3,671 matches
-
Occidentul ar fi sucombat tentației asiate dacă nu ar fi apărut al treilea "stâlp" identitar, creștinismul, reprezentat metaforic de Ierusalim. Creștinismul a constituit o nouă premisă a unificării europene, a regăsirii vocației ecumenice a micului continent ce prelungește Asia și mărginește Africa. Imperiul spiritual, pe care Roma apostolică a încercat să îl propage, a fost însă blocat de frângerea Bisericii în occidentală și orientală, de asumarea unui pseudoeuropeism de către "noi Roma", de sorginte asiatică, aspirând la dominarea lumii concentrate în Europa
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
izolați de patria lor istorică. Literatura română de acolo este una de rezistență în vederea păstrării identității. Tot despre "izolare" a vorbit și Ion Baba, scriitor român din Voevodina, arătând că există totuși un avantaj al minoritarului, acela că nu e mărginit la o singură cultură. Gheorghe Schwartz s-a referit și el la "înstrăinarea de vecini" și la necesitatea unei schimbări de mentalitate la scriitorul român care este prea individualist. "Primul român care va lua premiul Nobel, a profețit sumbru-sarcastic Gh.
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
foi, care știu că revoluționară gândirea lor nu e deloc decât din punctul de vedere al cutărei sau cutărei ordini din Europa și până la răsturnarea lor, ci doctrină a ordinii ea însăși, a supra-ordinii, deci aservindu-și forța gândirii și mărginind-o la social". În același periodic (nr. 12, aprilie 1927), Fondane va mai publica un articol care-l arată preocupat de relațiile dintre literatură și revoluția socială, așa cum e gândită de marxism și, în speță, de cel sovietic, - sub titlul
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
protesteze împreună, ca să obțină ceva: Noi sîntem literatura! - și nu literatura. Noi intrigăm cititorul, îl enervăm, îi provocăm întîmplarea, evenimentul de a ne fi întîlnit, conștienți că ne va uita imediat după. Pentru că aici sîntem împreună în decor, în ceea ce mărginește pista pe care se aleargă pentru a cîștiga. Cercetătorii francezi sînt convinși de altfel că romanul francez valoros de astăzi nu e roman - e "de fapt dincolo de roman: ș...ț Singura literatură care are valoare astăzi nu poate fi scrisă
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
este o inspirată alegere. S-a ales un spirit alert, profund, un condei cu verb și stil, responsabil, cu o poezie specială în tipul de observație, cu o analiză migăloasă a operei, a universului autorului. Studiul este atent, nu se mărginește doar la o apariție editorială punctuală, se cercetează critic contextul apariției, ce înseamnă asta pentru autor, în ce relație se află cu alte cărți, cu alte momente, cu fluxul și refluxul literaturii, a genului, a speciei. Analiza este însoțită de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
el însuși - sponte sua - în mod spontan și fără nici o înrîurire venită din trecut. Cînd însă un asemenea demers nu-i reușește, Dragomir alunecă în matca livrescă a considerațiilor filologice, mulțumindu-se să vorbească despre cuvinte cu ajutorul altor cuvinte și mărginindu-se să dea contur problemei prin luarea în seamă a principalelor exemple menite a o ilustra. În acest caz, tradiția și erudiția îl covîrșesc pe Dragomir, iar cititorul asistă la spectacolul unei gîndiri în care nu originalitatea precumpănește, ci pertinența
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
vom reuși să ne canalizăm energia sexuală spre unitatea în cuget și simțire, în ultimă instanță spre comuniunea cu Hristos, numai atunci vom înțelege partea luminoasă a sexualității și binefacerile ei asupra naturii umane. Răspunderea celor doi soți nu se mărginește numai la persoana lor, ci se extinde și asupra generațiilor următoare. În actul de iubire prin care cei doi soți se voiesc, se confirmă și răspund unul pentru altul într-un spirit total de devotament reciproc. Ei voiesc, confirmă și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
pentru om un obstacol în calea întâlnirii cu Dumnezeu. Ea încetează de a mai fi expresia pe plan trupesc a iubirii ancorate în sfințenia Duhului, de asemenea încetează de a mai fi un act spiritual, devenind un act pur carnal, mărginit la trup144. Se poate ajunge la o împletire a patimii cu dragostea. Astfel unii oameni, profund răvășiți de faptul că au fost înșelați pe când trăiau o iubire veșnică, nu mai cred în iubirea sinceră și jertfelnică, ci se refugiază în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
laturile ei și în toate aspirațiile ei; iubirea, este înflăcărată de har și țintește să dobândească Împărăția, și sporind în spiritualizare, îl înalță pe om la infinitul dumnezeiesc. Cu totul dimpotrivă, desfrânarea vădește o iubire egoistă de sine. Ea îl mărginește pe om la sinele egoist și îl închide cu totul față de ceilalți, împiedicând orice formă de comunicare și schimbul de bogăție ființială, pentru că, stăpânit de ea, pătimașul nu-și urmărește decât propria sa plăcere, nu dăruiește nimic celuilalt, iar de la
