126 matches
-
Colindul îL prezintă pe Iisus ca pe-L Bătrân sau ca pe un Împărat împodobit cu astre, ca semn al slavei și măreției Sale cosmice: „În veșmânt mohorât,/ Lung mi-i, largul în pământ./ Pe la poale-i polijit,/ Pe la margini mărgărit,/ Jur, prejur de mânecele/ Lucesc stele mărunțele;/ Între doi umeri ai Lui,/ Lucesc doi luceferi,/ Dar în față și din dos,/ Dar din față ce-mi luciară?/ Lucia soare cu căldura./ Dar din dos ce mai lucia?/ Lucia luna cu
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > VASILE ALECSANDRI Autor: Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului VASILE ALECSANDRI De crezi în poezie, Și DOINA o iubești, ÎNȘIRĂ-TE MĂRGĂRITE Nu-ți vor părea povești. LEGENDA LĂCRĂMIOAREI LA GURA SOBEI mici, De ți-o va spune BRADUL Tu vei gândi atunci, Că BABA CLOANȚA , chiar a fost, Cândva în BUCOVINA Dar a pierit ÎN MIEZ DE IARNĂ, Sau a-nvins
VASILE ALECSANDRI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371634_a_372963]
-
SCURTU-MUNTEANU TATIANA - Galați • 58.SEVERIN CONSTANTIN - Suceava • 59.STAN VIRGIL - Mangalia • 60.STROIA A. GHEORGHE - Adjud, Vrancea • 61.STROIA A. MARICICA - Adjud, Vrancea • 62.ȘIȘU DORINA - Dublin, Irlanda • 63.SOLCAN GHEORGHE - Gura Humorului • 64.STAN ANDREI - Liești, Galați • 65.STĂNESCU MĂRGĂRIT FLORA - Slobozia, Ialomița • 66.SUCIU MIHAELA - Bacău • 67.ȘTEFAN BRUNO - București • 68.TIRENESCU MARIA - Cugir, Alba • 69.TOMA CONSTANTIN - Focșani • 70.TOMA ELENA - Pitești • 71.TOMA EMANOIL - Ploiești • 72.ȚENE AL. FLORIN - Cluj-Napoca • 73.ȚENE TITINA NICA - Cluj-Napoca • 74.UNTARU
78 PROZATORI CONTEMPORANI, COORD. GHEORGHE A. STROIA (ADJUD), ILUSTRAŢII PICTOR RADU BERCEA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347289_a_348618]
-
Acasă > Redacția > Autori > FLORĂ MĂRGĂRIT STĂNESCU Autor: Floră Mărgărit Stănescu Publicat în: Ediția nr. 1011 din 07 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului PLĂCEREA DE A SCRIE Din câte mi-am dat seama, multi dintre cei pasionați de scris sunt modești. Mă îndoiesc că cineva se
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348278_a_349607]
-
valori, pe care să-și construiască propria identitate, nu este de mirare că tinerii în special, dar nu numai ei, vor ajunge niște rătăciți ai planetei. Istoria a dovedit în repetate rânduri acest fapt regretabil și din păcate...perpetuum. Floră Mărgărit Stănescu Referință Bibliografica: Floră Mărgărit Stănescu / Floră Mărgărit Stănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1011, Anul III, 07 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Floră Mărgărit Stănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348278_a_349607]
-
conserve rămânea pentru ultima parte a weekendului. Era vineri seara și nu aveam televizor. Doar un tranzistor amărât, agățat de o creangă, mai mult țipa și hârâia, decât cânta. Cât timp ne frigeam în țepușe cina, eram la “Înșiră-te mărgărite” despre câte în lună și în stele... Ne simțeam ca niște haiduci, fără grija zilei de mâine. Așteptam doar ca zdrăngănitul clopoțeilor, atașați la bambinele fosforescente să ne trezească vigilența. De fapt, aceste bambine erau niște brățări vândute copiilor pe
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
conserve rămânea pentru ultima parte a weekendului. Era vineri seara și nu aveam televizor. Doar un tranzistor amărât, agățat de o creangă, mai mult țipa și hârâia, decât cânta. Cât timp ne frigeam în țepușe cina, eram la “Înșiră-te mărgărite” despre câte în lună și în stele... Ne simțeam ca niște haiduci, fără grija zilei de mâine. Așteptam doar ca zdrăngănitul clopoțeilor, atașați la bambinele fosforescente să ne trezească vigilența. De fapt, aceste bambine erau niște brățări vândute copiilor pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
