88 matches
-
artist plastic, expune mărțișoare, fotografii, broșe, cercei. Mărțișoarele reprezintă flori, animăluțe, fluturi. Broșele sunt croșetate din orice fel de fir, bumbac, acril, mohair. Sunt simple sau au formă de buchet de trandafir. Cerceii sunt realizați în tehnica peyote, broderii din mărgeluțe. Natalia Radu (Florești-Prahova), artist plastic, absolvent al Facultății de Arte Decorative, secția Design, are atelier de ceramică, e la prima participare la Târgul de Mărțișoare. Expune ulcele în miniatură, modelate manual, folosind tehnica specifică vaselor de lut și mărțișoare verzi
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
opt anișori care, strângând la piept un ghemotoc micuț și alb de cățeluș, mă striga cu așa foc, încât nu mai avea timp nici să-și tragă sufletul. Din puful acela imaculat, mă priveau speriați doi ochișori tremurători ca două mărgeluțe sclipitoare, transmițându-mi astfel, pe calea acestor unde misterioase, o mulțime de „rugăminți” pe secundă... Mărturisesc cu sinceritate că, atunci, nu am putut împărtăși entuziasmul lor copilăresc, nu neapărat datorită situației materiale nu prea strălucite ce o aveam, trăind toți
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
iar pe ia, albă ca zăpada, a dragei bunici, râuri cu flori la muscă(cruciulițe). Peste cămașă, bunicuțu se încingea cu „betele” făcute de mama lui, străbunica Mara sau cu brâul roșu, țesut tot de ea. Brâul era ornat cu mărgeluțe albe cusute cu dragoste și migală, de pe vremea când era încă flăcău. În Postul mare începeau „sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică cu boboroade, colivă și vin pentru pomenirea celor trecuți la
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > MĂRGELUȚE DIN GÂNDURI Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Din fluviul timpului clipe-mi pescuiesc Cu clepsidra goală-n palme cerșesc Iluzii , speranțe pentru suflet tern Sau uitarea principiului demonic intern. Viața
MĂRGELUȚE DIN GÂNDURI de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358985_a_360314]
-
Și experiența spiritului dată prin materie se contractă. E lucru înțelept să fii nebun la timp Doar soarele și luna-s eterne-n anotimp Trăieste-ți viața cu pasiune și autenticitate Și-ți va zâmbi curcubeul luminii din eternitate. Referință Bibliografică: Mărgeluțe din gânduri / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2119, Anul VI, 19 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MĂRGELUȚE DIN GÂNDURI de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358985_a_360314]
-
21:52) ceea ce nu poți formula te năruie premeditat distruge molcom structura ta de rezistență inimaginabil! perversitatea biruitoare are toate victoriile pe un tabel și acum le bifează de zor chiar acum tu te poți îndepărta elastic au presărat ei mărgeluțe înaintea ta au ridicat ei soarele pe cer înaintea ta și au marcat locul lacul locul și au marcat timpul și așteptarea nu este fără sfârșit cogniția și metacogniția își au rostul lor peremptoriu totul e să întorci foaia cu
STRICT PE ZILE (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360137_a_361466]
-
efect al circulației populației cu ocazia șantierului de la Hidrocentralele Porțile de Fier I- și ÎI, sau în alte centre industriale din Banat, Călan, Reșița, Hunedoara, etc. În funcție de amploarea și complexitatea decorului la altița, pe brațul mânecii, de realizarea decorului cu mărgeluțe policrome, paiete( 12 exemplare) putem concluziona că majoritatea artefactelor păstrate în colecția muzeului au făcut parte din ansambluri vestimentare de sărbătoare. De altfel acest fapt explică că aceste piese de port femeiesc s-au păstrat în stare bună și au
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
opt anișori care, strângând la piept un ghemotoc micuț și alb de cățeluș, mă striga cu așa foc, încât nu mai avea timp nici să-și tragă sufletul. Din puful acela imaculat, mă priveau speriați doi ochișori tremurători ca două mărgeluțe sclipitoare, transmițându-mi astfel, pe calea acestor unde misterioase, o mulțime de „rugăminți” pe secundă... Mărturisesc cu sinceritate că, atunci, nu am putut împărtăși entuziasmul lor copilăresc, nu neapărat datorită situației materiale nu prea strălucite ce o aveam, trăind toți
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
îi scoteau în evidență corpul minunat de frumos, asortat tot cu o bluză de culoarea cerului, o pereche de sandale albe în curele, cu toc de plută. Își prinsese părul auriu într-o coadă de cal și își pusese niște mărgeluțe, care-i încadrau delicat gâtul. Între timp, veni și mama Ioana. - Bunica, sper că astăzi o să te descurci și singură, eu sunt foarte ocupat și nu o să te pot ajuta, dar promit că mâine voi fi aici și, pe cuvântul
