40 matches
-
Și, din cele cinci, numai cea mică e frumoasă. Domnul Văleanu, negustorul, cu o fată de 17 ani ca o zână, pe care o cheamă Elisabeta, ca pe regină, și-apoi Margulis, doctorul, cu o fată tot de 17 ani, mărunțică și al cărei nume Toader nu-l știa, dar nu credea că merita atenția. Pe cât era de limpede că preferința feciorului mergea spre zâna Elisabeta, încărcată cu toate darurile rotunjimilor care-i trebuie unei fete, pe atât de sigur era
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
e fata lui adormită, iar cu ochii deschiși părea lipsită de mister. O gândise atât de intens cu ochi albaștri, încât nepotrivirea îl irita. Nu aflase până atunci că orice defect joacă, în asemenea cazuri, în favoarea sentimentului. Era, într-adevăr, mărunțică. Și bretonul cârlionțat îi stătea cam neobișnuit. Avu grijă de ea, adică de povestea lui, o însoți, o apără de bădărani, fiindcă în orice societate mai intră câte unul, iar vulgaritatea e azi mai frecventă decât oricând înainte, îi prezentă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Bruno Îi luă sânii În mâini. Tot sângele Îi năvălise În sex. Christiane Își apropie gura, Începu să-și plimbe vârful limbii pe șanțul și pe frâul glandului. Un alt cuplu se apropie, se opri lângă ei; femeia, o roșcată mărunțică de vreo douăzeci de ani, purta o minijupă neagră din piele artificială. O privi pe Christiane care continua să-l lingă pe Bruno; Christiane Îi surâse, Își ridică tricoul ca să-i arate sânii. Femeia Își suflecă fusta dezvelind o tufă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
crește, se amplifică sub privirile unui ochi lăuntric... Dar, Vasilica îi revenea în minte mereu, cu tot mai multă putere, alungându-i somnul. Nu putea să uite ziua aceea de Sânzâiene, când s-a stins din viată, fata coanei Mărioara, mărunțica din Dealul Bârladului, așa cum i-a fost scrisă ursita. Blestemul de mamă a ajuns-o!... - Așa i-a fost scrisă ursita!... murmură Iorgu oftând. Nu putem fi stăpânii soartei noastre, și, nici a fericirii noastre. La fereastră, Iorgu continuă să
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pe birou. Scoase din geanta roșie cheia sertarului. Vârî cheia în broască, răsuci, trase sertarul. Scoase un vraf de hârtii : diagrame, schițe, standarde, planșe, proiecte, tocul riglei de calcul. Trase sertarul de dedesubt, scoase borcanul, paharele, lingurița. Domnul Stork și mărunțica Marilena Albu urmăreau cu nerușinare cum Vera depune pe biroul A.P. un pahar de nes. Cu celălalt în mâna dreaptă, se așeză pe scaun. Strecură la loc, în sertar, borcanul negru MOCA și borcanul alb ZAHĂR. Își aprinse țigara. Sorbiră
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mai multe reprize de plâns în hohote, ea umpluse un caiet cu asemenea versuri. O făcuse din proprie inițiativă, la simpla aluzie a unor tovarăși mai vechi, care știau că "Tartorul" agreează astfel de creații. Nu mult timp mai încolo, mărunțica cu studii de finanțistă, fu promovată contabila unității. După Revoluție, în virtutea acelei promovări de partid, de odinioară, dar în asentimentul colegilor, care nu-i puneau niciodată la îndoială competența, ajunsese director adjunct economic al societății lor comerciale. Mărunțică, timidă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
făcea nici aia decât normal și protejat. Dar adevărul e că arăta cel mai bine dintre toate fetele pe care Adelin nu apucase să le expedieze În Japonia. Era mult mai frumoasă decât Viviana mea și ceva mai apetisantă decât mărunțica aia cu care Cătă se mozolea pe o canapea. Alexi evaluase bine, țintea sus și acum Încerca ascensiunea pe țigancă, era Îndreptățit, de vreme ce Viviana, rasista dracului, nu-i cedase de mai bine de două ceasuri. M-am gândit că Alexi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