mele, Că sunt darul mamei mele. Și, fiindcă a tot cântat și le mai cântă și acum mândruțelor, îi dedic o sârbă gorjenească numită „BĂDIȚA GHEORGHIȚĂ” - interpretată de soprana Rodica Anghelescu, artista Ansamblului „Ciocârlia” al MAI. BĂDIȚĂ GHEORGHIȚĂ Bobocel de mărgărit, bădiță Gheorghiță, De-ar fi dorul fân cosit La neica-n livadă; ascultă la mine! L-aș fura să nu mă vadă, Chiar de-ar fi păzit. L-aș fura să nu mă vadă, Chiar de-ar fi păzit. Ochișori
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
Să-l ia neicuța Gheorghiță, Ochișori mi-ar săruta, gurița ca zmeura... Câinele nu l-ar lătra, vecinii nu l-ar afla. Mie-mi spune inima: „Iubește, fetița mea! Iubește, simte-te bine, dor la inimă nu pune!” Bobocel de mărgărit, bădiță Gheorghiță! Fânul l-aș fi răspândit La mine în pat; ascultă la mine! Îl țineam îmbrățișat... Dorul m-ar fi sărutat; Lângă el aș fi dormit Și mi-l făceam fericit, Ochișori-mi săruta, gurița ca zmeura... Pe brațe
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
fi dormit Și mi-l făceam fericit, Ochișori-mi săruta, gurița ca zmeura... Pe brațe mă legăna, la pieptul lui mă culca. Așa-mi spune inima: „Iubește, fetița mea! Iubește, simte-te bine, post de dragoste nu ține. Bobocel de mărgărit, neicuță iubit! Dorul nu-i fân de cosit, Că l-ai luat cu tine; ascultă la mine! Te rog, fă bine...bădiță, Adu-mi-l să-i dau guriță. Te rog, fă bine...Gheorghiță, Adu-mi-l să-i dau
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
nu fusese un oraș oarecare, sînt de rememorat secvențe stenice, sustrase cu perspicacitate activismului și securismului local, în stare, acesta, a mai păstra ceva dintr-o strălucită efigie. Restaurantele încă își mai ofereau generozitatea gastronomică și etilică ultimilor boemi, unor Mărgăriți, aflați cîndva în preajma unor Călinești, festinurile terminîndu-se în brumate exoduri cu birje luate din Piața Unirii și terminate în casele unor Cuciureni, gata de plecare la pescuit, dar nezgîrciți a mai scoate frugale carafe. Cînd soarele după-amiezii pocnea neîndurător acoperișul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1964), L’ Œuf (1970) și, nu în ultimul rând, studiul monografic consacrat lui Nostradamus (1989) -, a desfășurat o intensă activitate jurnalistică și literară în presa politică și culturală românească din exil, colaborând cu consecvență la publicații ca „Anotimpuri”, „Înșir-te mărgărite”, „Ființa românească”, „România” și, îndeosebi, la „Revista scriitorilor români”. În 1951 inițiază, împreună cu Virgil Ierunca, periodicul de „metafizică și poezie” „Caete de dor”, iar din 1959 susține cronica literară în „La Nation roumaine”, preluând mai apoi conducerea efectivă a gazetei
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
în 1956, a remarcat „tipica mentalitate de refugiat” a scriitorului, izolat în atmosfera românească a familiei, neinteresat de viața peruviană și fără contacte scriitoricești. Întâlnirea a determinat primele colaborări la revistele românești „Exil”, a lui Ștefan Baciu, și „Înșir’te mărgărite”, editată de I. G. Dumitriu - ambele în Brazilia -, „Ethos” și „Limite” (Paris), „Revista scriitorilor români” și „Apoziția” (München), „Destin” (Madrid), „Mele” (Honolulu) ș.a. Autor de proză absurdă, C. utilizează cu originalitate tehnica și procedeele suprarealiste. Apropierea de Urmuz, impus în
