549 matches
-
perdele de ninsoare coborau din cer! Cu vifornița în față nea Vasile își croia cu greu drumul. Și mânzului îi trecuse de joacă! Au intrat la timp în pădure, două vârticușuri au prins a se împleti și dă-i horă! Mărunțelul le lipsea! Numai ce-a răsărit luna, spoind cărările cu o luminiță gălbuie și-adâncind tainele pădurii. -Mă nărodule, mă, ține-te de mamă-ta c-aici te las! Lupii-s de tine! Numai din cauza ta m-o prins noaptea
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
a terminat gândul când urletul a străpuns tăcerea codrului. În spatele saniei trei perechi de ochi prinseră a luci; parcă erau licurici, dar licuricii nu urlă! Nea Vasile n-a fost bine clădit nici în tinerețe, darămite acum în iarna vieții! Mărunțel de statură, pirpiriu la trup, n-a dus niciodată lipsă însă de un dram de minte și de un car de suflet. Se uită la lupi, se uită la mânz, se uită la calul care fornăie, doar o scăpare, doar
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
Coada neagră, răsfirată Și privirea tulburată, Pintenii aruncă stele Iar la gât, două mărgele. Clonțul, care e curbat, Îl deschide-ntr-un cântat: „Cu-cu-ri-gu !” țipă rar, Că găinile tresar. Și din aripi bate, bate, Mai s-alunece pe spate ! Apoi mărunțel pășește, Sub el bruma se topește, Și-apoi iarăși cântă, cântă Și aripile-și frământă Și se uită prin ogradă Vreun rival cocoș să vadă, Și-apoi calcă șmecherește Spre găini și le zâmbește. Ele nici nu mai respiră, Stau
VOINICUL DIN OGRADĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1428077494.html [Corola-blog/BlogPost/374509_a_375838]
-
și funcția din cadrul hotelului când s-au făcut prezentările reciproce. Tinerii și-au rostit doar prenumele - se știa cine sunt. Imediat, la ora fixată, ca un metronom, a intrat și directorul de complex, un bărbat la circa cincizeci de ani, mărunțel și rotofei, cu niște obraji ca de hârciog, îmbrăcat protocolar într-un costum de culoare închisă și cravată albastră. - Aaa... bună ziua domnul Trăistaru, sărut mâna doamna Trăistaru, se adresă el Săndicăi, care a rămas surprinsă când i s-a dat
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392227449.html [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
nr. 2296 din 14 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ZI DE PAȘTI Fermecătoare și cuminți, Cioplite-n filigran de ceară, Se-alintă-n soarele cu dinți Plăpânde flori de primăvară. Copiii, în hăinuțe noi, Ies pe la porți în ulicioară; Pe luncă-n mărunțele ploi Răsar lăstari de sălcioară. Simți îngerii trecând în zbor Ca o lumină de făclie Și îi auzi cântând în cor, În iz de mir și de tămâie. Referință Bibliografică: ZI DE PAȘTI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ZI DE PAŞTI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1492190332.html [Corola-blog/BlogPost/383235_a_384564]
-
au făcut un scurt curriculum vitae. Pentru mine a fost o mare bucurie să văd oameni peste care anii au trecut, lăsănd și păstrând aceeași frumusețe interioară. Dacă ar fi să îmi amintesc de domnul profesor de limba română așa mărunțel cum era deschidea ușa mare din lemn din colțul clasei se așeza la catedră și își deschidea tacticos stiloul de fabricație românească rotind capacul înfiletat, având mereu degetele pătate de cerneală și răsfoia catalogul. Îmi plăcea căci nu aplica tactica
ÎNTÂLNIRI de DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intalniri_daniela_lacramioara_capota_1357375598.html [Corola-blog/BlogPost/342325_a_343654]
-
