125 matches
-
divină. În Noaptea sfântă a Crăciunului poetul și-a îmbrăcat sufletul într-un cântec de leagăn, împodobind inimile celor mulți, prea mulți și prea suferinzi: „Sufletul-copil de altădată/ s-a trezit în noaptea fermecată./ S-a trezit cu ochii de mărgică/ și cu pumnii încleștați de frică,/ rătăcind cu degetele roze/ după steaua cu lumini și poze./ Dar zadarnic cearcă: steaua nu-i,/ Moșul a plecat în drumul lui/ și-a lăsat ca un amar descântec,/ numai somnul legănat de cântec-
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Acasa > Poezie > Imagini > APA! Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1618 din 06 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Apa! Privesc la planeta noastră Din spațiul interplanetar, Acea mărgică albastră, Din sistemul nostru solar. Superbă oază de lumină Scăldată în valuri azurii, Acea creație divină Ce naște entitățile vii. Pământul privit din Cosmos, E acel unic colț de Rai, În care totul e frumos... Și liniște... și nici un bai
APA! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370319_a_371648]
-
așa, într-un an sau doiNe-au rămas versanții goiNe trezim cu-nfrigurareCu ochii privind în soare.... XXVIII. APA!, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1618 din 06 iunie 2015. Apa! Privesc la planeta noastră Din spațiul interplanetar, Acea mărgică albastră, Din sistemul nostru solar. Superbă oază de lumină Scăldată în valuri azurii, Acea creație divină Ce naște entitățile vii. Pământul privit din Cosmos, E acel unic colț de Rai, În care totul e frumos... Și liniște... și nici un bai
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
se trage Reflexii calde de azur Și sute de catarge... Luciri imense o îmbracă De ape strânse în oceane Cu țărmuri multe... și o arcă... Superbă robă cu volane! Citește mai mult Apa!Privesc la planeta noastrăDin spațiul interplanetar,Acea mărgică albastră,Din sistemul nostru solar.Superbă oază de luminăScăldată în valuri azurii,Acea creație divinăCe naște entitățile vii.Pământul privit din Cosmos,E acel unic colț de Rai,În care totul e frumos...Și liniște... și nici un bai...Albastrul Terrei
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
aici pierdută cu orele.Știu doar că le petrec într-o dulce așteptare. Arareori remarc trecătorii.Îi remarc pentru că mă simt iscodită.Oare de ce, iscodită?! Și-atunci mă tulbur și mai mult și îmi doresc să dispar pe loc, ca mărgica albastră din poveste.Și când înspre mine răzbat frânturi de vorbe, din care nu pricep nimic... „frumoasă... ireală.....fascinantă” mă gândesc cu spaimă că sunt singură și-n gândul meu îl chem, îi chem prezența ca să mă pun la adăpost
PROZĂ SCURTĂ de LUCIA BIBART în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353718_a_355047]
-
necunoscute dar atrăgătoare, animale cu licăriri prietenoase în priviri. Și lumea aceasta era înconjurată de apa strălucitoare a unei mări fără sfârșit. -În acest loc mi-ar plăcea să trăiesc! - a izbucnit dintr-odată fata, cu inima plină de admirație. Mărgica, care se pitea în buzunarul de la bluză, auzind această dorință, a trecut la minuni și a construit în câteva clipe un castel din sticlă, care începea din apă și se ridica până mai sus de copaci. Prințesa, rămasă uluită de
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
zboară. Mare a fost surpriza mea Privind spre ogradă Să văd proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n dar Omul de zăpadă! Referință Bibliografică: OMUL DE ZĂPADĂ / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I
OMUL DE ZĂPADĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358909_a_360238]
-
califică CFR Cluj în grupele celei mai tari competiții europene, ceea ce contribuie indiscutabil la imaginea României prin performanțele realizate, aduce și 20 de milioane de euro în țară, dar publicitate maximă i se face unei echipe care a făcut o mărgică, calificându-se într-o competiție de mâna a doua. Cotcodăcitul becalian a acoperit zile întregi adevărata performanță cu mesajul delirant „De nouă ani consecutiv ...”. De nouă ani, ce? Cu ce finalitate? În afară de cotcodăceală. Am avut parte și de paranormal. Am
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