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
în proză considerat a fi cel mai „apunakian”. Versurile în limba spaniolă și franceză, ca și multe versuri și proze scrise în română, au rămas risipite în revistele exilului. Între ele, ingenioasa Carte de bucate, publicată inițial în „Înșir’te mărgărite”, apoi în „Revista scriitorilor români” (9/1970), prezentând specialități precum „Limbă à la Princesse”, „Colțunași cu șteregoaie”, „Curcanul cu surdină”, „Costițe sultanine”, „Țipar cu mătănii” ș.a., dar și Amintiri din copilărie („Ethos”, 1/1943), un fel de poem în proză
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
plutitor pe valuri... Okeanos se-nalță cătră ea. {EminescuOpVIII 298} EA O, crud război, tu, mâncător de oameni, Tu, stingător de neamuri și cetăți, De ce mi-l iai... de ce-l atragi În crunta vijelie unde pier Atâția oameni?... [EL] Dară, Mărgărită, Cum vrei să fie un ostaș? Să stea Pe loc? [CE ALEGEȚI? ] 2262 Astfel, neamuri... alegeți cine ce poate: Viața în robie or moartea-n libertate? Din voi acum aleagă-și oricine orice soarte: Să mai întreb acuma: Ce voi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
adaptează moravurile după virtuți patente ca acelea ale unui P. Grădișteanu sau Costinescu! Își poate închipui cineva ce va fi când numai asemenea virtuți în discompunere vor reprezenta cariatidele ce susțin bolta moralei și demnității publice. [5 mai 1883] APOSTOL MĂRGĂRIT "Journal d'athenes " primește din Salonic știrea că Apostol Mărgărit e pus în temniță. Haina dare de seamă a organului grecesc e următoarea: Faimosul Apostol Mărgărit, care și-a câștigat o tristă notorietate speculând românismul, a fost adus în lanțuri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai târziu cu haz, la Paris. Emigrează în Argentina (1949), unde înființează și conduce ca redactor-șef, scurtă vreme, revista „România”. Colaborează la revista canadiană „Unirea”, la ziarul „Românul” din New York și la alte publicații românești din exil („Înșir’te mărgărite”, „Cuvântul în exil”, „Patria”). În 1951, la Buenos Aires, Editura Cartea Pribegiei, coordonată de Grigore Manoilescu, îi șapirografiază în o sută de exemplare volumul memorialistic Îți mai aduci aminte, Doamnă?, cu o prefață semnată de Mircea Eliade. Deși cu o circulație
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
MĂRGĂRIT, George (27.I.1923, Tomești, j. Iași - 29.VIII.1961, Bârnova, j. Iași), poet și publicist. Este fiul lui Gheorghe Mărgărit, învățător, care scosese în Tomești revista „Zorile luminii”. Urmează la Iași Liceul Internat și Facultatea de Litere, luându-și
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
Madrid, 1959 (în colaborare cu J. Lopez Pacheco). Antologii: Antologia poeților români în exil, Buenos Aires, 1950; Poezia românească nouă, Salamanca, 1956. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Acolo și stelele ard...”, RFR, 1943, 1; Ștefan Baciu, „A murit un sfânt”, „Înșir’te mărgărite”, 1951, 4; Vasile Posteucă, „A murit un sfânt”, „Vers”, 1952, 1; Virgil Ierunca, „Dumnezeu s-a născut în exil”, „România”, 1960, 49; G. Mărgărit, De la Ovidiu... la V. Caftangioglu-milionarul... și la... Virgil Untaru-cronicarul, „Glasul patriei”, 1960, 23; Dragoș Măgureanu [Mircea
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
