9,537 matches
-
internațională: Variety: „Aflat la intersecția dintre Blood Simple al fraților Coen și Once Upon a Time în Anatolia, care a făcut senzație la Cannes, debutul lui Mirică aparține unei tradiții de thrillere cinice, aproape nihilistice, în care un motiv relativ mărunt poate lăsa o duzină de morti în bălti de sânge.” Screen Daily: „Regizorul-scenarist Bogdan Mirică vine cu un debut foarte sigur, jonglând cu o mulțime de indicii sinistre și complicități mocnite.” Film Comment: „Într-un Cannes care ne-a prilejuit
„Câini”: cel mai așteptat thriller românesc al anului by http://www.zilesinopti.ro/articole/13400/caini-cel-mai-asteptat-thriller-romanesc-al-anului [Corola-blog/BlogPost/100331_a_101623]
-
noastre, o adevărată artă magică, realizată prin ingineria și designul construcției. Făcând o paranteză, amintesc cât de tare m-au impresionat podurile din Budapesta, care leagă orașul nou de cel vechi - Buda de Pesta, 9 poduri peste Dunăre iluminate. Ploua mărunt în acea seară... Am traversat unul dintre poduri, perpedes, cuprinsă de morbul singurătății, deși nu eram singură... Pășeam pe un drum necunoscut, obligată să nu mă abat de la calea ce ducea pe celălalt mal al Dunării. Pășind greșit, apa neagră
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
cu tot Și-atâtea ifose în tine?! Vii când e vara mai frumoasă, Răcoarea serilor - balsam, Iar floarea nopții e mireasă, Regina ce-mi surâde-n geam. Și eu adorm când luna plină Dansează-n rochia de voal Cu pași mărunți de balerină, În cânt de greieri... ce regal! Acum, ce-aud? Marșuri funebre, Convoi de frunze tremurânde Hălăduind printre tenebre Cu dor de viață sunt flămânde. De ce te-or fi iubind poeții Și te vor muză-n poezie? Tu n-
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
-ar adora, cu ploi cu totși-atâtea ifose în tine?! Vii când e vara mai frumoasă,Răcoarea serilor - balsam, Iar floarea nopții e mireasă,Regina ce-mi surâde-n geam.Și eu adorm când luna plinăDansează-n rochia de voalCu pași mărunți de balerină,În cânt de greieri... ce regal!Acum, ce-aud? Marșuri funebre,Convoi de frunze tremurândeHălăduind printre tenebreCu dor de viață sunt flămânde. De ce te-or fi iubind poețiiși te vor muză-n poezie? Tu n-ai nimic din
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
derdeluș, zurgălăi și săniuțe. Este emoția copilărească a începuturilor. Mă las purtată pe aripa vântului ce valsează cu fulgii de nea, închid ochii, mă las în voia simțurilor... Aud vuind apa mării ce se sparge-n în mii de stropi mărunți și reci. Se aude sirena unui vapor. Deja... și alte vapoare trag sirenele, începe spectacolul cu artificii ca de fiecare An Nou. Marea și-a schimbat culoarea, Cerul e brăzdat de toate culorile Curcubeului... la miezul nopții și în zorii
2013 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Puntea_dintre_ani_2012_2013_floarea_carbune_1357074323.html [Corola-blog/BlogPost/348789_a_350118]
-
răsăritul este mai puternică. Dacă n-ar trebui să ajungem la ultimul anotimp și dacă viața ar rămâne un pururi început, dacă am crede că este firesc să ne bucurăm ca în primele zile ale vieții noastre de cele mai mărunte lucruri fără a ne deforma viziunile pe măsură ce creștem, am descoperi că fericirea nu este doar un concept și că stă în puterile noastre să ne deschidem către tot ceea ce înseamnă spectacolul luminos al lumii. Cu fiecare secundă ce-mi istovește
PRIMUL ANOTIMP de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1432448865.html [Corola-blog/BlogPost/367737_a_369066]
-
în preajma ta Dezbraci sfieli de catifea Mi-alungi de-ndat' tristeți haine Și schimbi o lume pentru mine! Ți-am spus și azi că îmi ești dragă? Mireasă-n gândurile mele Înveșmântată în dantele Țesute-n fir de lacrimă Cu dor mărunt și patimă. Mă înfior și mă-nspăimânt Că ai putea să-mi fugi din gând... Dar ești aici, mereu cu mine, Tu, floarea vieții ce-n stamine Porți mana sufletului meu Prin legământ la Dumnezeu. Referință Bibliografică: Ți-am spus și
ŢI-AM SPUS ŞI AZI CĂ EŞTI FRUMOASĂ? de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1415534976.html [Corola-blog/BlogPost/371519_a_372848]
-
fierbinți. Valul bătea la gleznă, stângul și dreptul schimbau între ele rolul de vânt și de val. Freamătul urca până la genunchi iute, trecea în frison, de la umăr la umăr, valul cuprindea mijlocul, iuți și fierbinți, țipau fulgere și grindina deasa, măruntă, cercul strângea și strângea, cerc ucigaș, omora chiar și-un gând rătăcit, rândunica buimaca, cerc ucigaș, pătimaș. Nici o muzică, niciun vaiet, nici un suspin până ce, pe cer, otravă palida a lunii se topea și pierea.” Adeseori autoarea Mariana Brăescu te trimite
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
