143 matches
-
găuri sau a tăia lemne cu ajutorul unui lanț tăietor, conform standardului SR EN ISO 11681-2: 2003; ... c) curățitor portabil cu motor cu ardere internă - echipament portabil dotat cu o lamă rotativă din metal sau material plastic, destinat a tăia buruienile, mărăcinișurile, arborii mici și vegetația similară. El trebuie să fie conceput conform standardului SR EN ISO 11806:2003, pentru a funcționa în poziții multiple (de exemplu, în poziție orizontală sau răsturnata) și să aibă o cilindree mai mare de 40 cmc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225982_a_227311]
-
special amenajate, uscate, aerisite și curate. ... Articolul 55 La depozitele de furaje amenajate în aer liber se respectă următoarele măsuri: a) amplasarea acestora se face, pe cât posibil, lângă surse de apă, iar terenul din jur se curăță periodic de ierburi, mărăcinișuri și furaje căzute în timpul transportului; ... b) depozitele de furaje se amplasează pe direcția opusă vântului dominant și cât mai departe față de construcții, căi ferate, drumuri sau șosele, păduri ori plantații și, pe cât posibil, se împrejmuiesc; ... c) se asigură supravegherea permanentă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214441_a_215770]
-
special amenajate, uscate, aerisite și curate. ... Articolul 55 La depozitele de furaje amenajate în aer liber se respectă următoarele măsuri: a) amplasarea acestora se face, pe cât posibil, lângă surse de apă, iar terenul din jur se curăță periodic de ierburi, mărăcinișuri și furaje căzute în timpul transportului; ... b) depozitele de furaje se amplasează pe direcția opusă vântului dominant și cât mai departe față de construcții, căi ferate, drumuri sau șosele, păduri ori plantații și, pe cât posibil, se împrejmuiesc; ... c) se asigură supravegherea permanentă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214430_a_215759]
-
lei, pentru următoarele fapte: ... 1. neidentificarea și neluarea măsurilor pentru a fi puse în cultura agricolă, în termenele stabilite cu organele agricole județene, terenurile folosite neeconomic, cum sînt: terenurile afectate de eroziune, salinizate, nisipurile, cele cu exces de umiditate, tufărișurile, mărăcinișurile, pilcurile de arborete care nu au rol de protecție sau producție forestiera, drumurile de exploatare inutile, cele din incintele organizațiilor socialiste și alte terenuri asemănătoare; 2. degradarea solului prin diminuarea stratului fertil ca urmare a executării de gropi, ridicării stratului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153627_a_154956]
-
amenajate, uscate, aerisite și curate. ... Articolul 55 La depozitele de furaje amenajate în aer liber se respectă următoarele măsuri: a) amplasarea acestora se face, pe cât posibil, lângă surse de apă, iar terenul din jur se cur��ță periodic de ierburi, mărăcinișuri și furaje căzute în timpul transportului; ... b) depozitele de furaje se amplasează pe direcția opusă vântului dominant și cât mai departe față de construcții, căi ferate, drumuri sau șosele, păduri ori plantații și, pe cât posibil, se împrejmuiesc; ... c) se asigură supravegherea permanentă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214440_a_215769]
-
nume/ Când nu există decât Apsu primordialul, născătorul lor/ Mummu și Tiamat, cea care le-a dat naștere la toti;/ Ci numai apele lor amestecandu-se că un singur corp,/ Niciun loc de pășune nu fusese format și nici măcar un mărăciniș nu apăruse,/ Când niciunul dintre zei nu fusese adus intru ființă,/ Când ei încă nu fuseseră pe numele lor chemați și destinele lor încă nu fuseseră fixate,/ În acest timp au fost creați zeii înlăuntrul lor./ Lahmu și Lahamu au