nu! fata vizavi înțelege altceva din zîmbet, lume care închide lumea de tineri, cașectica doarme ghemuită, împinge bocancii negri în tăblia vagonului, nu te-ai descălțat, copita în fierbințeli la cerșetorii de dimineață, cărarea din păr se ține în somn, mărunțica fumează pe culoar, tactic, cu spatele, splendoare maximă de țigară și mobil, mesaj care mă enervează, nu-mi dădeam seama de ce nu răspunde imediat, vorbea cu taică-său la telefon, jumătate de oră, el, care nu vorbește cu taică-său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu stația, indefinibilă nuanța prin definiție, biserica schitului centrul focarului, pinten muntelui ei, pîlc de case denivelate 70-100 m, înecare de brazi, după ieșirea din rai s-au împărțit în om și munte, Livezi-Ciuc colțul rupt în sine canton, stegulețul, mărunțica puloverul pe gît, tunel în semantica lui de avertizare, două ieșiri la verticala lumii, alegeri de crengi pe zăpadă în Republica Brazi, tinerii în discurs bilingv banii, jilip gardul în loc de torent, împlinită cu munți Valea Trotușului, scăzămînt în case, canton
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
legendară a neamului acestuia, oțelit în dureri, care a văzut și îndurat atâtea și atâtea vicisitudini,.. că nimic nu-l mai poate îngrozi. Din mulțimea adunată pe la porți, de frica securității, nimeni nu îndrăznea să facă un pas... O bătrânică, mărunțică, cu fața boțită și frântă de șale, îi ieși în cale cu un cofăel cu apă rece, atunci scoasă din „Fântâna lu’ Păun”, și i-l întinse... „ - Na, Gheorghiță, mămăică-mamă... că, ț’a ci tari săti, mamă..!”. Dar n-apucă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
tipul I și II de flexiune: alb/albă; frumos/frumoasă; adânc/adâncă, studențesc/studențească. Observații: Adjectivele derivate prin sufixul diminutival -el se înscriu în aceeași opoziție dezinențială concomitent cu dezvoltarea unei opoziții la nivelul sufixelor: el/ică: frumușel/frumușică, mărunțel/mărunțică. • -u/-ă; adjective din tipul I de flexiune: amplu/amplă, negru/neagră, triplu/triplă • -e/-ă; adjectivul june/jună Dezinența -ă la singular se impune ca marcă distinctivă absolută a genului feminin: caldă, albastră, triplă, nouă • -Ø/-e; adjective din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
câteva ore. Probabil se duc după cumpărături - presupun eu. Atunci când se duc să-și viziteze copiii, aranjați prin alte localități, ei lipsesc de acasă și câte două-trei săptămâni. Atunci lasă totul în grija lui Christian și a Adinei. Madelaine e mărunțică la trup, dar nu pirpirie. Are, ca și soțul ei, niște trăsături care încă mai păstrează urmele frumuseții de odi- nioară. Eh! când eram noi tineri... Aureolată de aerul anilor adăugați unul peste altul, aceste trăsături o fac și acum
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
vru s-o mănânce. Veverița se rugă: Lasă-mă, lupule, să plec. Lupul îi spuse: Bine, am să te las, dar numai cu condiția să-mi spui de ce voi, veverițele, sunteți atât de vesele." (Lev Tolstoi, Lupul și veverița) (c) "Mărunțica de făptură / Duse, harnică, la gură / O fărâmă de ceva, / Care-acasă trebuia / Așezat în magazie / Pentru iarna ce-o să vie. Un'te duci așa degrabă? Gândul meu mâhnit o-ntreabă, / Încă nu te-ai lămurit / Că greșești și-ai rătăcit
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Te cred, mamă! Te cred! - Gata, mamaie! Eu pregătesc totul: ligheanele cu apă, sarea, lumânarea și... aduc imediat și poza lui Shri Mataji! - Fă, mamă, cum știi tu că trebuie să faci! Mamaia! Mamaia Paraschiva. O femeie bătrână de la țară, mărunțică și puțin adusă de spate, îmbrăcată permanent în negru și îmbrobodită la fel de cernit (conform statutului de vădană respectabilă) și care mai mult își târșâie picioarele prin casă, decât să meargă. Bătrâna nu mai cere nimic de la Dumnezeu pentru sine, căci
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
grup în cerc. Prizele între dansatori sunt multiple: de o mână, de ambele, de mijloc, încrucișat la spate etc. Ritmul este binar sincopat cu formula de bază, ceea ce duce la apariția pașilor săltați, a învârtirilor, piruetelor, bătăilor pe sol etc. Mărunțica este o variație locală a acestui joc, cu diferențe în structura ritmică. Arțăgana reprezintă varianta locală a [[Hațegana|Hațeganei]], fiind jucată de perechi în coloană. Jocul cuprinde două părți, anume o promenadă în jurul spațiului de joc, cu pași lini pe
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]