Acasa > Literatura > Proza > D E S T I N E . EP. 35 - Autor: Luchy Lucia Publicat în: Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Săptămâna începu cu ploaie măruntă și rece, și o ținu așa aproape toată săptămâna. Din când în când, soarele mai trăgea cu ochiul printre nori, dar pentru scurt timp, pentru că aceștia erau într-un continuu război cu el, erau mulți și denși, câștigând mai întotdeauna
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1465667111.html [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
magistrați corupți și lași instrumentează cazul. Urmează după cum bănuiți confiscarea averii și execuția celui în cauză. Am văzut asta de multe ori și aveam senzația că Roma s-a transformat într-o mare temniță, sau într-o mașinărie care toacă mărunt pe oricine intră în ea, consumându-l sau devorându-l, fără deosebire, fie el om bogat ori sărac, politician ori plebeu, libert, gladiator, sau curtezană sau sclav. Iar noi am scăpat doar grație unei cereri și a unei porunci imperiale
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
ocupă un loc prin DEX ? În primul rând să mă uit în DOOM. Da, există, cu o paranteză pentru probitate. M-am dus să văd și cum era definit în vechiul meu DEX. Aproape un sfert de pagină mare, scris mărunt ca să încapă definiția și link-urile adiacente, despre integritate morală, probitate, corectitudine, demnitate, cinste, toate pentru un cuvânt. Și asta în 1975, când deja, toate astea erau o ,,rara avis” la care nu mai visa nimeni, când principiile de viață
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
Pluta se mișca ușor, însemnând că este un peștișor micuț, însă pescărița mea rata mereu prinderea lui. Ori trăgea înainte de a se înțepa cu botul în cârlig, ori după ce furase momeala. Cert este că acest lucru o enerva și făcea mărunt din buze, semn că nu le spunea nimic măgulitor hoților subacvatici din familia ciprinidelo. Până la urmă, tot a înțepat unul, care se zbatea prin apă când a ridicat fixa. Doamne, ce tărăboi a fost pe baltă! Toată lumea era a ei
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
-a neamului ființă Cu vechi sânge de titan, Este grabnic trebuință De-un sfânt nou, de-un căpitan...! Țara mea din țară dusă Pe la porți cu lacăte, Siluită și supusă Ca o sclavă, iacă-te! Moare-a neamului credință, Azi mărunt, liliputan, Este grabnic trebuință De-un sfânt nou, de-un căpitan...! Țara mea, amară-i fierea Dorului înstrăinat În rușinea și tăcerea Lacrimilor de bărbat. Grea povară-i și sentință Să nu poți să fii oștean, Este grabnic trebuință De-
UN SFÂNT NOU, UN CĂPITAN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Un_sfant_nou_un_capitan_romeo_tarhon_1382601548.html [Corola-blog/BlogPost/347197_a_348526]
-
din Europa care au trecut printr-o școală . Dar să revenim... Mă aflu într-o mașină cu doi prieteni buni. Prin bunăvoința unuia dintre ei Vasile N. stabilit în Brussel în urmă cu 15 ani ne deplasăm spre Waterloo. Plouă mărunt și persistent în această zi de noiembrie, ploaie mocănească -cum se spune pe la noi - și o ceață deasă ne taie din câmpul vizibilității. Trecem prin Pădurea deosebit de îngrijită, curățată de uscături ori arbuști crescuți anapoda, pădure situată la periferia orașului
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Waterloo_elena_armenescu_1357737384.html [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
Se spune ca într-un sat locuiau doi oameni care aveau fermele unul lângă altul. De altfel, acești doi fermieri erau frați și pământul l-au moștenit fiecare de la tatăl lor. Cu timpul însă s-au certat din niște lucruri mărunte și supărați fiind și ambițioși, nu au mai vorbit unul cu celălalt. După câteva săptămâni vitele celui mai tanar au trecut în pășunea celuilalt frate și fratele cel mare nu a mai putut rabdă. Ca să delimiteze terenul dintre ei a
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
prevestitoare de iarnă grea. Cu cocori de pe aripile cărora se scutură și bruma noastră de speranță, atât cât mai rămăsese. Cu nopți din ce în ce mai lungi și cu amărăciunea neputințelor legate de gâtul nostru. Cu întrebările sugerate de rafturile cămărilor goale. Reparații mărunte, curățatul coșului, grija pentru lemnele de foc, tăiatul, adăpostirea lor și retragerea în cea mai călduroasă cameră. Când făceau o casă, bătrânii spuneau de regulă: Să-i lăsăm pe copii în camerele astea mari, iar noi să ne retragem în
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_5_.html [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
să ne retragem în niște camere mai mici. Să nu stăm la un loc cu ei, că nu e bine. Tot la fel gândiseră și gospodarii de la care am cumpărat locuința: își mai adăugaseră o anexă cu alte trei camere mărunte, circa trei metri pe trei metri și jumătate și eu foloseam două din acestea. Plita într-una din camere și soba de teracotă într-alta, astfel că puteam să mă încălzesc pe timpul iernii cu un singur foc. La necesarul meu
