71 matches
-
sfâșiatrubin stropi în omătfulgi negri-n spulber ningcântec frântRaul Constantinescu... XVI. COLIND, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1455 din 25 decembrie 2014. ARGINT ALBIND COLIND ... Din ceruri Leda ninge peste-a timpului meninge clopoței de-argint flori de mărgărint ferestrelor ivind aripi de colind; colinde vechi albinde zile să ne-alinte pururi steaua înainte luminii înviinde împrospătând în minte raiul din cuvinte unde vis ne-avânte, cerul ne binecuvânte viața noastră-n zbor poezie semănată-n dor, în suflete
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > DE-AȘ FI... Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului De-aș fi pictor, Aș prinde lumea într-un crin În cupa lui de mărgărint, În aurul caliciului, În semințele adâncurilor. De-aș fi un cântăreț, La fel de iscusit Precum Orfeu, Aș închide tăcerea într-un sunet Și aș asista la nașterea unei șoapte, În clinchet duios de cântec. Mi-e drag pământul, Einstein de-aș
DE-AŞ FI... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375737_a_377066]
-
ca să mă-nvie cu miros de iasomie, iar la răsăritul lunii să mă scalde în petunii și apoi să mă blesteme în ocări de crizanteme, de poate, să mă-nvelească cu frunze de îngerească în crivaturi de argint, plapome de mărgărint, vin la mine beatrice cu genuchii tăi cu price unde-și fac dracii arșice, cu coapsa caldă în pânză, tinerică ca o mânză, și ca o divină țață să mă strângi tare în brață, să zac pe genuchiul tău, blestemat
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378665_a_379994]
-
Lumea lui Los 65 Înconjurată de mecanismele-i întunecoase; fiindcă Orc iute crescu-n Mînie, un Șarpe uimitor 242 printre Constelațiile lui Urizen. Coama de foc pe fruntea-i se nalta, roșie aidoma granatului, Dedesubt, pînă la pleoape, șolzi de mărgărint, si apoi aur și argint Amestecate cu rubinul se-întindeau pe fața-i pînă jos 70 La furiosul gît; zvîrcolindu-se, în groaznice dureri de-nmugurire răsucindu-se, Armura cea de șolzi dădu mlădițe. Îndărătnice, pe spatele și pieptul sau Smaraldul, Onixul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Tharmas! trezește-te, trezește-te, copil de lacrimi rourate. Deschide sferele albaștrilor tăi ochi și la grădinile-mi zîmbește". Copiii se treziră și îi zîmbiră Valei; ea-ngenunché lîngă-așternutul cel de aur, La piept îi strînse și lacrimile-i că de mărgărint curseră jos. 525 "O dulcii mei Copii! Enion, lasă pe Tharmas Obrazul să-ți sărute. De ce privirea ți-o întorci de la suávii lui ochi reveni? Tharmas, de-acuma înainte la sînul Valei tu găsi-vei dulce pace. O, fie binecuvîntați
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fii), i.e. "flăcările de dulce-nșelăciune" ale carnalității (flesh's flames of soft delusion), fie dorința sexuală, fie efectul iubirii că act pur fizic. Perechea din sud este Leutha (♀) (sexul sub dominația Rațiunii: Păcatul) și Antamon(♂) ("prințul rouăi cei de mărgărint": sămînță masculină). Perechea din est este formată din Oothoon (♀) și Theothormon (♂), iubiții care suferă durerea imensă a separării. Perechea din nord este formată din Thiralatha (♀) (visul erotic, efort al imaginației înfometate) și Sotha (♂) (războiul, izbucnirea fizică a sexului frustrat). (cf.