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Suceava. Vatra orașului, în suprafață de peste 452 ha, se întinde pe stînga văii Bistrița și ocupă o parte din lunca și terasa inferioară a acestuia (orașul principal, cu o altitudine de 324 m), ramificîndu-se și pe cele două văi care mărginesc spre est (Cuejdul) și spre vest (Borzogheanul) muntele Cozla (peste 650 m altitudine), pe care se găsește frumosul parc al orașului. Cadrul e format din valea Bistriței, care, începînd de la Piatra, se lărgește considerabil pentru că pătrunde în depresiunea subcarpatică a
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
est (Cuejdul) și spre vest (Borzogheanul) muntele Cozla (peste 650 m altitudine), pe care se găsește frumosul parc al orașului. Cadrul e format din valea Bistriței, care, începînd de la Piatra, se lărgește considerabil pentru că pătrunde în depresiunea subcarpatică a Cracăului, mărginită de dealurile subcarpatice în Răsărit și de munții înalți împăduriți către Apus. Oraș de contact, Piatra e un important centru de schimb între produsele acestei regiuni deosebite și un însemnat centru pentru industria lemnului.” 5) Potrivit aceleiași enciclopedii, în oraș
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
fete - Helena și Constantia. Totala confuzie în ceea ce privește semnificația termenilor princeps, Imperator, Augustus și titulatura imperială în vremea tetrarhiei se poate observa din citirea notelor 5 (p. 164), 67 (p. 180), 89 (p. 184), 159 (p. 192). Dacă s-ar fi mărginit doar la a comenta chestiunile de natură teologică, dl. Mîrșanu și-ar fi făcut un mai mare serviciu. Îndrăznim să credem că, pentru clarificarea aspectelor de ordin istoric, politic, instituțional și pentru modul de prezentare a unor personalități, Notele care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
galerie a Început să apară mai Întâi măturicile apoi antenele din ce În ce mai mult, de parcă aș fi asistat la unul din filmele noastre speciale cu care urmăream creșterea plantelor. După aproape treizeci de centimetri de antene apăru suportul lor. Un cap chitinos, mărginit de niște mandibule de peste un centimetru lungime se rotea neliniștit În buza galeriei răscolite. Sincer să fiu mă cam Încerca un sentiment de panică, la gândul că aș fi fost atacat de cine știe ce insectă scabroasă. Stăteam pregătit, cu lama strânsă
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
apropie ceasul, a chemat un preot. }i-ai fi putut imagina așa ceva?! El, care toată viața a fost comunist și ateu! Ei, da, s-a spovedit și-a murit cu convingerea că el o omorâse pe Birgitta... Fotografia Faleza era mărginită de o balustradă vopsită, pe vremuri, în alb. Vopseaua se scorojise, pete mari, negre, cenușii, roșcate dezveleau barele de fier ruginit. Dar pe fotografie petele nu se vedeau. Ea stătea cu spatele la balustradă, cu coatele sprijinite pe bara superioară și zâmbea
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
unei ecuații mai complicate, un fel de constantă a cărei valoare solicită recalculări periodice. Ce este Vladia nu e ușor de răspuns, dar sunt câteva lucruri sigure. E un orășel de provincie, undeva în sudul Moldovei, o regiune exclusiv viticolă, mărginită de pustiu sau de câmpie, într-o parte de orașul și băile Comana. E o margine de lume, un loc abstras din fluxul evenimentelor (pe aici războiul nu a ajuns). În privința spațiului, accentul este pus pe ideea de marginalitate: " Era
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
al Sfântului Silvestru, pline de potențial profetic - voi scrie o carte despre minunile moaștelor și icoanelor, nu mi-e teamă de batjocura nesimțitorilor, am mai îndurat-o când am scris despre blajina oaste a sfinților îngeri. Pleacă încântat de el. Mărginit? Escroc? În orice caz turbat. Doar că nu m-a făcut aliat cu diavolul fiindcă nu particip la închinăciunile celor mai privilegiați enoriași ai Bucureștilor, nu țin să fiu martorul Celei de-a Doua Veniri semnalată de curcubeul circular din
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
lui ca persoană, orizont care întreține meditația în legătură cu el. Și numai cunoscându-l în taina persoanei, ai înlăturat de pe semenul tău caracterul de obiect, care-l acoperă, care-l îngustează, care-l strâmbă, care ți-l face neinteresant și-ți mărginește bucuria de el; numai când ai pătruns în încăperile minunate și intime ale palatului lui fermecat, ești plin de o încântare negrăită. Entuziasmul acesta este un extaz, o ieșire din tine, dar el fiind în același timp însoțit de trezvie
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
