146 matches
-
sângele propriu Ca amintirea poemului zbătându-se În labirintul grâului, macii înșelători Fulgerând potecile înflorite ale cărnii, Clipa de beție topită în miezul grădinii Amintirea cerului violet Asfințit de octombrie răsfrânt în iazul păstrăvului sălbatec. Amintirea florilor de măceș spuzind mărăcinișul grădinilor Fragi în fânețe Năpădite de căldura după amiezilor, Ploaie de mai, roua frunzișului crud al pădurilor, Pedepse ale prăbușirii, amintirile Singurul zbor permis prin rănile rămase În memoria îngerilor căzuți, După smulgerea aripilor COȘMAR În visele cele mai cuminți
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
poeți, chiar profesioniști. Dar există și multă prospețime și originalitate: „sunt în capcana / de oțel de apă, / lemn de nisip, / gratii de vânt” (Capcana). Anaforul vârstei te poate fura și duce în vârtejul amețitor al mimetismului păgubos ca într-un mărăciniș, ca o capcană din care anevoie mai poți ieși la lumină. Dar deocamdată, micuța prințesă a cuvântului, poate spune cu nonșalanță: „cânt lumii / cu vioară / de greier tăcut // râd stelelor / cu lacrima / ochilor închiși / plâng ierbii / cu strună / de suflet
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
ai văzut pe tătuca? -Vine deseară după schimburi.Ce ai în desagă? Dă-mi! Desfac desaga și-i dau tot ce am acolo apoi mă împinge: -Pleacă! Nu trebuie să fii văzut cu mine! Pleacă! Drumul înapoi îl fac prin mărăciniș, ocolesc grădina casei noastre și stau câteva minute la cotitura drumului.Liniște! E atâta liniște încât pot simți forța picurilor de ploaie ce se duc direct în crăpăturile pământene.Dacă mă duc acasă acum o să mă bată mama, dacă stau
AL TREILEA CERC..P1 FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343646_a_344975]
-
acest timp de mascul. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și devin zburători după 14-15 zile. Este depusă o singură pontă pe an. 6 Cerințe de habitat Sfrânciocul roșiatic este caracteristic zonelor agricole deschise de pășune, cu multe tufișuri și mărăcinișuri. Este întâlnit până la o altitudine maximă de 1.700 m. 7 Fotografii Anexa II Tabelul 36B. Date specifice speciei Lanius collurio la nivelul ariei naturale protejate Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Specia Lanius collurio 2 Informații specifice speciei Specie comună
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
a măsurilor de expropriere în condițiile legii vor fi identificate ulterior, în vederea completării documentațiilor necesare, conform reglementărilor în vigoare. Legendă categorii de folosință terenuri: A - arabil; Cc - curți și construcții; Np - neproductiv; P - pășune; Pd - pădure; Pdt - tufărișuri și mărăcinișuri; Lv - livadă; Hb - apă stătătoare; Vh - vie hibridă; Lf - pepinieră pomicolă. Anexa nr. 3 LISTA cuprinzând imobilele proprietate publică a statului, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Modernizarea infrastructurii de cale
HOTĂRÂRE nr. 1.175 din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288985]
-
Lanius collurio Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1098 Cod Natura 2000: A338 2. Denumirea științifică Lanius collurio 3. Denumirea populară Sfrâncioc roșiatic 4. Descrierea speciei Sfrânciocul roșiatic este caracteristic zonelor deschise cu multe tufișuri și mărăcinișuri. Penajul celor două sexe este diferențiat. Masculul are pieptul și abdomenul roz - maroniu deschis; gușa este albă, creștetul gri - cenușiu deschis, mantaua maroniu - roșcată, prezentând bandă de culoare neagră ce traversează ochiul, uneori ajungând până deasupra bazei ciocului. Femela este
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
respectiv terenuri cu destinație specială. La rândul lor, fiecare dintre cele cinci categorii majore de teren fac trimitere la următoarele categorii de folosință: – terenuri agricole: arabil, vii, livezi, fânețe, pășuni; ... – terenuri cu destinație forestieră: păduri, terenuri destinate împăduririi, tufărișuri și mărăcinișuri, perdele de protecție, terenuri care servesc nevoilor de cultură, producție și administrație silvică, cele destinate hranei vânatului din unitățile silvice, precum și cele date în folosință personalului silvic; ... – terenuri aflate permanent sub ape: ape curgătoare, ape stătătoare (inclusive lacuri de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
strângeau la piepturile lor. Cade întâi mama, apoi tatăl, fetița se apleacă să-i salveze, trăgea de ei și nu putea să-i mai ridice. Soldatul o vede, fuge la ea, o ia în brațe și fuge cu ea prin mărăciniș spre poalele pădurii... Fata striga îngrozită: “Mama meaaaa... tatăl meuuuu...” “Taci! - strigase soldatul la ea și-o privise în ochi - taci din gură și zi mersi c-ai scăpat tu!” și zicându-i “tu” scoase batista și-i șterse lacrimile