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378430_a_379759]
-
într-un continuu război cu el, erau mulți și denși, câștigând mai întotdeauna. Se sfârșea noiembrie, natura își pierduse din strălucire, copacii golași se aplecau până la pământ, sub greutatea stropilor de ploaie , zgomotoși, care cădeau parcă dintr-un rezervor nesfârșit. Mărgeluțele de rouă dispăruseră și ele, luându-le locul stratul gros de brumă, care străluceau sub razele tot mai rare, ale soarelui. Vremea mohorâtă pusese parcă stăpânire pe sufletele tuturor, dar mai ales al copiilor, care își mai doreau să se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
într-un continuu război cu el, erau mulți și denși, câștigând mai întotdeauna.Se sfârșea noiembrie, natura își pierduse din strălucire, copacii golași se aplecau până la pământ, sub greutatea stropilor de ploaie , zgomotoși, care cădeau parcă dintr-un rezervor nesfârșit. Mărgeluțele de rouă dispăruseră și ele, luându-le locul stratul gros de brumă, care străluceau sub razele tot mai rare, ale soarelui. Vremea mohorâtă pusese parcă stăpânire pe sufletele tuturor, dar mai ales al copiilor, care își mai doreau să se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
să nu se poată rupe ușor. Mărgelele erau de formă cilindrică și, în general, predomina culoarea roșie. Dar existau și mărgele de culoare albastră și galbenă. Fetele își puneau pe ele cămașa și fota, care avea pe ea fluturași și mărgeluțe și ședeau mândre să ne asculte uratul, lângă părinții lor. Dintre cele pe care le colindam își aveau câteodată drăguți în mijlocul grupului și îți dădeai seama numai că respectivul din alai dorea o mai mare zăbovire pe la casa aceea. Tot
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
fost achiziționată, de la Stanciu Ion. pentru suma de 200 lei, și a intrat în colecțiile muzeului în 12 noiembrie 1974. Avem avem mai multe indicii( pânza din care a fost croită, maniera și materialele utilizate la realizarea decorului, firul metalic, mărgeluțe policrome, ornamentul dominant) că aceasta a fost confecționată și utilizată în prima parte a secolului XX, probabil în perioada interbelică. Piesa este interesantă și unică în colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier, nu numai prin prezența motivului decorativ, dominant pe
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
bobițe roșii, pituțe care după părerea noastră, trimite la simboluri solare 3 . Cămașa este despicată în față, pe mijloc; se închide cu șnurulețe cu ciucuri. Altița este formată de șapte rînduri de forme geometrice-pătrate în succesiune, punctate în mijloc cu mărgeluțe, spațiul dintre rânduri fiind umplut de o broderie, punctul lănțișor realizat din fir metalic. Încrețul este mai îngust, diferit cromatic și altfel realitat decît cel tradițional, făcând parte din mânecă. Acesta este realizat din rînduri sabiate, din arnici de culoare
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
de o broderie, punctul lănțișor realizat din fir metalic. Încrețul este mai îngust, diferit cromatic și altfel realitat decît cel tradițional, făcând parte din mânecă. Acesta este realizat din rînduri sabiate, din arnici de culoare liliachie, intercalate de rînduri de mărgeluțe albastre, grupate cîte două. Mâneca în blană, largă în partea de jos, se termină cu o cipcă măruntă. Blanamânecii este formată de rînduri orizontale de motivul decorativ mâna, realizat cu fire de arnici de culoare neagră, înviorat cu mărgeluțe policrome
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
de mărgeluțe albastre, grupate cîte două. Mâneca în blană, largă în partea de jos, se termină cu o cipcă măruntă. Blanamânecii este formată de rînduri orizontale de motivul decorativ mâna, realizat cu fire de arnici de culoare neagră, înviorat cu mărgeluțe policrome. Stanul din spate(spătoiul) prezintă șase fâșii decorative cu câte trei rânduri decorative cu motivul dominant al mânecii, mâna, brodat de asemenea cu mărgele policrome. După cum reiese din descriere, ciupagul de la Broșteni respectă canoanele inițiale de confecționare a acestui
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
