323 matches
-
Și de fapt, în această întrecere el a fost veritabilul învingător, căci pe lângă argintul medaliei, a câștigat aurul unei măreții sufletești deosebite și prietenia tuturor martorilor acestei întâmplări. Așa i-am și spus, mulțumindu-i din suflet pentru gestul său mărinimos, chiar în momentele premergătoare primirii medaliilor și i-am rămas prieten credincios pe viață, prietenie pe care de atunci nimeni și nimic nu a reușit să o tulbure”. În acest moment în lume se desfășoară sute de competiții sportive. Oare
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
tainica artă a onaniei. (Sigur că Dan Sociu, cel din Urbancolia, e reperul imediat, dar cum Rudoiu nu se-ncurcă cu contemporani, ni se servesc câteva pagini înțesate de comentarii biblice ale acestei triste metehne). Față de snobii cărora le dedică mărinimos cartea, autorul nu-i nici așa, nici altminteri. Unii îl vor respinge mascând vinovății, alții îl vor accepta cu totul, ca pe un guru. Personajul principal li se va părea incomod, dar rândurile ieșite din mâna lui (o binevoitoare confesiune
Un roman de fițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6902_a_8227]
-
Asemenea mareului om de stat Tache Ionescu și soției sale, engleză de origine și muzicantă bună, le voi păstra cea mai pioasă amintire. În copilăria mea am avut norocul de a fi întotdeauna înconjurată și sprijinită în chipul cel mai mărinimos de oameni cu suflet înțelegător, acest lucru ajutând mult la dezvoltarea mea artistică. Cu toate ocupațiile mele cotidiene atât multiple pentru vârsta mea, eram însă un copil în adevăratul sens al cuvântului. Adoram păpușile mele și mă jucam cu o
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
confesat don Avito. * L-au anunțat pe don Fulgencio că îl caută Carrascal; iese filosoful în galoși, pune o mână pe umărul lui don Avito și exclamă: Pace și știință! prietene Avito... ce bine pe aici!... Dumneata mereu atât de mărinimos, don Fulgencio...Vin ceva transpirat; este atât de departe această casă... Se pierde mult timp ca să străbați spațiul... Aproape la fel precum spațiul care se pierde trecând prin timp... Și ce faci, merge rolul? Don Avito rămâne confuz în fața acestei
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
posăceala și râde brusc, sincer, cu capul dat pe spate. Unele știu că au glota erotică și omușorul voluptuos și nu pierd o ocazie. — Vino imediat înăuntru, îi ordonă el. Altfel plec. — Bine, du-te cu el, îi spun resemnat mărinimos vaporoasei posace, întinzând mâna spre ea. Dar dă-mi inelul înapoi. L-am primit de la un șeic din Daghestan, odată cu splendidul burnuz ce-mi ține loc de halat în casă, și țin la el. E de la omul care m-a
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
atunci că nare rost să mai dai apă la șoareci după ce a murit cineva. Din moment ce nu ești Dumnezeu, nu poți să mai aduci înapoi pe nimeni. Și atunci ce rost are să plângi? Dumnezeu, cât e El de puternic și de mărinimos în divinitatea Lui, nu ne oferă și bucuria asta, dacă ne ia pe cineva, atunci adio și n-am cuvinte. Ne transmite, adică, bucurați-vă de ei în viață, altfel o să regretați că nu le-ați acordat mai multă atenție
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mine, domoală, înțeleaptă, ca o broască țestoasă. viitorul culcuș cățeaua bătrână cu mari pete de dalmațian mă privește în ochi, direct din laptele morții ce-a prins să se închege în căldura ochilor ei. ce calm și înțelept se supune mărinimosului somn ce-o lipește pământului, ca și cum frigului din oasele ei i-ar fi crescut o aripă, în stare să-i încălzească viitorul culcuș, pe care, iată, și-l pregătește cu sârg. înțelesul ascuns încerc să străbat spațiul îngust ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Din casa lor nu lipseau alimentele de bază și un păhăruț de țuică sau de vin cu care Costache se împărtășea în zilele când nu lucra, dar niciodată nu depășea măsura. Era un cămin în care trona liniștea luminată de mărinimoasa stea a bunelor speranțe. Ieșirea la pensie a însemnat pentru el însă o mare și grea piatră de încercare. Considera acest pas ca și cum ar fi pășit în alt ținut, ca o rupere de lume, o suspendare între cer și pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Dar, ca de fiecare dată, pentru rugăciunile părinților mei, Domnul se îndura de mine și mereu mă scotea din nevoi și din dificultăți. Așa a fost și atunci; se găsise una dintre colegile mele, Stela Stratan, o fire veselă și mărinimoasă, care îmi oferise jumătate din patul ei pentru întreg anul acela. Părinții nu știau, nu le spusesem nimic, pentru a nu-i face să sufere. Acasă mă duceam des, chiar dacă era departe. Cum aveam o mică ocazie, n-o ratam
