realiza imaginea Împărăției lui Dumnezeu în mijlocul lumii, deci ca lume, s-a mulțumit cu orânduirea mănăstirească. Monahul e un ostaș ideal al lui Hristos, dar mănăstirea nu e o fidelă imagine a Împărăției lui Dumnezeu. Deținutul visează să se zidească o lume creștină. Respinge comunismul ateu, care vrea o lume dreaptă prin determinismul legității istorice, dar
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
legității istorice, dar respinge și capitalismul, care vrea o societate de consum ca scop al vieții, prin exacerbarea egoismului din oameni... Oricât de decăzut este monahismul de azi, el este totuși expresia libertății omenești întru dreptate, adevăr și iubire... Conducerile mănăstirești, aservite statului, depind de stat. În fiecare mănăstire sunt multiple rețele de informatori. Viața în mănăstire este controlată de Partid, de Securitate și de Miliție, dar cel mai regretabil control se exercită de către stat prin ierarhia bisericească. Partea a II-a-Profețiile
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
Școala Ardeleană și Partidul Național Român. Nemulțumirile actuale ale greco-catolicilor provin din nerezolvarea situației retrocedării bunurilor Bisericii Greco-Catolice. Bunurile patrimoniale ale Bisericii Române Unite au fost confiscate, în anul 1948, - mobile și imobile, clădiri școlare, reședințe episcopale, protopopești, parohiale și mănăstirești -, și au fost repartizate atât statului comunist ateu cât și Bisericii Ortodoxe Române (lăcașurile de cult au revenit Bisericii Ortodoxe). După Revoluția din Decembrie 1989, noul regim, în asentimentul ierarhiei ortodoxe, a redat Bisericii Române unite cu Roma drepturile firești
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
cel al lui Petru Movilă, astăzi Sfânt. Episcopul Melchisedec Ștefănescu a rămas în amintirea urmașilor un neobosit Ierarh, istoric, mare cărturar, iscusit pedagog. În 10 septembrie 1870 a devenit membru al Academiei Române. Puțini știu că a fost ”umărul” secularizării averilor mănăstirești... În lucrarea sa - ”Oratoriul” - el ne dezvăluie calitatea de vizionar al canonizării unor Sfinți din viața Bisericii Ortodoxe Române, evenimente la care ne-am făcut și noi părtași... Și mai puțin cunoscut este faptul că acest Ierarh cu chip bonom
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
25 aprilie 1885, emis de Patriarhul Ioachim al IV-lea. Răpunsul formulat de Episcopul Mechisedec a devenit ”Act Sinodal” care legiferează și legitimează Autocefalia BOR și relațiile ei cu Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, consideră istoricii. Bunul Patriot și secularizarea averilor mănăstirești Contemporanii și urmașii l-au văzut drept ”cel mai înflăcărat apărător al Bisericei Neamului și cel mai aprig apărător al naționalismului”; el considera că unirea provinciilor istorice ar asigura alungarea vrajbei dintre frați, întărirea neamului și a Ortodoxiei Românești supusă
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
din 11 decembrie 1863. Dorința fierbinte a ilustrului Ierah a fost aceea de a înlătura definitiv închinarea totală a averilor bisericești față de greci. Iată o întâmplare inedită, puțin cunoscută, de pe vremea când Episcopul Melchisedec era în Comisia pentru secularizarea averilor mănăstirești.... Și ”se povestește” că mergând Vlădica Melchisedec la o mănăstire din spațiul românesc, ”egumenul grec nu a vrut să dea cheile sertarelor cu acte de moșii și inventarierea de avere, ci le-a aruncat la icoana Maicii Domnului, zicând: *Nu
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
avem zăbavă vreo două luni. Ne ducem pe la Viena. Spune domului Romanenco (consulul rus) multe complimente...” În această misiune, Episcopul Melchisedec mergea să trateze cu Rusia ”asupra jurisdicțiunii consulare, regularizarea datoriilor de război și liniștirea spiritelor legate de secularizarea averilor mănăstirești...”, în spațiul românesc. Teologul, istoricul și cărturarul Melchisedec Ștefănescu este și un reprezentant de seamă al ”istoriografiei romantice românești”, publicând documente slavone, inscripții și însemnări din bisericile din Moldova. Vin în susținerea acestor considerații câteva dintre lucrările sale istorice: Cronica
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
ajutor și sfat, iar acesta n-a întârziat să vină. Într-o dimineață, după terminarea slujbei, călugării s-au pornit la drum. S-au gândit să plece să-și încerce norocul și să caute cele de trebuință și folositoare traiului mănăstiresc, în alt loc decât cel de lângă mănăstire, tocmai pentru a putea viețui și supraviețui. S-au rugat la Dumnezeu să trimită binecuvântarea pentru drumul ce-l vor parcurge, așa cum face orice bun creștin, în astfel de împrejurare. Și-au făcut
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_rohita_tinut_de_basm_s_vasile_bele_1331966161.html [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
prea era greu traiul, tot așa, rugându-L pe Împăratul Ceresc să aibă în pază lăcașul deja ființat. Cunoscând deja legenda ființării, îmi permit o părere - probabil, Dumnezeu, Creatorul cerului și pământului, știa ce se va abate asupra tânărului lăcaș mănăstiresc, și-atunci, slujitorilor, le-a trimis gând bun, să plece în lume după cele trebuincioase, pentru ca ei, slujitorii lui Dumnezeu, să nu fie omorâți ori luați prizonieri de către oștile cotropitorilor. Și cum spuneam, că tâlharii și răufăcătorii nu au nici
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_rohita_tinut_de_basm_s_vasile_bele_1331966161.html [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
și învățați să facă numai răutăți, s-au năpustit asupra bisericii, au furat tot ce aveau mai de preț și de valoare, și, de parcă nu ar fi fost de-ajuns doat atâta, după ce și-au luat prada bisericească din obștea mănăstirească, s-au gândit, să-și ascundă urmele. Cum? Dând foc Sfântului lăcaș. Dând foc Sfintei Mănăstiri! Mare durere trebuie să fi fost în acel an al lui Dumnezeu, atât pentru obștea bisericească, ce cu trudă și osteneală avea grija mănăstirii
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_rohita_tinut_de_basm_s_vasile_bele_1331966161.html [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
iar pentru că moșii și strămoșii să aibă liniște cerească, s-au tot gândit cum să repare groaznica greșeală? Așa stând lucrurile, au început, rugându-L pe Dumnezeu să-I ajute și să-I ierte de păcat, să construiască noul lăcaș mănăstiresc. Mănăstirea Rohița - a fost reînființată în anul 1985 de către preotul din satul Boiereni, Emil MAN, și are ca hram pe cel al ,,Sfinților Apostoli Petru și Pavel”. Aparținătoare satului Boiereni, Mănăstirea Rohița, are și ,,Hramul Acoperământul Maicii Domnului”, care este
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_rohita_tinut_de_basm_s_vasile_bele_1331966161.html [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]