Enuma Eliș () [Corola-website/Science/304548_a_305877]
-
1849 trupele țariste În octombrie 1944 satul a devenit teatrul luptelor dintre armata română și trupele naziste și hortiste. Eroi necunoscuți au rămas aici în țărâna hotarului, iar în curtea bisericii de lemn a fost înmormântat eroul Alexandru Todea. Un mărăciniș pe numele de Mânjele. Păduri: Pășuet, (Ptișcuța) Chișcuța?, Muncei. Pajiști și terenuri arabile: Unghiul Mare, Tabăra, Rîtul Brebilor, Pusta, Sorți, Boiște, Valea Păușei, în marginea Sorți. Fântâni: Fântâna Albă, în Ptișcuța era Fântâna Boilor, în Muncei Fântâna cea Bună, în
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai mult pe albia râurilor. Fagii, care altădată se întindeau peste tot, au dispărut cam de 100 de ani, rămânând doar amintirea lor în toponimicul La Fagi, o tarla de pământ între Palanga și
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
ce sunt mijloc între moșia Aninoasa și între moșia Râca; 3-lea.De la capul despre răsărit pe marginea susnumită este un șanț despărțitor hotar până în dreptul satului Aninoasei și se isprăvește; 4-lea. Merge hotarul tot pe margine prin niște mărăciniș șu un drum părăsit până la niște ulmi curățați și un tufan strâmb între hotare; 5-lea Mers-am tot înainte spre apus până am dat de coasta unei văi ce i se zice Coșcovele lângă un Crânguleț de mărăcini; 6
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
alkekengi)", lemnul câinesc, cornul, sângerul. Stratul ierbos este alcătuit din: firuță, trifoi, colilie, păiuș, pir, coada șoricelului, volbură, măturică, pelin, laptele cucului, ceapa ciorii. La marginea pădurii Bercica, sau pe coasta D. Bobului și D. Viilor, cresc porumbarul, măceșul și mărăcinișuri. Datorită condițiilor de umiditate ridicată a solului, naturii aluvionare a acestuia, lunca Oltețului ocupă albia majoră a acestuia. Vegetația arborescentă este alcătuită din plopi, arini negrii, sălcii, răchite numite zăvoaie. Aici arbuștii sunt alcătuiți din sânger, soc, gheorghinari, măceși, iar
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
aducă serviciile lor pentru cinstirea Domnului nostru Regele (Sigismund de Luxemburg)”. Moșia Râușor și satul Șerel au fost dăruite „împreună cu toate folosințele acelui cnezat și cu toate ce țin de ele, anume pământurile de arătură lucrate și nelucrate, pădurile, dumbrăvile, mărăcinișurile, luncile, fânețele, apele și râurile curgătoare, dealurile și munții...” Documenta Romaniae Historica, D. Relații între Țările Române (1222-1456), București, 1977 În decursul timpului, satul a cunoscut diverse forme documentare: 1453 possessio Syerel, 1472, 1478, 1508, 1518 Serel 1502 Poss. Syrel
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
trenuri de marfă. Ea este azi o proprietate privată (vezi site pe internet). Șinele de cale ferată au fost scoase, cantoanele de barieră vândute, ca și gara din Culan. Terenul căii ferate este ronțăit cu timpul de grădini, câmpuri și mărăcinișuri. Un iaz de aproximativ 10 hectare (scăldatul interzis, pescuitul autorizat), un camping municipal, un oficiu de turism pe câmpul târgului de animale, un punct de primire pentru camping-car, tot felul de comerțuri și profesii medicale. La aproximativ 10 km. un
Culan () [Corola-website/Science/302198_a_303527]
-
Moldovei, 1457 de oi din Costieni și 261 de ori din Blehani.În acelați an sunt consemnate 16174 de oi și 3762 de bovine care se așază Râmniceni, Boroiasca, Gârlești sau Crângeni, acolo unde erau multe locuri neproductive, bălti, fâneșe, mărăcinișuri, păduri. Potrivit unui document din 1829, Râmnicu Sărat era județul cu cele mai multe casării, 17 la număr, așezate în Voietenul, Râmniceni, Bolboaca, Gârlești, Cioranca. De frunte sunt: cășăria serdarului Costache Robescu (Gârlești) și, atenție, cășăria lui Grigore Borănescu de pe moșia Râmniceni