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
se încălzea foarte bine. Aveam de toate; și lemne și cărbuni. Erau acei ani, când totul se cumpăra cu cupoane din magazine. Eram fericiți, nu numai pentru că avusem parte de casa noastră, ci și de vecini buni. Erau oameni gospodari, mărinimoși și darnici. Știau și să muncească și să se veselească. Nu se certau între ei, se înțelegeau de parcă ar fi fost toți o familie. Am fost primiți cu drag și mult suflet de toți. Îi îndrăgisem pe toți, pe fiecare
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și mama cu Dorina în perioada divorțului impus. Pe Topliță funcționau două caucii, cea a lui Ghibis și a lui Pascal, unde se potcoveau animalele de tracțiune, caii și boii, într-o aglomerație zilnică și pașnică. Caucia lui Pascal, cel mărinimos cu sportivii, aflată în drumul nostru spre stadion, ne era locul de întâlnire dinaintea mult doritelor antrenamente sau meciuri. Toți căscam gura la curățatul copitelor de unghiile crescute în exces, cu o lamă de oțel înroșită în forjă, la fixarea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ai viziune deloc, n-ai pic de imaginație, n-ai nimic, da' te dai marele prozator". Și poate, dincolo de enervarea mea de moment, avea și el procentul ăla de dreptate al lui. Fiind deci pe cât de rațional, pe atât de mărinimos, n-am zis nimic de felul ăsta, ci am scos un "Nu-i nicio problemă. Las' că dacă oi avea nițeluș timp, poate m-apuc să scriu chiar eu scenariul ăsta. Da, da! În vacanță, cumva... Văd eu". Sorții au
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
doamna Blumenthal. Te roagă să aduci regulamentul de mah-jong la partida de diseară. Ronald Ei, cum ți se pare treaba asta, bunătatea asta manifestată până la ultima suflare? Cum ți se pare treaba asta la un băiat bun, grijuliu, un băiat mărinimos și curtenitor și bine crescut, un băiețel evreu simpatic, de care nimeni, în veci, n-ar avea motiv să-i fie rușine? Zi mulțumesc, iubitule. Zi cu plăcere, iubitule. Zi că-ți pare rău, Alex. Zi că-ți pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ori dacă am închis gazul ca lumea, să nu ne pierdem viețile în toiul nopții). O să-mi pup de noapte bună fetița cea frumușică și somnoroasă și băiețelul cel deștept și somnoros și, în brațele doamnei Alexander Portnoy, această femeie mărinimoasă și cumsecade (care în visările mele edulcorate, dar modeste, nu are un chip), o să-mi depun ardoarea voluptății îmbelșugate. Dimineața o să pornesc spre centrul Newark-ului, la Tribunalul Districtual Essex, unde îmi desfășor activitatea luptând pentru dreptatea celor nevoiași și oprimați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
limbaj, iar la începutul secolului al XII-lea, epopeea a căpătat o formă definitivă. Iată despre ce este vorba în poveste. Demult, demult, în regiunea Tibet făceau ravagii tot felul de demoni și monștri, iar norodul se zbătea în suferință. Mărinimoasa zeiță Avalokitsvara l-a rugat pe Buddha Sakyamuni să-l trimită pe Tuibagewa, fiu al Zeului Cerului în lumea muritorilor, ca să-i scape pe pământeni de nenorocire. Acesta a venit în Tibet și a devenit suveranul tibetanilor cu păr negru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mare om, de-aia... - Ei, lăsați... - Dați-mi numele polițistului care s-a luat de dumneavoastră, îl dau afară luni la prima oră... - Nu-i nevoie, lăsați, vă rog eu... - Ce suflet mare aveți... Dar nu-i nevoie să fiți mărinimos cu un asemenea dobitoc... - Ei, domnule general, nu vă ambalați... La urma urmei, nu mi s-a întâmplat nimic. - Cum ziceți, dar este foarte frumos din partea dumneavoastră să-i luați apărarea... - Păi, are și el familie, copii... Generalului aproape că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
-i dea drumul, " Lasă-le în plata domnului", a mormăit, ca să arate cumva că-i supărat pe vânătorul din el și cînd a ajuns la conac i-a dat un pol omului, gest care l-a făcut să se simtă mărinimos și bun, în stare să suporte și senilitatea galopantă a gazdei. Același sentiment îl avea față de Pangratty, de Nicu Sturdza, de Rosetti Tețcanul, ar mai număra doar vreo doi inși, doar atît, erau niște dropii care nu aveau unde fugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