ora mesei. Magazionerul a scos dintr-o valiză de lemn, cu care eram dotați toți, slănină sărată, un borcan de 800gr. cu tocană de legume și niște cepe, pentru fiecare câte una. A curățat cepele, a tăiat slănina în bucăți mărunțele, și a desfăcut borcanul cu tocană de legume și ne-a invitat la masă. A început o pâine mare neagră de 2 kg., din aceea de 4 lei, pe care a început să o taie în felii mari cam cât
TUCHILATA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Tuchilata_mihai_leonte_1346317550.html [Corola-blog/BlogPost/355318_a_356647]
-
N-ar mai fi dezgropat nimeni măruntele lor afaceri necurate! - blestemă ei astăzi arătând spre piaza rea de la Cotroceni. Așadar, cu adevărat blestem, după cum s-a dovedit mai întâi pentru țară, apoi pentru propria familie, apoi chiar și pentru asemenea mărunței penali pe care îi putem numi victime colaterale! Dar chiar și asupra Doamnei Udrea pe care sincer o iubește?! E prea de tot! Biata femeie, prin meritele sau nurii ei, cert lucru că s-ar fi bucurat de 10% din
OMUL CARE ADUCE RĂUL de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1415261100.html [Corola-blog/BlogPost/341590_a_342919]
-
Acasa > Impact > Relatare > SECRETUL Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Bărbatul înainta încet prin aerul încins și încărcat de insecte zburând bezmetice în toate direcțiile, urmat de fetița mărunțică care încerca să-i calce exact pe urme. Șuierul lin al apei care dansa printre pietroaie, acoperea orice alt zgomot ar fi coborât de pe șoseaua aflată la nici zece pași. La un moment dat, lăsă undița între pietrele de pe mal
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1429175146.html [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
-L Bătrân sau ca pe un Împărat împodobit cu astre, ca semn al slavei și măreției Sale cosmice: „În veșmânt mohorât,/ Lung mi-i, largul în pământ./ Pe la poale-i polijit,/ Pe la margini mărgărit,/ Jur, prejur de mânecele/ Lucesc stele mărunțele;/ Între doi umeri ai Lui,/ Lucesc doi luceferi,/ Dar în față și din dos,/ Dar din față ce-mi luciară?/ Lucia soare cu căldura./ Dar din dos ce mai lucia?/ Lucia luna cu lumina.” (Alexiu Viciu, op. cit., p. 36) Odată cu
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
și de asta, bunica visează frumos! Adică, zice ea, mă visează pe mine! Gata, simt atingerea somnului! Și, în loc să dorm, visez că eu sunt țâncul pământului, și am venit la bunica Maria, că tare-i plină de suflet și de mărunțele pentru film!... Sigur că da: sunt țâncul pământului, sunt la bunica Maria s-o întreb ce face și să n-o uit niciodată! Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) by http://balabanesti.net/2012/11/22/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iiiiv/ [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
și funcția din cadrul hotelului când s-au făcut prezentările reciproce. Tinerii și-au rostit doar prenumele - se știa cine sunt. Imediat, la ora fixată, ca un metronom, a intrat și directorul de complex, un bărbat la circa cincizeci de ani, mărunțel și rotofei, cu niște obraji ca de hârciog, îmbrăcat protocolar într-un costum de culoare închisă și cravată albastră. - Aaa... bună ziua domnul Trăistaru, sărut mâna doamna Trăistaru, se adresă el Săndicăi, care a rămas surprinsă când i s-a dat
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403412337.html [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]
-
i se înmoaie picioarele. - Mușcă-ți limba ! strigă Gavrea și iar se pornește pe râs. Se întoarce spre oameni. Arată cu un deget spre Ilarion și râde ca un apucat. Oamenii stau încremeniți [...] Nu râd, nu clipesc... Al lui Jurca, mărunțel și negricios, cu mustăți răsucite, își împinge pălăria pe ceafă și mormăie ceva, mânios. - Na, una ca asta n-a mai pățit cioroiul de când l-a făcut mă-sa ! râde Gavrea, mulțumit. [...] Al lui Jurca sare dintre oameni și îl
