1,012 matches
-
121-122; vol. II, p. 80) . După cum afirmă Stahl (1998, vol. I, p. 122), amestecul dintre intervenția statului și intervenția obștii varia de la caz la caz, în funcție de statutul social al celor implicați în litigiile respective. De exemplu, în cazul moșiilor domnești, mănăstirești sau boierești, ponderea amestecului statului era mai mare. După ce am văzut care erau elementele specifice nivelului constituțional și cele ale nivelului alegerii colective care afectau sistemele de resurse, voi analiza în continuare modul în care aceste sisteme de resurse erau
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
document despre vindecătoarea locală Vârlăneasa, din Corni (Sirețel), care l-a îngrijit pe hatmanul Leonte Balica, comandantul oștilor moldovenești, rănit în luptele cu cazacii. Un rol important în tratarea călugărilor, călătorilor și a credincioșilor l-au avut bolnițile și spitalele mănăstirești. Dimitrie Cantemir (1673, 1710-1711), în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”, sublinia faptul că în mănăstirile moldovenești era primit orice călător, fie ortodox, fie armean, având întreținere gratuită. În secolul al XVIII-lea, iau ființă noi spitale mănăstirești, dar și spițerii (farmacii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
avut bolnițile și spitalele mănăstirești. Dimitrie Cantemir (1673, 1710-1711), în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”, sublinia faptul că în mănăstirile moldovenești era primit orice călător, fie ortodox, fie armean, având întreținere gratuită. În secolul al XVIII-lea, iau ființă noi spitale mănăstirești, dar și spițerii (farmacii). Cum mănăstirea Probota era una din cele mai importante din acele vremuri, bănuim că locuitorii comunei Lespezi și mai ales cei din satul Lespezi care aparțineau mănăstirii, beneficiau de asistența sanitară a mănăstirii. La începutul secolului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
după ieșirea la pensie, dr. Lilioara P. Toma, medic la Spitalul „C. I. Parhon” Iași, dr. Crenguța Toma, stabilită la Iași, dr. Victor Grapan din Heci. Farmacii În secolul al XVIII-lea, pe lângă mănăstiri au luat ființă nu numai spitale mănăstirești, ci și primele spițerii (farmacii). Probabil că și Mănăstirea Probota avea spițerie, de care beneficia și populația din împrejurimi. Farmaciile au apărut, în general, înaintea spitalelor. Decretul din 14 august 1868 reglementa înființarea de farmacii în Principate, cu condiția ca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Vișan se află Castelul Grecilor. Acesta este zidit în 1904 de Vasili și Elena Lazaridi. În fața castelului se află o pivniță cu galerii ce se întind pe aproape 500 de metri. Fosta Școală de Agricultură din Vișan Până la secularizarea averilor mănăstirești, pe aceste locuri se aflau viile Mănăstirii Neamț. Prin 1936 aici funcționa o școală de ucenici agricoli, unde făceau practică studenții agronomi stagiari. Tot pe atunci, aici se realizează „Tămâioasa" un nou soi de vin, iar Ion Ionescu de la Brad
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
oriental. Și chiar dacă ar fi între cele mai vechi, și tot ar trebui să fie pusă, la nevoie, sub un clopot de sticlă. Micul lăcaș ortodox de la Putna, situat în preajma vestitei ctitorii ștefaniene ("Ierusalimul nea-mului românesc", definea Mihai Emi-nes-cu complexul mănăstiresc de la Put-na), stă aproape într-o rână. Prin acoperișul de draniță, prin bârnele și stâlpii pereților ploile piezișe, viscolele pătrund lesne înlăuntrul bisericuței, grăbind stricăciunile timpului. Iar la poalele obcinelor bucovinene, ploile reci, zburlite rău, viscolele, adesea, siberiene, își fac
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
până la roșu-grena. Desigur, am și râs de micile povestioare improvizate și imaginate, În străfulgerarea unei clipe. Imposibil de adus timpul Înapoi și de făcut să dispară urma fiecărei cicatrici lăsate de colții fiecărei zile trecute. Imposibil! Să revenim la viața mănăstirească. Cu pași repezi, se apropia și ziua când trebuia să mă Întorc acasă. Parcă aș fi dorit să mai rămân. „De ce-aș mai fi rămas”... cum spune Minulescu. Trandafirii Îmi cerșeau o ultimă privire. I-am admirat Îndelung, savurându
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de 18.XI.1409, când, prin act de danie, același Domn dăruiește „vama Moldoviței, în vecii vecilor, Mănăstirii Moldovița”, ctitorită în anul 1401. Din sat domnesc aflat lângă vama Moldoviței, la vărsarea în Moldova a râului Moldovița, devine astfel sat mănăstiresc, confirmat mai târziu de Ștefan cel Mare la 15.XI.1499. Relațiile strânse dintre locuitorii satului și instituția Vamei au făcut ca numele instituției să treacă asupra satului în suprafață de 135 de kilometri pătrați, din care mai mult de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