cuvânt antireic contra lui Achindin, în Viața ..., p. 246. footnote>. Dionisie Pseudo-Areopagitul a numit lucrările ieșirile binefăcătoare ale izvorului dumnezeiesc<footnote Dionisie Pseudo-Areopagitul, Despre numirile dumnezeiești, 2, P.G. III, col. 641D-644D. footnote>. Energiile necreate care iradiază din Dumnezeu nu sunt mărginite, vin la toți, dar vin în special în Sfintele Taine. Sunt prezente în Sfintele Taine cu intensitate deosebită, aducând însăși Persoana lui Hristos; prin Biserică, prin preot în special, prin toate binecuvântările lui, trec în grade diferite asupra tuturor, sunt
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Smirna, care istorisește martiriul lui Policarp, este scris că iudeii au colaborat la condamnarea și uciderea episcopului din Smirna (Martyr. Pol. 12,2; 13,1; 18,2). În Faptele martirilor, pentru a fi condamnați, cei care credeau În Cristos se mărgineau să spună „sunt creștin”. Autorii păgâni din veacul al II-lea, Începând cu Plinius În 111 aproximativ, nu-i confundă pe creștini cu iudeii. Păgânul Lucian de Samosata, deși vorbește cu dispreț despre ei, Îi cunoaște Îndeajuns pe creștini și
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Considerăm extensivă, atitudinea prin care conștiința tinde să cuprindă în afara sa (sinelui propriu), ca/printr-o dezmărginire, oferindu-se către celălalt (un altul asemenea). Aspectul intensiv este determinat prin focalizarea asupra egoului și nevoilor de ordin existențial, conștiința retrăgându-se (mărginindu-se) în sine. footnote>, bazată exclusiv pe o necesitate funciar-fizio/psihologică ori ca fenomenalitate incidentă a unei reacții întâmplătoare), îl califică pe acesta drept autor, al cărui fapt îl numim operă. Prin urmare, pe același autor al unei opere sonore
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
la scara unei dimensiuni ireductibile, de factură elementară, nestructurată sau indescriptibilă compozițional. Este ca și cum, în raport cu timpul, OS ar avea o strălucire opacă, lipsită de transparența expresivă a intervalului. Totodată, TA este saturat de doar acea OS pe care o și mărginește. De aici, calitatea de doar-acuma TA, lipsit de înainte și după, relativ unei OS unicrone, incomparabilă cu orice (altceva din unicitatea propriului moment) și, prin urmare, nereperabile valoric (ireferențiale), ca fiind una cu sine (monadică). Pe plan formal, durabilitatea
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
exclusiv ca impresie. Placată evenimențial, conștiința este surprinsă (impresată) în/de uimire, pe (sub acel) moment inhibându-i-se reflexivitatea. OS este astfel valabilă numai pe cât incidează (clipa evenimentului), căci nu se poate conserva dincolo de propriu-i TA (care o mărginește strict). Cel mult, pe deasupra, poate fi păstrată doar ca imagine (înregistrare, amintire), asemenea exponatelor dintr-un muzeu. În acest caz însă, devine imposibilă receptarea sub impresia de eveniment, căci momentul producerii/manifestării actului sonor este deja petrecut, față de cel în
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
în numele expresiei subiective), către un tot mai mare respect față de voința creatorului inițial. Alternativa între extremele - a respecta doar litera textului, rămânând la suprafața unei execuții ce poate fi stearpă, pentru că nu caută relații interne structurale, ci se mărginește să emită sunetele aproximativ cum sunt notate; sau, dimpotrivă, a modifica textul până la distorsiune, sacrificându-l în numele comunicării expresive - aparține astăzi trecutului. Ea a făcut loc în zilele noastre tendinței spre o organizare sonoră coerentă în scop de comunicare, cât
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
atât pe Dumnezeu, pe cât îi era de trebuință, cât și lucrurile din natură. Voia lui era străină de orice răutate, supunându-se voii lui Dumnezeu, căci nu exista luptă între senzualitate și spirit. Perfectivitatea relativă a primului om, nu se mărginea numai la suflet, ci și la corp, căci corpul lui era sănătos, robust, plin de putere și necuprins de dureri, suferințe sau boli, de unde rezultă că durerile, suferințele și bolile nu sunt decât consecințe ale păcatului. Nici o slăbiciune, nici o durere
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
arie protejată de interes național, fiind o rezervație naturală de tip mixt. Nu lipsită de interes este și stâna de pe Văcarea, unul dintre cele mai izolate și mai puțin poluate locuri din zona Argeșului. De asemenea, coborârea prin pădurile ce mărginesc lacul Pecineagu este una extraordinar de palpitantă, prilej de a observa bogăția florei naturale și chiar a faunei, pădurile fiind încă populate cu numeroase specii de animale. Din acest punct de vedere, Argeșul și-a păstrat astfel în portofoliu drumul
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]