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_5_.html [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
de liceean. În clasa mai erau români (B. Missir, viitor ministru, trei Manea, doi frați Goilav, Ilie Lutia s. a.), iar în bancă ședea cu Arthur Hyneck din Botoșani, mai tarziu doctor. Micul Eminovici se înfățișa colegilor săi că un băiețel mărunt și îndesat, foarte curățel, părul mare dat peste ceafa, fruntea lata și ochii mari, umerii obrajilor puțin ieșiți în afară. Cât despre școală, disciplina era foarte serioasă. Elevii n-aveau voie să umble prin cafenele și restaurante, să fumeze sau
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
să le pătrundă cu adevărat în minte. Un student al zilelor noastre înregistrează cunoștințe, dar nu le asimilează; în consecință, aceste cunoștințe nu produc nimic. O ploaie torențială este mult mai puțin folositoare, la vreme de secetă, decât o ploaie măruntă, îndelungată! Dar ne aflăm mereu sub o ploaie torențială - de informații, rapoarte, cunoștințe, discuții etc. Și toate acestea zboară în jurul nostru, fără să rămână în noi, fiind date imediat la o parte de următorul torent.“ El spunea că atunci „când
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
de gelozie” pentru un film prost, căci scene dintr-astea sunt cel mai ușor de realizat de orice regizor: un fel de a dori să fii aleasă de cineva care nu te vrea. Și pentru ce? Numai în mintea oamenilor mărunți la minte, compatibilitatea a doi oameni se poate mărgini doar la sex. Altă fată a reușit însă, dar abia după ce s-a scurs un timp destul de lung, de la așa-zisa „ceartă” a noastră... Și el a simțit atunci că în
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
trezit, avea impresia că are numai doi ochi susținuți de ceva care nu are denumire. Povestea a fost spusă mamei și a sfârșit-o cu promisiunea că nimeni și nimic nu o va determina să mai încerce vreodată. Prin ploaia măruntă și deasă a toamnei, taxiurile treceau unul după altul. Erau încărcate și stropeau pietonii, fără ca șoferii să-și mai întoarcă privirea, pentru a-și vedea isprava făcută. Era pe înserat și toată lumea se grăbea. Un singur taxi, tras pe dreapta
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/fydhhuhhpy_1412315137.html [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
scrie versuri, pot răsfoi un ziar și mai presus de orice pot muncii pentru a nu întinde mâna să cerșesc ajutor de la semeni. Ca poet nu sunt un risipitor al închipuiri mele.Nu sunt un nabab și risipitor al lucrurilor mărunte. Șitiu, Doamne, că poezia a devenit o curiozitate fără curioși. Nu se mai citește, nici măcar poeții între ei nu se mai citesc. Eu, Doamne, mă bucur că mă citesc soția și copii... Însă ea, Poezia, a rămas „doamna artelor”. Îți
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
vede, doar luna pe pervaz, Din negură privești la clipe fericite. Și-ncerci să ți le-aduci de tine mai aproape, Mirosul lor te-mbată, îl ai în nări de-acum, Dar aspre răni în suflet aleargă să-ți îngroape Mărunta-ți fericire, cum praful de pe drum. Rămân îngălbenite, doar file de poveste Din alte vremuri line, din care te-ai desprins, Arar privești la lună, ea pare să te-aștepte Cu stelele cunună, pe cerul necuprins... Referință Bibliografică: Deșertăciune-i
DEŞERTĂCIUNE-I VIAŢA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1478338683.html [Corola-blog/BlogPost/372725_a_374054]
-
de dragoste nonconformistă, alternativă, cu o fată foarte, foarte, foarte, foarte grasă, care nu-și găsește jumătatea, „dar nu înțelegem de ce nu reușește, pentru că noi, bărbații, iubim frumusețea interioară”, nu pe cea de suprafață... Pentru Țapinarii fericirea e „un lucru mărunt, / e o aripă care vibrează, / fericirea-i un lucru mic, / un pitic ce dansează”. Și să nu uit de declarația de dragoste a formației Țapinarii: „Ești nașparile rău”. A fost distractiv, vesel, frumos, a fost o seară Țapinarii sub Tîmpa
“Eşti naşparlie rău”, declaraţie anti-Valetine’s Day by http://www.zilesinopti.ro/articole/89/esti-nasparlie-rau-declaratie-anti-valetines-day-tapinarii [Corola-blog/BlogPost/96853_a_98145]
-
Tipografia româno-francese. Cu totul neașteptat, în 1965 Sorin Ullea primea în dar un exemplar din această istorică gramatică, impecabil păstrată în frumoasa-i legătură originară. Dar la fel de important este și cui a aparținut acest volum. Discret, într-o scriere foarte măruntă și frumoasă, la extremitatea de sus a paginei albe de început din stânga, stă scris: „Ex libris meis elevú din classa Va gimn. T.T. Burada”. Iată și dedicația din 1965, după mai mult de 100 de ani: „30.I. 1965. București
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]