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pământului, București, 1973; Alte bucurii pentru copii, București, 1975; Aventuri în Țara Motrului, București, 1975; Turnul timpului, București, 1978; Focuri și izvoare, București, 1978; Sunt pionier al României socialiste, București, 1979; Vaporul și noaptea, București, 1979; Planeta Eminescu, București, 1980; Mărgărintul din privaz, București, 1981; Părinții noștri, comuniștii, București, 1981; Proba zborului, București, 1981; Luceafăr cu cireșe la urechi, București, 1982; Defăimarea umbrei, București, 1983; Întemeietorul, București, 1983; Cota 2001, București, 1984; Eliberarea, București, 1984; Riscul certitudinii, București, 1985; Omul lumină
CRANGULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
subzistă modernitatea, atâta câtă este, a discursului narativ. Bântuie, în „schițele militare” ale lui B., un duh al deznădejdii. Un cer întunecat strivește fără putință de împotrivire niște făpturi oropsite - deposedați ai vieții meniți suferinței și, adeseori, unui tragic sfârșit (Mărgărint bețivul, La poarta spitalului ș.a.). Verismul acestor proze nu-și refuză un arsenal al literaturizării. Ceea ce nu le anulează substanța de „documente omenești”. Cu o viziune nedisimulat tezistă, confruntând două „lumi aparte”, nuvela Datorii uitate se clădește pe complexul poporanist
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
întreaga viață interesul omului de știință, și anume aceea a limbii literare românești. Această problemă este abordată în ultimă instanță în sutele de studii, comunicări și articole, semnate și cu pseudonime, printre care se numără I. Stratiga, Gr. Savel, Eusebiu Mărgărint, Mihai Vărăreanu, studii apărute în periodice precum „Ardealul”, „Cuget moldovenesc”, „Cum vorbim”, „Lupta Moldovei”, „Opinia”, „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»”, „Analele Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Iașul
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
versuri de Traian Demetrescu, Al. Macedonski, Tudor Arghezi, D. Ciurezu, Nicolae Milcu, Elena Farago (O țărancă tânără își bocește copilul mort), Radu Gyr, C. D. Papastate. Secțiunea de proză - mai extinsă - este alcătuită din schițe și nuvele de Jean Bart (Mărgărint bețivul), I. C. Vissarion (Învietorul de morți, Gura lumii, Baba Maria descântătoarea), Al. C. Calotescu-Neicu (Stejarul lui Maxim Rusul, Rândunel), C. S. Nicolăescu-Plopșor (Cum m-am lăsat de popie), Izabela Sadoveanu (De vorbă cu nașa Smaranda), Gala Galaction, Ion Dongorozi, Tiberiu
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
de o energie genuină ce dă limbajului poetic forță și plasticitate. SCRIERI: Munte, București, 1972; Crocodilul albastru, București, 1975; Încântece, postfață Miron Radu Paraschivescu, București, 1979; Zoria, București, 1980; Lilium breve, București, 1981; Peregrinul în azur, Craiova, 1984; Verbul de mărgărint, Timișoara, 1988; Dumnezeu între sălbatice roze, Timișoara, 1992; Mihai Eminescu și mitul etnogenezei dacoromânești, Timișoara, 1996; Zalmoxianismul și plantele medicinale, I-II, Timișoara, 1997; Bomba cu neuroni, Timișoara, 1997; Stelele dalbe... dintr-o „Colindă la Timișoara în decembrie însângerat, la
PACHIA TATOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
aduci aminte seara de sub munte În țara ce privește către Jiu? Catapeteasma culmilor cărunte Purta chenar de aur stacojiu. Mestecenii cei albi veneau în pâlcuri De lumănări cu sfeșnice de-argint; Soborul stelelor citea cu tâlcuri Adânci, în stranele de mărgărint. Și cum treceam pribegi cu toamna-n țară, Ardeau mestecenii frunzișul rar Și-l dăruiau în lacrime de ceară Topite-n pacea mare de altar; Pleșuvii munți îngenuncheau în zare Trudiți de mers ca peregrini bătrâni. Mătăniile de oi coborâtoare