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
Notre-Dame de Paris (1831), „plonjază“ memorabil între minerii din Lupeni, unde-i „cătănit“ / „modelat“ și adus în rândurile celor „rău de buni“ prin însușirea „generoaselor lecții de viață“ date de „minerul bătrân“, Letean («un bărbat de vreo cincizeci de ani, mărunțel și osos, cu părul alb-colilie și [cu] ochii afundați în orbite« - p. 43 -, «ce era de părere că se poate lucra chiar și cu flăcăi mai deocheați» - p. 44). Ținuta „grotescă“ a lui Costea Modrigan pare a sugera și posibil-minereasca-i
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
vîrsta copilăriei niște dorințe, bunica îl învață pe nepoțel să fie chibzuit, să strângă bănuț lângă bănuț: ”Și eu am în pușculiță/ Bani, să-i dau lui nea Gheorghiță,/ Spuse Toni într-o șoaptă:/Toboganul mă așteaptă,/ Voi mai strânge mărunței / Să mă dau și-n călușei”. (Ruga Ilenuței, pag.25). Din puzderia de lucruri pe care bunicuța i le-arată și-i vorbește despre ele, nu doar pe înțelesul nepoțelului, dar și cu fior liric, menționez câteva care accentuează orizontul
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1422949406.html [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
cu toții,'Om pune mâna pe armeș-o să-ți dăm ... IV. DA DOAMNE !, de Marius Adrian Porojnicu , publicat în Ediția nr. 338 din 04 decembrie 2011. Cutreierând printre vitrine, Românul caută și adună De sărbători, ce se cuvine ! Tot dramuindu-si mărunțeii, Și-a rupt din banii de pastile, Să poată lua, la nepoțeii Ce știu că Mosul iarăși vine ! Sârman bătrân, pe fruntea ta, Tot scris-au unii ,din oficiu, Ca esti datornicul sadea, Din generația de sacrificiu ! Ai plâns și
MARIUS ADRIAN POROJNICU by http://confluente.ro/articole/marius_adrian_porojnicu/canal [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
fii Plecați la munca'n țări străine Și te-ai rugat la Dumnezeu : Da Doamne să le fie bine ! Citește mai mult Posomorât, cu plasa'n manaCutreierand printre vitrine,Românul caută și adunaDe sărbători, ce se cuvine !Tot dramuindu-si mărunțeii,Și-a rupt din banii de pastile,Să poată lua, la nepoteiiCe știu că Mosul iarăși vine ! Sârman bătrân, pe fruntea ta,Tot scris-au unii ,din oficiu,Ca esti datornicul sadea,Din generația de sacrificiu !Ai plâns și ieri
MARIUS ADRIAN POROJNICU by http://confluente.ro/articole/marius_adrian_porojnicu/canal [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
să-l atragă cum la coana preoteasă îl grăbește Ionel pică din ceaslovul popii în noroi, un bilețel. popa oare îl aruncă se întreabă-n gând băiatul? el fiind mai măruntel nu-i e greu cu aplecatul și pe foaia mărunțică își aruncă-ndată ochii vede numele mămuchii trecut pe biletul popii. și-alte nume stau la rând, lângă ele, mărunțele, vede bine Ionel câte-un mănunchiuț de stele. la părinte dă să vadă, bilețelul să citească poate preasfinției sale vreodat
BUNELE CREŞTINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Bunele_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/364745_a_366074]
-
îl aruncă se întreabă-n gând băiatul? el fiind mai măruntel nu-i e greu cu aplecatul și pe foaia mărunțică își aruncă-ndată ochii vede numele mămuchii trecut pe biletul popii. și-alte nume stau la rând, lângă ele, mărunțele, vede bine Ionel câte-un mănunchiuț de stele. la părinte dă să vadă, bilețelul să citească poate preasfinției sale vreodat` să-i mai trebuiască. importantă e țidula, popii chiar îi prinde bine că acolo el le trece pe femeile "creștine
BUNELE CREŞTINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Bunele_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/364745_a_366074]