în jos pe farfurioara lor. La subsol nu mai venise nimeni. Avea timp să se așeze și el pe scaun și să aprindă o țigară. Doctorul îi interzisese să mai fumeze, avea probleme serioase cu inima, soția însă fusese mai mărinimoasă, știuse că el n-o să poată rezista în fața unei interdicții totale. Ea îi îngăduise să fumeze doar trei. Aceea va fi prima țigară pe ziua abia începută. A doua va fi fumată pe bancă, în părculețul din cartier, cu mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
s-a trezit. El este cocostârcul și e încă somnoros. Profită de răcoarea dimineții și foamea nu-l doboară. Observă o broscuță care tremură de frică, pentru că cocostârcul e un uriaș care abia așteaptă să o înghită. Dar ele e mărinimos și nu o mănâncă. Așteaptă să se trezească și celelalte viețuitoare, să aibă de unde alege. Viața începe din nou! Răsărit de soare Auzisem de prin bătrâni că atunci când soarele apare, vârfurile înzăpezite ale munților capătă străluciri de diamant. Am devenit
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
sau de un fluture colorat În roșu, alb sau bleu, dintre acei care roiau deasupra lanului de grâu de peste Drumul hotarului, lan din care Va ieșea adesea cu obrăjorii răniți de mustățile aspre și neprietenoase ale grâului pe care soarele, mărinimos, Îl cocea În cădura și lumina sa, dar Învingător, cu flori de maci sălbateci și sângerii, cu care lanul era decorat din loc În loc, fluturâdu-le victorios deasupra capului cu păr transpirat și plin de țărnă. Studia vreme Îndelungată, urmărind cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să facă totuși binele. Fraza e ca o maximă împrumutată de la înțelepții lumii: "Ingratitudinea multora să nu vă sperie oprindu-vă de a face bine oamenilor; deoarece nu numai că a face binele fără orice alt scop este un lucru mărinimos, dar se întîmplă, de asemenea, uneori, să întîlnești la cineva atîta recunoștință pentru binele pe care i-l faci, încît acesta te răsplătește pentru toată ingratitudinea celorlalți". Cum s-a putut vedea pînă aici, mefiența față de oameni nu e totală
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fie prin înșelăciune, să se facă iubit și temut de popor, urmat și respectat de soldați, să-i nimicească pe acei care pot sau trebuie să-i dăuneze, să înnoiască prin legiuiri noi vechile orînduiri, să fie sever și recunoscător, mărinimos și darnic, să nimicească armata necredincioasă, să-și alcătuiască o alta, să-și păstreze prietenia regilor și a principilor în așa fel încît aceștia să-i facă bucuros favoruri sau să-i facă răul cu teamă, acela așadar, care socotește
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la sfârșit și nu au ajuns eroi? ― Da. Dar dumneavoastră ați salvat atâtea vieți și pentru cei care au revăzut lumina zilei sunteți mai mult decât un erou!... ― E adevărat. Am făcut războiul. Numai că Dumnezeu a fost atât de mărinimos cu mine! Spun asta din două motive: Întâi, că m-am Întors Întreg și, apoi, că l-am făcut alături de bunul și dragul meu profesor Zenit! ― Un alt erou, care va lua parte la Întâlnirile noastre doar privindu-ne de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să termine liceul, fusese declarat respins la examenul de maturitate, în ciuda faptului că pe durata anilor de studiu fusese unul dintre elevii cei mai buni, cu note numai de nouă și de zece. Așa se hotărâse undeva foarte sus, în virtutea mărinimoaselor principii ale umanismului socialist: copiii celor închiși pentru delicte contra regimului trebuiau dați afară din școli și trimiși la munca de jos! Logic și foarte just. Nu peste mult avea să-i vină și ei rândul să fie respinsă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
lucrătorilor de pe ogoare, toate trimise lui Dumnezeu ca semn de mulțumire și din suflet împlinire. Ținteam de nenumărate ori cerul albastru și tot de atâtea ori eram supărat pe fulgerul luminos care a pus stăpânire pe cer și-l brăzdează mărinimos, neînțelegând de ce. Marea albastră, calea luminoasă din fașă o urmăresc și de multe ori mă-ntrebam, de ce eu sunt un neputincios și Ea la așa mare distanță. De multe ori am călătorit alături de nori și-mpreună cu ei visuri am
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]