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ochii - a ridicat Ea zărește un băiat Ce s-apropie de ea Pe-un cal negru - alăturea. Flori de tei el are-n plete, Negri ochi ca s-o săgete Și la șold un corn de-argint Și pe haine mărgărint. - Ai venit să mă privești Dulce zână din povești, O, te pleacă înspre mine Cu mâini albe, lungi și fine, Iară degetele trase Subțirele de crăiasă, Lasă-le în a mea mână, Mlădioasa mea stăpână. Dar ea mîna-și trage - ndată
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să-nece biserici, corăbii, colinele. Din portul cu zvon de maree pescarii sosesc cu povara pe creștet. În coșuri: țestoase, țipari, curcubee. Boarea atlantică pipăie morile, veacul de mijloc, laptele mării, părul femeilor, scrumul și florile. În dimineața de roz mărgărint o inimă, singură și de la sine, purcede solară grin anotimp. [1938] * VÎNZĂTORUL DE GREIERI Un strigăt în noapte pe bulevard: grilu! Din câmp vânzătorul intrat-a-n oraș pe-un măgar, cu greieri în păr și pe brațe, ieșiți din
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
dar și de “explorare” a lui; “Jurnal de Olimpiade” 14-18 aprilie 2004, la Cluj-Napoca, de Daniel Bălășoiu; “Jurnal de excursie Galați, 5 iunie 2004”, de Oana Vârlan; Jurnal Expediția științifică “Eclipsis-2006” în Turcia (Antalya-Manavgot) 23 martie -1 aprilie, de Vlad Mărgărint, dar și materiale de genul “Simpozionul “Victor Anestin, primul jurnalis de știință din România”, de Ștefan Neculai. Dezvoltând subiectul, Ștefan Neculai punctează câteva repere privind și apariția jurnalismului de știință în România. “Dicționarul presei românești precizează că publicistica românească a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se Întîmplau astfel de nenorociri”. Recunoaștem. Toate textele-s pe aceeași temă. SÎnt redescrise masacrele din ’40, George Poenaru vrea să deschidă un serial, iar George Ursu Își Împrăștie talentul pe-o singură idee principală: „să stîrpim acești șacali”. Gabriel Mărgărint e cuprins de Întrebarea mare „Va fi Ungaria jandarmul Europei?” și tot el răspunde, va fi, dar ca să nu fie afirmă că „noile legi privind apărarea națională, a siguranței, jandarmeriei și poliției sînt URGENTE”. I se pare clar ceea ce nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la nord-est de orașul Salonic; locuitorii își zic între ei vlași. Primul cercetător care se referă la meglenoromâni este B. Nicolaides care în 1854 publică unele observații într-o lucrare consacrată Turciei Contemporane. Urmează studii de I.G.Han (1867). A. Mărgărint (1875), N. Papilian (1885) Primii cercetători ce fac observații amănunțite sunt G. Weigand (1892) și P. Papahagi, ultimul publică la București lucrarea Românii din Meglenia. Th. Capidan editează (între anii 1928 - 1935) o monografie cuprinzătoare asupra tuturor aspectelor - origini, limbă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Matei Catinca Grigore 1551. Matei Gh. Miluța 1552. Matei Gr. Ioan 1553. Mata D. Dumitru 1554. Mavroian Maria Costică 1555. Maxim Ț. Neculai 1556. Mazilu C. Grigore 1557. Măciuca M. Valentin 1558. Măciuca N. Gheorghe 1559. Macrescu C. Alexandru 1560. Mărgărint Gh. Vasile 1561. Melinte Gh. Vasile 1562. Micu V. Vasile 1563. Mihai P. Costică 1564. Mihalache D. Ioan 1565. Mihoci Gr. Ioan 1566. Minciu St. Simion 1567. Miron Gh. Mihai 1568. Mititelu N. Vasile 1569. Mitrofan C. Dumitru 1570. Mitrofan
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
Tubingen, Weidenweg 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, str. Dambu Pietros nr. 12, ap. 43, județul Mureș. 72. Harapu Loredana, născută la 18 aprilie 1981 în localitatea Codlea, județul Brașov, România, fiica lui Harapu Ștefan și Mărgărint Daniela, cu domiciliul actual în Germania, 83483 Bischofswiesen, von Eichendorffstr. 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Codlea, Str. Nordului bl. 1, sc. D, ap. 14, județul Brașov. 73. Harapu Ramona, născută la 15 august 1982 în localitatea Codlea