-
și funcția din cadrul hotelului când s-au făcut prezentările reciproce. Tinerii și-au rostit doar prenumele - se știa cine sunt. Imediat, la ora fixată, ca un metronom, a intrat și directorul de complex, un bărbat la circa cincizeci de ani, mărunțel și rotofei, cu niște obraji ca de hârciog, îmbrăcat protocolar într-un costum de culoare închisă și cravată albastră. - Aaa... bună ziua domnul Trăistaru, sărut mâna doamna Trăistaru, se adresă el Săndicăi, care a rămas surprinsă când i s-a dat
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427097166.html [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
zi m-am prezentat cu persoana respectivă la familia de italieni. Ne având altă ofertă, au fost de acord să discutăm, așa că am intrat în casă unde am găsit în afară de doamna simplă care m-a întâmpinat la ușă, o bătrână mărunțică care mă privea curioasă, așezată într-un pat cu gărduț pe marginea lui ca la copiii mici. Cele două italience își doreau să găsească o femeie caldă, sufletistă, care să știe bine italiana și care să nu fumeze, numai că
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1450601351.html [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
și eu la el, dar parcă nici nu m-aș fi uitat. Totuși mă uitam, pentru că trebuie să văd. Așa știam, că trebuie să văd. Deodată a deschis gura și a început să râdă. Scotea un râs straniu, strident și mărunțel, care mă speria. Apoi, din gură i-a ieit o limbă lungă și ascuțită, pe care o mișca atât de repede dintr-o parte în alta, încât abia o puteam vedea. Parcă ar fi fost limba unui clopoțel care din cauza
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ioana_stuparu_blandetea_ioana_stuparu_1359620534_ddrul.html [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
haine boierești și cu o pălărie cu boruri căt streașina casei noastre, fabula mintea mea în acel moment. Peste măsură de balan la față și greoi la mers, era însoțit, și ținut tandru de braț, de o doamnă mult prea mărunțică față de perechea ei bărbătească. Pe doamna aceea, Valeria (Mitru) Sadoveanu, aveam s-o revăd (și s-o ascult) la maturitate, la o festivitate comemorativă dedicată Maestrului în Tabăra (de elevi) de la Muncelul de Sus. Poate că acea întâmplare de demult
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
cu acei cai pe care îi văzuse în copilărie, în curtea cazărmii militare, robuști, cu pielea lucioasă, perfect întinsă pe crupele puternice, cărora le jucau mușchii, parcă abia așteptând să stârnească uimire prin etalarea forței lor, ci doar doi căluți mărunței, de culoare șargă și care trăgeau căruța fără a se grăbi, ca doi bătrânei pedanți ieșiți la plimbare, fornăind pe nări din când în când și plesnindu-și fără convingere crupele cu coada. Adulții schimbau puține vorbe între ei, preferând
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lumina_tania_nicolescu_1359278747.html [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
Leopoldina Bălănuță, Nina Cassian, Eugenia Vodă și Monica Lovinescu, pentru familiile de iobagi și răzeși cu câte zece - șaisprezece copii, pentru rubedeniile mele și colegii mei de grădiniță, de școală, de facultate, de muncă, pentru Phoenix și Colibri, pentru ardeleana, mărunțelul și nedeile transilvane, pentru târguri și iarmaroace, pentru Oituz, Smârdan, Flămânzi, pentru toate mănăstirile și schiturile din inima codrilor și din pustia orașelor, pentru Padeș, Bobâlna și Blaj, pentru proverbele, zicătorile și ghicitorile pline de tâlc, pentru Luceafărul, Amintirile din
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]