prea fericitul, însă, o primise prea bine și binevoise a-și pleca urechea la plângerile ei cu multă blândețe și îngăduință. "Știu, maică, îi răspunsese prea fericitul, după ce o ascultase, cumpănind lucrurile așa cum se cuvine, știu prea bine că viața mănăstirească e plină de canoane și de griji, mai cu seamă-n timpurile de-acum, dar și aici primul păstor al bisericii își înălțase ochii spre cer asta ne este crucea, trebuie să ne silim cu toții s-o purtăm, întru dragostea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
trebui să amâne, din nou, totul pentru altă dată. Până atunci, soția sa își dusese sarcina cu bine, deși nu se mai putuse bucura, ca în vremea când era însărcinată cu Ștefănel, de tihna și de relativul confort din casa mănăstirească a maicii Agripina. Ar fi fost, de altfel, și problematic, chiar dacă mătușa sa n-ar fi plecat la București, pentru că trebuia să aibă grijă și de Ștefănel. După socotelile ei, nașterea trebuia să aibă, totuși, loc ceva mai târziu. Brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
șevalet. Nu pot altfel și nici nu-L pot păcăli pe Dumnezeu. Nici nu vreau să încerc să-L păcălesc. Dar au nevoie mănăstirile de liber-cugetători? Voi putea eu, cu gândul la șevalet, să particip zilnic la slujbele rânduite vieții mănăstirești: cele șapte laude, Acatiste, Paraclise, Sfânta Liturghie, Sfântul Maslu din obște în fiecare vineri?... Și-apoi, bănuiesc faptul că n-o să fiu primită ca maică stareță. Voi avea, ca novice, de măturat, de plivit, de trebăluit la bucătărie, de frecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de suite polifonice de libații, în fine, ca ambasador al unei umanități hedoniste, cufundate în diluvii de bere și de vin și scăldate în râuri de cârnați aioși (ca să reiau sintagma iscusitului Ion Budai-Deleanu), de cotlete aburinde și de sarmale mănăstirești, îmi este destul de greu să înțeleg, iertat îmi fie nefericitul oximoron, pasiunea extrem-orientală pentru moderație. În România și în restul Europei, ca să nu mai vorbim de America, toată lumea m-ar considera zvelt, ba chiar puțin prea slab pentru înălțimea mea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
denumirea era rezervată unei mari părți a regiunii numite în sens larg Thracia. Trebuie avut însă în vedere faptul că, în momentul în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza, elevul lui Theofilos Kairis în Insula Andros, a trecut la confiscarea averilor mănăstirești, în 1862, și, totodată, la abolirea definitivă a slavonei ca limbă de cult a Bisericii, precum și a alfabetului chirilic, constituirea națiunii române era un proces încheiat (terminus post quem). În veacurile anterioare, din vremea domnitorului valah Mircea cel Bătrân (1400
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
picioare" în vreme ce orășenii din Tg. Neamț beneficiază de spații adecvate (vezi episodul cu pupăza, din care rezultă cu claritate că Ștefan a Petrea nu are o dugheană și își exercită negustoria "din picioare"). Numai din 1863, când Cuza secularizează averile mănăstirești, luând practic satul de sub epitropia mănăstirii și punând-o sub cea a orașului, putem vorbi de schimbarea stăpânului... Dependența față de celebra mănăstire lasă însă un gust amar. La 1743, obligațiile înseamnă douăsprezece zile de muncă (corvada boierescului) și zeciuiala "din
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
Mare și de anahoretii care trăiau după regulile Sfântului Antonie cel Mare. Tot Sfântul Vasile este cel care a scris Regulile vieții monahale și a pus bazele Filocaliei cu Sfăntul Grigorie, acestea rămânând în Biserica de Răsărit temelia organizării vieții mănăstirești. Sfântul Vasile cel Mare este cunoscut și ca protector al familiei și al săracilor. El a acordat o mare atenție păturii sociale sărace, venind în ajutorul acesteia prin remarcabile acte de caritate. Este cel dintâi ierarh care a întemeiat, pe lângă
Sfântul Vasile, părintele monahismului oriental, serbat la 1 ianuarie. Ce trebuie să facă fetele nemăritate by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/52843_a_54168]
-
mai nouă. Cărțile vechi și negustorii lor se găsesc, mai tot timpul, în vecinătatea minunilor și a revelațiilor interzise. Riven, anticarul din Sărmanul Dionis, ține sub cheie cărți fermecate și de pierzanie, precum, schimbând ce e de schimbat, ascunde biblioteca mănăstirească din Numele trandafirului. O schiță de anticar care, ca în tandemul Riven-Ruben, îl anticipează pe bătrânul dascăl, e și una din posibilitățile existenței, să spun așa, în Scrisoarea I: „Unul cată în oglindă de-și buclează al său păr/ Altul
Anticari... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5433_a_6758]
-
și Mica ori războiul dintre Ticu și mine, m-a împiedicat să mai torn și eu petrol pe foc. Pe pămîntul acesta mustind de durere și ură nu a mai fost niciodată loc nici pentru nostalgia mea după grădina pură, mănăstirească și roditoare, a lui Ticu, nici pentru mine. Fragment din romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, în curs de apariție la Editura Polirom