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
orice decorațiune, cu ferestre mici și Înguste, la nivelul străzii, abia acoperite cu câte o perdeluță simplă În loc de geam. Din ce În ce mai des, pe măsură ce se Îndepărta de centru, vedea printre case grădini, de flori și de zarzavat cel mai adesea preschimbate În mărăcinișuri arse de soare. Nu era nimeni pe stradă, cu excepția câte unui câine vagabond care scormonea ici și acolo. Însă din clădiri Îi ajungeau la urechi toate sunetele Înăbușite ale unei omeniri Întemnițate Îndărătul acelor uși umile, naufragiați agățându-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
n-ar fi avut nici o nevoie să citească. - Era o lucrare necesară, În măsură să Înlesnească tranzitul În cartierele răsăritene. - Oh, e foarte adevărat. Dar Întâmplarea face că tocmai acolo se găsește unul din terenurile dumitale, pe care, dintr-un mărăciniș necultivat, o trăsătură de condei l-a preschimbat Într-un pământ apt pentru construcții, de care voi, florentinii, păreți a fi atât de dornici. Întâmplarea, desigur. Însă Întâmplarea, messer Alighieri, le surâde adesea celor Îndrăzneți, așa cum arată păgânii aceia pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
aproape devorate de pădure, unele prinse, înlănțuite de rădăcinile și de ramurile arborilor tropicali... Întâmplarea bizară cu indigenul care s-a apropiat în zilele următoare declarând că era "proprietarul" junglei unde fuseseră descoperite monumentele... și, în sfârșit, piramida înăbușită de mărăcinișuri și de arbori ceiba... pietre enigmatice despre care lumea nu știa nimic, nici despre civilizația care le lăsase în urma ei (toate acestea se petreceau prin 1840, parcă)... ruinele unui oraș părăsit în desișul junglei ca epava unei corăbii misterioase în fundul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
de alții că ar fi fost un aventurier: E. H. Thompson. El a ajuns la Chichen-Itza însoțit doar de un indigen, amândoi extenuați de drumul prin junglă. La lumina lunei a descoperit piramida și templele năpădite de ierburi și de mărăcinișul specific Yucatanului. Thompson n-a dormit toată noaptea, iar dimineața a văzut înălțîndu-se în aerul limpede coloanele în formă de șarpe din Templul Războinicilor, printre care rătăcea încă, sub cerul secetos, duhul zeului Ploii. Schliemann a crezut în Homer. Thompson
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
sângelui; cea mai potrivită, de altfel, pentru taina acestui loc. Cer de foc, sub care piatra arde funebru. Chichen-Itza arată, firește, cu totul altfel de cum a cunoscut-o Thompson. În jurul piramidei și a templelor nu mai e nici o urmă de mărăciniș. Autocarele sosesc mereu, răsună tranzistoare, totul are aerul unui parc arheologic, iar în "trena" legendei proliferează și aici un comerț conjunctural de care profităm cumpărîndu-ne, în sfârșit, pălării de pai. Soarele e prea tăios. Mă mir în prima clipă văzând
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
care, pentru a nu-i lăsa În seama unei mulțimi de săteni care devastează postul (vestea căderii regimului lui Ceaușescu a ajuns acum peste tot și furia populației se varsă asupra instrumentelor care l-au slujit), Îi ascunde Într-un mărăciniș la marginea unui sat aflat la cîțiva kilometri de TÎrgoviște. CÎnd În cele din urmă ajung În TÎrgo viște, o fac În postura de arestați, sînt Închiși Într-o unitate militară unde foarte curînd vor fi judecați și executați. În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