înserarea și să apară pe cer primele stele. Eram deja instalat de multă vreme în fața telescopului. Priveam cu nesaț tot ce vedeam pe cer. Uite, colo, o stea în câmpul obiectivului telescopului! Care o fi? Ce frumos pâlpâie... ca o mărgică cu raze!... Uite și o lumină mare, rotundă... Hm! Aceea trebuie să fie planeta Saturn... Ah, cât de frumoase îi sunt inelele!... Văd și niște puncte albe în jurul planetei... Desigur, unul din ele era un satelit... Eram fericit că îmi
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
mă vinovat probabil și precis o să se supere și nu o să se mai joace cu mine la calea ferată. Și Doamne ferește poate nici nu o să mă mai iubească. Dar o împac eu când mă întorc, îi dau o bomboană și mărgica albastră pe care am găsit o în cotețul găinilor și o să i treacă. E secret, Simida e iubita mea, dar nu vreau să afle nimeni. Seara ne plimbăm amândoi pe calea ferată. Ea mă duce la furat mere din curtea
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > OMUL NEGRU Autor: Tamara Gorincioi Publicat în: Ediția nr. 2063 din 24 august 2016 Toate Articolele Autorului Omul negru Oameni negri, oameni de sticlă, Ochi de muribunzi, ochi de mărgică. Mi se face frig într-o lume de gheață, Mă sperie gândurile ascunse din ceață. Evadez în pădure și vorbesc cu gorunii, Invoc îngerii, din cer cobor străbunii. Îi rog să dezlege această vraja adâncă Să-i dea suflet omului
OMUL NEGRU de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371526_a_372855]
-
de mică a dudului rămuros ce străjuia curtea, câteva găini roșii și pestrițe, cu aripile îndepărtate de corp și ciocurile întredeschise, picoteau. Din când în când, câte o pleoapa li se întredeschidea leneș, lăsând să se întrevadă - ca pe o mărgică de sticlă viu colorată - ochiul adormit. Plictisindu-se de desenele pe care tot încercase să le scrijelească până atunci cu colțul ascuțit al unei pietricele, pe pământul împietrit de uscăciune, Aurelia se ridică aruncând-o din mână și privi cu
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
Versuri > Cuvinte > DESPRE ȚARĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului DESPRE ȚARĂ Oare țara asta este Chiar atât, atât de mică, De încape-a ei poveste Într-un piept cât o mărgică De furnică? Țara mea ce ape are De le soarbe dintr-o dată, Tremurând din aripioare, O gâză nevinovată, Însetată? Cum de-adună astă țară Greierii cu fața gravă, De-i cântă în prag de seară Cântec drag, fără zăbavă, Cânt
DESPRE ŢARĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373042_a_374371]
-
găsindu mă vinovat probabil și precis o să se supere și nu o să se mai joace cu mine la calea ferată și Doamne ferește nici nu o să mă mai iubească. Dar o împac eu când mă întorc, îi dau o bomboană și mărgica albastră pe care am găsit o în cotețul găinilor și o să i treacă. E secret, Simida e iubita mea, dar nu vreau să afle nimeni. Seara ne plimbăm amândoi pe calea ferată. Ea mă duce la furat mere din curtea
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
întortocheate, tufișuri pline de fructe de pădure, flori neștiute, dar atrăgătoare și animale prietenoase. Toate acestea înconjurate de apa strălucitoare a mării fără sfârșit. -În acest loc mi-ar plăcea să trăiesc! - izbucni dintrodată fata, cu inima plină de admirație. Mărgica, care se pitea în buzunarul de la bluză, auzind această dorință, făcu minuni și construi în câteva clipe un castel din sticlă, care pornea din apă și se ridica până mai sus de copaci. Prințesa rămase uluită de acea construcție deosebită
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
condiment Pus în lacrima celui Ce se hrănește Doar cu ce dă pe afară Prezentul. Gustoasă mai e bunătatea ta În aceste vremuri grele Când ne-am împăiat Stomacul Ne-am scurtat intestinele Să poată fi hrănite Doar cu o mărgică. Poemul pe care-l scriu A și început să miroasă A realitate clocită Deși, vă jur, n-am deșertat Pe coala de scris Bărdăhanul unui animal Exotic. Poem de dragoste Mi-e dor de puțină femeie S-o răpesc din
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
fi atît de complicat și greu de crezut ? Îmi umblau prin cap tot felul de idei și nici nu mai știu ce mă determina să fiu atît de bănuitor. Cred că mi-au amorțit creierii... La fereastra lîmÎiatică, nici o schimbare... Mărgică de sticlă În loc de bomboană, asta aveam eu acum!... Bine că n-am apucat s-o mestec! M-a trecut un fior cînd am terminat de urinat, mi-am luat valiza și m-am Îndreptat spre mașină. Motorul dădu cîteva rateuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