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
dar puțin cunoscut, este și logofătul brâncovenesc Vlad Boțulescu, care și-a „îmblînzit” prin intermediul scrisului singurătatea celor 18 ani de temniță. Alte exemple, colaterale, sunt desprinse din cronicile lui Muste și ale lui Radu Popescu sau reproduc documente din arhive mănăstirești descoperite de N. Iorga și scrise de diverși deținuți cvasianonimi. Istoricul literar se simte încă și mai în elementul său cînd se ocupă de formele punitive în secolul 19, orientîndu-și atenția inclusiv asupra deportărilor - de la Soveja lui Alecu Russo, trecînd
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
cochetat cu închisoarea. Slavici, Arghezi sau Bogza sunt numai vârfurile acestui aisberg sordid. Pașoptiștii, se știe, dar se trece repede cu vederea, au avut parte de numeroase experiențe de gen (chiar dacă adeseori acestea au fost deturnate blând sub forma „surghiunului” mănăstiresc). Chiar începuturile literaturii noastre sunt marcate de un astfel de caz: tragica epistolă pe care nefericitul Cocrișel o trimite celor în drept să-l răscumpere. Cazuistica e, cum se vede, diversă. Investigarea ei s-a lăsat așteptată. Lipsea, pe deasupra, și
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
rare - înțelepciune măsurată, inteligență activă, răbdare, dar mai ales, virtutea dreptății în istoria cea mare - a găsit soluția juridică pentru a nu se produce un dezastru total, adică o distrugere, așa cum s-a întâmplat în Rusia lui Stalin, a lăcașelor mănăstirești, mai ales a celor mai importante dintre toate, a celor din Moldova de Nord. Există o carte, deloc cunoscută dincolo de cercul câtorva juriști din vechea generație, carte apărută înainte de dispariția profesorului Tudor Popescu, petrecută pe 2 septembrie 2004, în care
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
este printre întemeietoarele mșănăstițrii. Voiam să pun bazele unei munci duhovnicești, care, ajutată cu binecuvântarea de Sus, să ridic monahismul nostru, mulțumită inteligenței rasei, cât mai grabnic, la nivelul intelectual și spiritual al monahismului catolic. N-am fost înțeleasă, mulțimea mănăstirească se vedea stingherită în tihna și libertatea vieții de până atunci; cei mari, care spusese deodată că văd în mine „regenerarea monahismului ortodox”, în loc să susție scopul și intențiile mele, s-au prefăcut a crede acuzările mulțimii mănăstirești că eu „tulbur
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
fost înțeleasă, mulțimea mănăstirească se vedea stingherită în tihna și libertatea vieții de până atunci; cei mari, care spusese deodată că văd în mine „regenerarea monahismului ortodox”, în loc să susție scopul și intențiile mele, s-au prefăcut a crede acuzările mulțimii mănăstirești că eu „tulbur liniș tea m[ănăstirii]”. Și am fost rugată să stau în chilie, să nu se mai simtă nici că exist, căci altfel e rău de mine! Acuma stau în chilioara mea, între cărțile mele, unde, vara, am
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
tatăl său se va întoarce după un lung prizonierat. S-a întors după 12 ani din Rusia, s-a însurat și l-a adoptat. Când l-a botezat a văzut-o, din nou, pe femeia cu chip strălucitor și straie mănăstirești. De această dată clar. Femeia i-a spus să de ducă la mănăstire pentru că este ales pentru o misiune. O vedea doar el. 15 ani de muncă forțată la Periprava Absolvent de patru clase, părintele s-a adăpostit în timpul războiului
Părintele Gherontie Puiu a murit. Povestea vieții sale miraculoase și a mănăstirii ctitorite într-un loc unic by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29529_a_30854]
-
care apa era încălzită cu pietre de râu încinse în foc, dar amănuntul denotă clar nu o sihăstrie, ci o viață monahală organizată, o abație cu minimum 10 călugări, cum cerea regula (21, 2), a Sf. Benedict. Ori, această viață mănăstirească după regula benedictină nu se putea întâmpla decât pe malul Mureșului, în „orașul înstărit Moresena, sau Morissena, numit Cenad în cinstea victoriei ducelui Csanád șvasalul Regelui Ștefan Iț” (Moresena seu Morissena urbs a Sancto o rege in honorem ducis sui
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
în 997 Ordinului benedictin nenumărate privilegii, reînnoite la 1001 de Carta de la Pannonhalma, regele Petrus Orseolo (1038-1041), care revoca episcopii după bunul său plac și cu sângerosul Rege Samuel Aba (1041-1044) au retras majoritatea privilegiilor călugărilor benedictini, impunând dijmuirea averilor mănăstirești. Spolierea Bisericii este, de fapt, adevăratul motiv al imprecațiilor la care se dedă Gerard la adresa potentaților locului, cu precădere a perfidului rege Aba (perfide Ovonem). Așa, de pildă, în ultimul capitol din Deliberatio regele devine un „om păduchios” (hominem cimicis
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]