în tablă a mânecilor și a pieptului și stanului din spate. Având în vedere modul de realizare al ciupagului în discuție: decor amplu cusut pe stanul din față, spate și mînecă, cu o cromatică proaspătă, dată de completarea decorului cu mărgeluțe policrome brodate, motivul decorativ cu valoare alegorică, mâna, cu rost apotropaic 4, ( după unii cercertători ar fi simbol solar 5 ), bentița cu șirag de cerculețe solare, putem aprecia că piesa a făcut parte dintr-un ansamblu de costum ceremonial, de
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
lui bunicuțu Marin erau cusute cu mătase albă, șabace și râuri iar pe ia bunicii, flori la „muscă”. Peste cămașă, bunicuțu se încingea cu „betele” făcute de mama lui, străbunica Mara, sau cu un brâu roșu care era ornat cu mărgeluțe albe, prinse cu dragoste și migală de ea, de pe vremea când el era flăcău. În Postul mare începeau “sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică cu boboroade, colivă și vin pentru pomenirea celor
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
glasurile nu-i erau cunoscute. Poate vă așteptați să-i fie frică? Da’ de unde! Coborî iute din așternut cu picioarele direct în papuceii ce-o așteptau cuminți la marginea patului. Mărunțică de statură, cu ochi verzi și vii ca două mărgeluțe, cu părul auriu-roșcat strâns cu grijă într-o cosiță și îmbracată în cămășuța lungă până în pământ porni fără sfială dar cu grijă în pași spre valul de murmur ce venea-curios-dinspre bucătărie. -Suntem așa de obosite! Toată ziua ne-a alergat
NOAPTE MAGICĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345040_a_346369]
-
într-un continuu război cu el, erau mulți și denși, câștigând mai întotdeauna. Se sfârșea noiembrie, natura își pierduse din strălucire, copacii golași se aplecau până la pământ, sub greutatea stropilor de ploaie , zgomotoși, care cădeau parcă dintr-un rezervor nesfârșit. Mărgeluțele de rouă dispăruseră și ele, luându-le locul stratul gros de brumă, care străluceau sub razele tot mai rare, ale soarelui. Vremea mohorâtă pusese parcă stăpânire pe sufletele tuturor, dar mai ales al copiilor, care își mai doreau să se
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
cum se agățase nevastă-sa de el, cum au lovit-o, cum a rămas în zăpadă acolo, în fața porții, leșinată, cum s-a dus Sulache cu nevastă-sa și au adus-o la ei în casă. Cu cât îmi povestea Mărgeluța cele din noaptea aceea, cu atât simțeam că frica îmi chircește sufletul. Frică și un fel de milă. Pentru femeia omului aceluia, pentru Mărgeluța, care văzuse toate acestea, pentru Sulache. Milă până și pentru zăpada aceea din fața porții unde oprise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Sulache cu nevastă-sa și au adus-o la ei în casă. Cu cât îmi povestea Mărgeluța cele din noaptea aceea, cu atât simțeam că frica îmi chircește sufletul. Frică și un fel de milă. Pentru femeia omului aceluia, pentru Mărgeluța, care văzuse toate acestea, pentru Sulache. Milă până și pentru zăpada aceea din fața porții unde oprise mașina. Îmi dăduse mama mea două mere pentru recreația mare. Le-am scos din ghiozdan. I-am dat unul Mărgeluței. Am mers spre școală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
femeia omului aceluia, pentru Mărgeluța, care văzuse toate acestea, pentru Sulache. Milă până și pentru zăpada aceea din fața porții unde oprise mașina. Îmi dăduse mama mea două mere pentru recreația mare. Le-am scos din ghiozdan. I-am dat unul Mărgeluței. Am mers spre școală mâncând mere. Abia începuse lecția, că mi s-a făcut rău. Amețeală, transpirație, apoi am căzut cu capul pe bancă. Până să vină învățătoarea, am vomat tot ce mâncasem. M-au scos afară, m-au frecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Abia începuse lecția, că mi s-a făcut rău. Amețeală, transpirație, apoi am căzut cu capul pe bancă. Până să vină învățătoarea, am vomat tot ce mâncasem. M-au scos afară, m-au frecat cu zăpadă. Când mi-am revenit, Mărgeluța, împreună cu alte două fete spălau pe jos în dreptul băncii mele. Am dat să le-ajut. Mărgeluța m-a împins la locul meu. Îmi ștergea bocancii. Mi-a șoptit: — Tata azi-noapte s-a căcat pe el de frică. A-mpuțit toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pe bancă. Până să vină învățătoarea, am vomat tot ce mâncasem. M-au scos afară, m-au frecat cu zăpadă. Când mi-am revenit, Mărgeluța, împreună cu alte două fete spălau pe jos în dreptul băncii mele. Am dat să le-ajut. Mărgeluța m-a împins la locul meu. Îmi ștergea bocancii. Mi-a șoptit: — Tata azi-noapte s-a căcat pe el de frică. A-mpuțit toată odaia. Învățătoarea m-a întrebat ce mâncasem dimineața. „Lapte și un măr pe drum.“ „De-asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]