unui tub din os, de păstrat ace (Dodești, Bârlad-Prodana). La categoria meșteșuguri, putem aminti prelucrarea osului și a lemnului. Dintre piesele de os, exceptându-le pe cele amintite, menționăm o spatulă, utilizată la decorarea vaselor (Dodești), un pandantiv și o mărgică (Dodești). În vederea prelucrării lemnului, localnicii se foloseau de o gamă variată de unelte, printre care se numără topoarele (unele erau de luptă, utilizate ca arme, iar altele erau unelte), dăltițe, sfredele, ciocane, dornuri, cuie sau unelte speciale de lemnărit din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Când i-am simțit sângele cald în palme, o dată parcă m-a fiert... -Lam lăsat acolo și, de câte ori văd de atunci porumbei, îmi aduc aminte de ăla. Caut unu la fel, cu gâtul alb și mătăsos, cu ochiul ca o mărgică, să-mi ciugulească din palmă și să-l aud noaptea: gu-rrruuuu, gu-rrruuuuu. Știu și să le descânt, ehei, îi aduc cu vorbe la cuibarul meu și-i fac să se înmulțească. Aș putea să trăiesc din asta, dar nu mă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
delimitate cronologic, care își urmau unul altuia într-un ritm sacadat. Impresia de continuitate nu a fost însă cu totul neglijată, fiind întreținută prin invocarea acelorași interlocutori imaginari sau prin chiar anunțul explicit asupra recurențelor temporale ("să mai înșir o mărgică pe firul istoriei"220). Expunerea principală era punctată cu dialoguri și se încheia cu un final exemplar, moralizator, de ținut minte ("și nu uitați copiii..."). Insistența cu care povestitorul dorea să intre în lumea copiilor 221 s-a tradus în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
0,27 m de la suprafața solului actual. Nu este exclus ca partea stângă a trunchiului și craniul să fi fost distruse de lucrările agricole. Era orientat cu capul NNV 62 și picioarele ESE 30. La gât avea ca inventar o mărgică din sticlă mată și un fragment dintr-o aplică de bronz ajurată (Pl. 15/2,3; 28/2). Mormântul nr. 6 (Pl. 15/4). Înhumat în groapă. Se păstrează foarte prost, doar câteva oase de la picioare, găsite amestecate, două din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
15 m. Se păstrează doar câteva oase de la craniu și din oasele lungi de la picioare și mâini. Era așezat în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp, orientat cu capul NNV 62 și picioarele SSE 30. Ca inventar avea o singură mărgică, rotundă, de calcedoniu, la gât (Pl. 16/2). Mormântul 9 (Pl. 16/3). Mormânt de înhumație, descoperit la adâncimea de 0,15 m, distrus în cea mai mare parte de lucrările agricole. Nu se mai păstrează decât câteva oase de la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Nu se mai păstrează decât câteva oase de la craniu, coaste și membrele superioare. După mărimea oaselor putem spune că este vorba de un copil. Orientare aproximativă - capul VNV 51 și picioarele ESE 19. Nu a avut ca inventar decât o mărgică, rotundă în secțiune, păstrată fragmentar, care a fost descoperită în zona oaselor mici de la coaste (Pl. 16/4; 29/2). Mormântul nr. 10 (Pl. 16/5). Mormânt de înhumație. Se păstrează doar o bună parte din craniu, așezat cu fața
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Nu a avut inventar. După mărimea oaselor putem spune că aparțin unui copil. Mormântul nr. 15 (Pl. 16/11). Înhumat, descoperit la adâncimea de 0,40 m. Se păstrează doar câteva oase de la craniu. Lângă oase, ca inventar, avea o mărgică discoidală dintr-o pastă sticloasă albă (Pl. 16/10; 29/8). Oasele aparțin unui schelet de copil. Mormântul nr. 16 (Pl. 16/13). Mormânt de înhumație, descoperit la adâncimea de 0,40 m. Se păstrează destul de prost. Doar câteva fragmente
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din cot, la fel și piciorul drept îndoit de la genunchi spre interior. Se păstrează destul de bine cu toate că se află la o adâncime atât de mică. Orientat cu capul VNV 55 și picioarele ESE 23. Ca inventar a fost descoperită o mărgică din pastă de sticlă, în regiunea gâtului (Pl. 29/9). După mărime, putem spune că aparține unui copil. Mormântul nr. 25 (Pl. 17/3; 29/13). Mormânt de înhumație, descoperit la adâncimea de 0,25 m. Se păstrează doar o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]