urce pe redută până sus, la parapetele de unde trăgeau dușmanii. Așa, ostașii au străbătut, în pas alergător, o distanță de mai bine de un kilometru. Mai aveau puțin până la redute. Deodată, s-a ivit în cale o râpă alunecoasă, cu mărăciniș aspru și cumplit de țepos. Aici au intrat în bătaia puștilor automate. Un foc ucigător, o perdea nesfârșită și neîntreruptă de gloanțe secerau ostașii. Nimeni nu șovăia. Nimeni nu se speria. Nimeni nu murmura. În frunte se afla maiorul Șonțu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
sufixul -eancă sau sufixeleeanu + -că) de la Cîmpina (a se ține cont că un fruntaș al revoluției de la 1848, mare boier, se numea Ion Cîmpineanu), antroponim atestat la 1536 sub forma Kompina. Proveniența slavă veche a toponimului Cîmpina (< v. sl. kopina, „mărăciniș“, „loc acoperit de mărăcini“) este foarte cunoscută, fiind dată exemplu în sintezele și în manualele de istorie a limbii romîne (alături de Glîmboca, Dîmbova, Dîmbo vița) de evoluție a vechii nazale slave o nazal la în, îm, ci nu la un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
afluentul rîului Prahova se numește Cîmpinița, nu Cîmpea (în care s-ar vărsa Cîmpinița, potrivit Dicționarului geografic). Baza v. sl. kopina este susținută și de numeroasele alte toponime formate în romînă, slavă (sau maghiară) de la nume de arbori mărăcinoși: Mărăcine, Mărăciniș, Scaiu, Schineni, Dracea (< srb. dracă, „spiniș“), Glogova (< sl. glog, „păducel“), Tîrnava (v. sl. trunu, „spin, arbore spinos“), Băgaciu (< magh. bogacs, „spin“), Cochinișu (< magh. kökényes < kökény, „porumbă“), Bodac (< ucr. bodak, „scai“) Sibiu (< sl. siba < svila, „corn, sînger“). O localitate vecină Cîmpinei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care nu era înțeles și ca apelativ și de aceea nu crea ambiguități în individualizarea și identificarea locului. Că ar fi putut exista înainte un toponim „sinonim“ romînesc pe care l-au tradus slavii o dovedesc toponimele Mărăcinele, Mărăcineni, Valea Mărăcinișului, Spini, Spinoasa, Schinetea, Spinul, Valea Spinului, Spinuș, Spineni, Schineni, Spinești, Scaia, Scaioși, Scaiul, Scăiasa, Scăioși, Scăiuș, Scăianca, Scăieni, Scăiești ș.a., presărate în toate regiunile teritoriului romînesc. E drept că răspîndite sunt și toponimele din aceeași familie semantică formate (sau traduse
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sunt și toponimele din aceeași familie semantică formate (sau traduse?) în maghiară (Bogaciu = Bogács < magh. bogács, „spin“; Cuchi nișul ș.a. < magh. kökényes, „măceș“), slavă (Glogova, Glovavaț, Glovoveț etc. < sl. glog, „păducel“, Cîmpina < kopina „rug de mure“), sîrbă (Dracea < srb. drača, „mărăciniș“), ucraineană (Bodoc < ucr. bodak, „scai“). E greu de dovedit care dintre aceste nume au fost create ex nihilo de populația respectivă, înlocuind toponime anterioare formate în romînește sau în alte limbi, și care au fost traduse din romînă sau din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu materia uriașă, informă, care îl înlănțuie: „La capătul lumii într-o junglă marină/ mă lupt cu lianele vii zi și noapte./ Roiesc în ochii mei insectele luminii./ Munții de lei înfuriați/ cu verzi maimuțele de ger în gheare/ rostogolesc mărăcinișuri de sunete și culori/ în sângele meu dilatat./ O sete neagră/ materializează zorile./ Mustește de noapte carnea soarelui/ în pârjolul de apă” (Jungla marină). După această explozie de materialitate, Muntele (1975) aduce o clasicizare de tip șaizecist (model Ion Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]