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
exact scopul suprem al inițierii. În colindele de fecior ipostaza mirifică a arborelui lumii este prădată de dulf: „S-a născut și a crescut,/ A crescut un măr rotat/ Cu crenguțele de aur,/ Cu merele de arjint,/ Da frunza de mărgărint”. Ciclul vegetativ al pomului este accelerat, ziua împărătească echivalând cu era cosmică: „...într-o zi, văzu că pomul înmugurește, înflorește, se scutură florile și roadele se arată; apoi spre seară dă în pârguială”. Prădarea zilnică a roadelor șubrezește fecunditatea lumii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
muncind într-o fabrică cu un trecut cel puțin interesant. Cartea vrea să surprindă crâmpeie din poveștile de viață ale unor anonimi, care, aparent, nu stârnesc niciun interes. Într-o teză de doctorat, susținută în urmă cu câțiva ani, Florentina-Raluca Mărgărint identifica în muncitori o categorie socio-profesională neglijată de literatura de specialitate dedicată comunismului românesc. Privirile istoricilor s-au fixat ani buni asupra mecanismelor colectivizării, țăranul sub opresiunea puterii comuniste. „Oamenii muncii”, mai întâi cei de la sate, apoi cei din orașe
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
catedra de Automatică și Informatică aplicată, Discipline: Electronică și automatizări, Teoria sistemelor și reglaj automat, Automatizări industriale continue. Cercetare științifică: Senzori și traductoare, Sisteme de reglare în timp real, Echipamente de automatizare. Publicații: 12 lucrări științifice, 15 contracte de cercetare. MĂRGĂRINT Iuri: absolvent al Institutului Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, promoția 1958. Șef de lucrări universitar în catedra de Utilizări electrice, acționări și automatizări. Pensionat în anul 1997. NEMESCU Mircea: absolvent al Institutului Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, secția
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Dimitrie Cortez P. Anibal Cotae V. Gheorghe Dimitriu I.Constantin Dimitrescu P. Teoharie Filip I.Sterian Filipescu G. Constantin Grecianu N. Vasile Grigoriu A. Vasile Gălușca Gh. Ion Ionescu lord. Ion Ionescu Gr. Vasile Luca N. Vasile Leondari M. Virgil Mărgărint C Grigorie Nedelcu C. Gheorghe Niculescu I. Nicolae Onose I.Vasile Popescu I. Petru Panaintescu D. Ion Râșcanu I.Dimitrie Râpanu N. Grigore Racoviță Gav. Dimitrie Sigal M. Avram Stângu S. Gheorghe Registru matricol 8/1897· 1898, f. 209239;Costin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Tiron Valentina-Irina Ungureanu Mioara Vasile Dănut-Anton Brînzei Cătăiin Lucan Gh.Mihaela Registru matricol 228/19911992; Costin Clit,op.cit.,p.243. XIII Seral Cârjan I.Mariana Dima V. Nela Escu C. Valeriu Lazăr C. Gabi Avram N. Marius Cătălin Cherecheș A. Mărgărint Chetran Ghe. Corneliu Hoha D. Cristian Lazăr I.Mirel Mălăescu D. George Popica Ghe. CătălinMihai Resmeriță C. Eugen Palade Ghe. Liviu Busuioc C. Cristian Sentiveanu V. Vasile Neamțu Ghe. Florin Bodescu L. Lili Stelian Ștefăniu J. Jenică Armanu V. Larisia
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
la nord-est de orașul Salonic; locuitorii Își zic Între ei vlași. Primul cercetător care se referă la meglenoromâni este B. Nicolaides care În 1854 publică unele observații Într-o lucrare consacrată Turciei Contemporane. Urmează studii de I.G.Han (1867). A. Mărgărint (1875), N. Papilian (1885) Primii cercetători ce fac observații amănunțite sunt G. Weigand (1892) și P. Papahagi, ultimul publică la București lucrarea Românii din Meglenia. Th. Capidan editează (Între anii 1928 1935) o monografie Biserica din Lugunța cuprinzătoare asupra tuturor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]