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
îngândurat. Atunci când unei femei i-ai desfăcut toate sertărașele șo-ai văzut ce are în ele, nu te mai interesează... Eu m-am bucurat mult în sufletul meu: Frida era deci liberă pentru mine... Am stat cam o oră printre mărăciniș să se întunece bine, timp în care el mi-a povestit cu de-amănuntul toate scenele groaznice prin care trecuse în acea misiune. Îmi derulase întregul film, scenă cu scenă, filă cu filă... Apoi am plecat tiptil spre grădina cu
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
se retrage din sat,încă s-au mai împutinat, caci au fost nevoiți să se năpustească în luptă crâncenă asupra unui dispozitiv german care amenința împresurarea diviziei. Este emoționantă descrierea lui Constantin Kirițescu a acestei lupte violente: „După garduri, din mărăcinișuri, de pe ferestrele caselor și podurilor, dușmanul a ascuns zeci de mitraliere, arunca o grindină de gloanțe asupra falnicului regiment. Cai și călăreți cad grămadă unii peste alții. Două sute de oameni rămân pe câmpul de luptă, formând împreună cu cadavrele cailor, mormane
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
căluțul de căpăstru și se apropie de poartă. O împinse cu umărul și spre surprinderea sa aceasta se întredeschise. Încă mai era lună și la lumina sa aruncă o privire întrebătoare în curte. Totul era în paragină, iar ierburile și mărăcinișul invadaseră până și pietrele din ziduri. O atmosferă misterioasă plutea în jurul său. Între timp, uitase de pericolul reapariției drăcoaicei și întreaga atenție și concentrare se canaliză asupra acestei construcții impunătoare. Era fascinat. Încă nu realiza că, ceea ce-l înconjura, îi
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
vor fi binevenite pentru revigorarea conștiințelor, devenind captivante mesaje pentru încălzirea inimilor. Pentru confirmare, am putea cita aici câteva din aceste armături durabile ale poemelor acestor inspirați autori: „Drumu-i cu pace îmbrăcat (I.V.); cerul ce leagănă luna (M.C.J.); cuvintele-s mărăcinișuri (I.V.); cu noi odată suferă tot cerul (M.C.J.); fumul urcă-n cer o rugăciune (M.C.J.); luna s-a-nvelit c-un infinit (M.C.J).; lacrimile curg ca niște stele (I.V.); munți topiți de dor (M.C.J).; pașii mei șoptesc aevea șoapte (I.V.
ECOURI FINALE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375191_a_376520]
-
mediul înconjurător : oameni, animale, dar și stihii (focul, vântul etc.). Doar vegetația (cea sterilă, bine- înțeles) crește nemăsurat, cotropind și izolând toată cetatea (imago mundi). „De jur- împrejurul palatului începu să crească un tufăriș de mărăcini, ca un gard viu !... Mărăcinișul se înălță tot mai mult și, în cele din urmă, cuprinse toți pereții... de nu mai puteai vedea palatul defel.” Este aceeași imagine alegorică, cu aceeași semni- ficație : regresiunea (micro-)Cosmosului în Haos. Haosul își reven- dică drepturile și primatul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
indirectului; un efect de retransmitere și decalaj. O întîrziere la transmisie, pur și simplu. Istoria se fofilează în intervalul care desparte evenimentul de înregistrarea lui. Ce se va alege de activitatea care constă în preschimbarea haosului în linie, a unui mărăciniș de fapte într-o carte de istorie îngrijită ca un cîmp, atunci cînd evenimentul îmi este livrat în stare brută, cu decodarea încorporată, via A.F.P. sau, și mai bine, în direct, prin transmisiune televizată? Atunci cînd nu ne mai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu materia uriașă, informă, care îl înlănțuie: „La capătul lumii într-o junglă marină/ mă lupt cu lianele vii zi și noapte./ Roiesc în ochii mei insectele luminii./ Munții de lei înfuriați/ cu verzi maimuțele de ger în gheare/ rostogolesc mărăcinișuri de sunete și culori/ în sângele meu dilatat./ O sete neagră/ materializează zorile./ Mustește de noapte carnea soarelui/ în pârjolul de apă” (Jungla marină). După această explozie de materialitate, Muntele (1975) aduce o clasicizare de tip șaizecist (model Ion Gheorghe
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
subecosisteme diferite cum ar fi: o pădurice de foioase neperturbate de activitățile agricole, un gard viu din mărăcini bine stabilit care mărginește un mic islaz și un câmp arabil întins. Alegând prin sondaj câteva zone din aceste trei domenii (pădurice, mărăciniș și câmp arabil), atunci se poate merge aleator (zona aleasă reprezintă un eșantion aleator) prin fiecare din aceste trei ecosisteme contabilizând prezența numărului de specii pe care le vedem (numai ca specie și nu ca abundență pentru fiecare specie), ceea ce
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