timp la Paris, își propune să se dedice „numai și numai ideii”, sustrăgându-se tentației disputelor politice, de care suferea o bună parte a presei exilului. „Când am pus bazele acestei reviste, a cărei continuitate o definește titlul « Înșir’te mărgărite» - se spune în articolul semnat de întreaga grupare, întemeiată de Ștefan Baciu și de Faust Brădescu - ne-am gândit în primul rând la condiția scriitorului român în exil [...] Scriitorul român în exil a contribuit, nu o dată, la îmbogățirea patrimoniului cultural
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
Gheorghiu și „La Vingt-cinquième heure”, „Buletin de informații al românilor din exil”, 1949, 34; „Ora douăzeci și cinci”, „America”, 1950, 72; Valentin Toma, „Ora 25” a d-lui C. V. Gheorghiu, „Gânduri libere”, 1951, 1; I. G. Dimitriu, „La Vingt-cinquième heure”, „Înșir’te mărgărite”, 1951, 1; George Uscătescu, „Ora douăzeci și cinci”, „Destin”, 1951, 1; Théo René, „Cazul” Constantin Virgil Gheorghiu, „Buletin de informații al românilor din exil”, 1951, 14-15; Dedesubturile campaniei de ponegrire a scriitorului Constantin Virgil Gheorghiu, „Buletin de informații al românilor din exil
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
Scoica sarmatică, Chișinău, 1969; Versuri, Chișinău, 1970; Bradul și steaua, Chișinău, 1972; Lumi de cleștar, Chișinău, 1972; Caietul cu scoarțe de chihlimbar, Chișinău, 1975; Drumeție. Oameni și lucruri, Chișinău, 1975; Lanterna magică, Chișinău, 1978; Adio, Cioco!, Chișinău, 1979; Înșiră-te, mărgărite, Chișinău, 1979; Crug, Chișinău, 1982; Har, Chișinău, 1982; Știubeiul cu povești, Chișinău, 1982; Cartea plaiului, Chișinău, 1986; Preapitorescul „La Castel”, Chișinău, 1986; Fântâna soarelui, Chișinău, 1987; Numărătoarea inversă, Chișinău, 1988; Cântecul lebedei, Chișinău, 1993; Post-scriptum, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: H.
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
la repunerea neamului în drepturile sale” ( Tot ce e românesc e al nostru, 1/1952). Tot Al. Frâncu susține rubricile „Poșta redacției” și „Revista presei”, consacrată mai ales presei literare românești din exil („Caete de dor”, „Libertatea”, „Vatra”, „Înșir’te mărgărite” ș.a.). Rubricile „Știri din toată lumea”, care relevă demersurile politice și culturale ale românilor exilați, și „Știri din țară”, semnalând dezastrele în plan social, economic și cultural (Familii de săteni ridicate în timpul nopții de organele de securitate, Noi atacuri ale răsculaților
ROMANIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
primii ani de Vintilă Horia, apoi de Valentin Ocne. Vintilă Horia, cel mai important colaborator al publicației, trimite sporadic și versuri: Scrisoare către un tânăr poet - răspuns în versuri la Generația de aur, poemul lui Ștefan Baciu din „Înșir’te mărgărite”, este ultimul text publicat aici. Alți colaboratori: Stan Ionescu (medalioane culturale), Ion Seceleanu, Ilie Georgescu. M.P.-C.
ROMANIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
Freiburg, lucrează, între 1962 și 1966, la Forschungsstelle für Weltzivilisation, înființat de profesorul Arnold Bergsträsser. E prezent în periodice precum „Punta Europa” din Madrid și „Arena” din Londra, trimite versuri și eseuri la reviste ale exilului românesc - „Luceafărul”, „Înșir’te mărgărite”, „Caete de dor”, „Destin”, „Revista scriitorilor români”, „Prodromos”, „Limite”, „Ethos” ș.a. Figurează cu douăsprezece poeme în antologia Poezia românească nouă (1956), întocmită de Vintilă Horia. În 1988 i se va acorda Premiul pentru literatură al Academiei Româno-Americane de Arte și
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]