se referă Aurel Gurghianu este la fel de atemporal ca și sportivul din poezia lui Victor Felea (...). Iată deci două poezii care, prin caracterul lor obiectivist, inactual - nu-și ating scopul (...). Se știe că în paginile publicației clujene a apărut un bogat mărăciniș intimist, acum 2-3 ani. Revista era atunci socotită organul personal de publicitate pentru reveriile intime, rupte de viață ale câtorva poeți în căutare de originalitate cu orice preț, convinși că, cu cât te depărtezi de pământ, cu atât faci artă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale creatorilor; În al treilea rând: ajutorul și îndrumarea partidului care în mod continuu a atras atenția scriitorilor supra greșelilor și lipsurilor, arătându-i calea justă spre literatura realismului socialist”. După cercetările lui Nicolae Popescu - împotmolit bietul, nu o dată în mărăcinișul presei, dar salvat de magistru, fericitul! - să trecem la cercetările noastre. Așadar, așa se prezentau lucrurile în anul 1949. În următorii patru ani, edificiul literaturii realist-socialiste s-a înălțat binișor; știm de către cine, cum, când, cu ce umoare. Ce va
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
făcură nici un gest, subjugați de rapiditatea rotației și totodată de neverosimila încetineală cu care se desfășura mișcarea prin fața ochilor lor. Văzură un trunchi ce bara drumul acestei roți de piatră, nu rupt, ci despicat precum un braț tăiat de sabie. Mărăcinișul ce ar fi putut s-o rețină păru că se dă la o parte, la trecerea ei. Un alt copac fu evitat cu o agilitate șireată, de felină. Amurgul ascunse anumite etape ale căderii - auziră, mai înainte de a vedea, trosnetul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care femeia o străbătea pentru a petrece câteva zile în casa lor. În noaptea aceea, femeia îl apucă strâns cu dinții de gulerul cămășii și-l purtă peste mica punte care le întindea capcanele șipcilor ei rupte. Prăbușindu-se în mijlocul mărăcinișului, avu timp să înăbușe țipătul copilului. Acesta se zbătu o clipă, apoi încremeni, speriat de o senzație cu totul nouă: mâna femeii tremura. Tăcut acum, privea lumea spărgându-se în obiecte pe care le putea numi și care, numite, îl
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
un tir cumplit din flancuri, porniseră să secere cu precizia țintirii calculate mai înainte. Călăreții cădeau fără să priceapă că era vorba de o capcană. Cei care izbutiseră să se întoarcă din drum erau urmăriți de un escadron ivit din mărăcinișurile care acopereau malul. Nikolai ajunsese în tabără însoțit doar de o mână de supraviețuitori. Încă mai credea că fusese o simplă întâmplare, când își privea calul, care avea aerul acela morocănos cu care trebuia să se deprindă. Mai târziu, întâmplarea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
porni repede, coborând versantul acoperit de copaci și de tufe pe care Pavel nu-l cunoștea. O urma cu greutate, agățându-se în rugii de mure, de care ea știa cum să se ferească, alunecând pe micile grohotișuri ascunse sub mărăciniș. Pădurea, fără urmă de potecă, părea neumblată. Ajungând pe malul unei ape, femeia se opri, iar Pavel, prinzând-o din urmă („Vrea să mă rătăcească sau ce naiba?“, își spusese el ceva mai devreme.), o întrebă, fără a-și putea ascunde
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și dezordonat, prin pustietatea câmpurilor împestrițate de picături. Mi s-a părut deodată că a mă cufunda în neantul acela primăvăratic, a dispărea în indiferența lui, era un pas salutar și atât de ușor de făcut. Un trup chircit îndărătul mărăcinișurilor, tâmpla murdară de sânge, mâna aruncată înapoi de reculul armei... Șah se opri, se uită în aceeași direcție ca mine și păru să-mi ghicească gândul. Glasul lui avu fermitatea pe care o are cineva când se adresează unui om
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care o purtam în mine de ani întregi: în mulțimea dintr-o gară, în mijlocul chipurilor care defilau, îți recunoșteam privirea. Nu mai prevăzusem nimic altceva pentru viitorul nostru. De acum înainte, mai era și imaginea acelui trup inert, chircit îndărătul mărăcinișurilor lipsite de verdeață, lângă un drum de țară. Mă vedeam astfel, iar comoditatea unui astfel de deznodământ era ispititoare, mai cu seamă prin facilitatea ei materială. Într-o seară, plăcuta greutate a pistolului se mulase îndelung pe palma mea. A
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Gâfâi din greu, urcând coasta abruptă, care era calea cea mai rapidă, dar ajunse în sfârșit pe creastă și își dădu drumul la vale pe celălalt versant, mai repede chiar, fiindcă, în mai multe rânduri, căzu și se rostogoli prin mărăcinișul prăfos. Apoi, doi dintre urmăritori îl zăriră traversând un mic platou acoperit de tufărișuri. Frica îi dădea aripi, ajutându-l să treacă în saturi uriașe peste orice obstacol, peste orice denivelare a terenului, fără să se mai îngrijoreze pentru zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]