79 matches
-
secundare. Irigarea prin aspersiune este contraindicată în serele sau tarlalele unde s-au semnalat infecții primare. Cercul de plante gazdă al bacteriei este foarte larg, ea parazitând în afară de tomate și ardei, numeroase specii de plante ca : zârna, tutunul, ridichia, cătina, măselarița, păpălau și ciumăfaia. Prevenire și combatere. Întrucât bacterioza se răspândește prin sămânța infectată, se recomandă folosirea de sămânță ce provine din lanuri sănătoase sau sămânță tratată prin cufundare timp de 10 minute în apă caldă la 60șC sau 5 minute
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporii de pe resturile vegetale și prin semințele provenite din fructele parțial atacate (fig.103-c). Ciuperca se poate răspândi cu ușurință în terenurile bogate în humus, cele îngrășate excesiv, în solurile cu lipsă de magneziu și pe diferite plante: cartof, vinete, măselariță, ciumăfaie, mătrăgună. Prevenire și combatere. Tomatele se vor planta în soluri îngrășate echilibrat, fără lipsă de magneziu, curate de buruieni. Solul serelor și solariilor va fi în prealabil dezinfectat termic sau chimic. Măsurile de igienă culturale obligatorii ca: strângerea și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Valeriana simplicifolia, Valeriana tripteris) Familia Dipsacacee. Negina sălbatică (Knautia lungifolia), Floarea văduvii, Sălcioară, Ochiul vacii (Knautia lancifolia, Succisa prtaensis), Șuvara (Dipsacus silvester) Familia Solanacee. Buruiană de dalac (Solanum vulgare, Solanum dulcamara), Floare lină (Solanum nigrum), Iarba codrului, Mătrăgună (Atropa belladonna), Măselariță (Hyoscyamus niger), Laur (Datura stramonium) Familia Scrophulariacee. Hulupan, Dulupan (Verbascum Thapsus), Lipan (Verbascum phlomoides), Iarba neagră (Scropularia alata), Brânca porcului (Scrophularia scopoli, Scrophularia nodosa), Degetariță (Digitalis media, Digitalis grandiflora, Digitalis ambigua), Coada câinelui (Linaria intermedia, Veronica austriaca, Veronica chamedrys), Barză
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
În cazul din urmă, luând un strai în cap, se apleacă asupra unui blid și se inhalează aburii ce se produc turnând vin peste o cărămidă fierbinte pusă pe fundul blidului. - Dureri de dinți. Se vindecă cu aburii fierturii de măselariță ori cu spânz, punânând un firicel din această buruiană în caria dintelui bolnav. Hreanul fiert în vin, mămăliga nesărată, ceaiul făcut din scoarță de stejar amestecat cu piatră acră, zeama de cimbru, ceaiul de cucuruz de brad, ținute câtăva vreme
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o facă. A trebuit însă să-i spun că „este o boală pe care n-am cum s-o tratez“. Scurgerea trecuse deja de la vagin la oase, la vezică și la inimă. Eu mă mărginesc să-i alin durerile cu măselariță și mătrăgună. Din păcate, are cangrene interne din cauza obiceiului de a-și băga căcăreze de oaie în vagin ca să nu rămână însărcinată, drept care medicamentele nu prea mai au efect. Acum își trăiește ultimele clipe, și aproape că nu mai simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
esteticii expresioniste. „Și oameni după garduri se furișă -/bivolii grei când vin de la păscut/ calcă-n asfalt, se culcă sau se pișă,/ cu coarnele-n văzduh ca la-nceput.// Și iarba crește prin podele, prin/ ziduri crăpate, sparge bolovanii,/ și măselarițele cu venin/ s-au nărăvit să biruie cu anii.// Pământul iese-n față, se strecoară,/ crește-n spărturi, se cațără prin zid,/ și, gras, se-ntinde pentru-a doua oară,/ peste asfaltul biruit. [...]/ Pe sticle sparte se prăjesc șopârle,/ din
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
51. Fragariae Fragi 3,25 13,00 52. Farfarae Poddbal 0,60 5,50 53. Fraxini excelsior Frasin 1,00 4,50 54. Fraxini orni Mojdrean 1,00 4,50 55. Hipocastani Castan sălbatic 1,50 6,50 56. Hyosciami Măselarița 2,75 25,00 57. Juniperi gerebelt Ienupăr sitat 1,20 5,00 58. Juglandis Nuc 0,70 5,00 59. Bardanae Brusture 0,70 5,00 60. Castaneae Castan comestibil 1,25 7,00 61. Convallariae Lăcrămioare 1,20
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
în gîndirea satului tradițional, despre felul în care satul își compune, imaginar, propria hartă. Mai povestește cartea lui Andrei Oișteanu despre balaur și solomonar, despre labirint și legenda Sfîntului Gheorghe, despre ritualurile ciudate ale vechilor fabricanți de cărămizi, despre mătrăgună, măselariță, muscariță și alte plante cu nume asemenea folosite ca narcotice. Ordine și Haos e o carte despre graiul îngerilor și despre felul în care, în colinde, Cosmosul învinge Haosul. Voi exagera doar puțin: cartea se citește cu plăcerea lecturii unui
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
și-și întinseseră corturile într-un asemenea loc. Cu mintea înfierbântată de flăcăruia libertății și cu picioarele încinse în cizmele cu carâmb, Vladimirescu trebuie să fi adulmecat un fel de ordine celestă care sălășluia pe câmpurile alea pline de ciulini, măselariță și coada-șoricelului, de unde câinii Bucuresciilor se auzeau lătrând până-n zori. Eu sigur am simțit ceva în genul ăsta, chiar dacă, la un secol și jumătate distanță, dincolo de Răzoare, bălăriile mai creșteau doar în spațiile verzi dintre blocuri, în crăpăturile asfaltului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
prețioase informații (unele dintre ele rar atestate sau complet dispărute din alte categorii de folclor) privind arhaica mentalitate populară românească. VII. Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean. Utilizarea cu caracter religios și magico- ritual a plantelor psihotrope 1. Mătrăguna, măselarița și muscarița în anul 1988, în Revista de istorie și teorie literară (nr. 3-4, 1988), la rubrica Mythos & Logos, pe care o coordonam în anii ’80, au fost publicate două lucrări inedite despre mătrăgună, aparținând lui Simeon Florea Marian (1
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
plantelor narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean. Am folosit mărturii istorice și folclorice, urmărind fenomenul din Antichitate până în epoca modernă și interesându- mă de utilizarea drogurilor de către populația autohtonă, mai ales în scopuri magico-rituale și religioase. Prezentul capitol, intitulat „Mătrăguna, măselarița și muscarița”, este o formă revizuită și extinsă a studiului publicat în 1988. Interesul lui Mircea Eliade pentru mătrăgună și farmacopeea populară s-a manifestat încă înainte de plecarea sa în Orient. El și-a decupat cu grijă articolul despre legendele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și să fie astfel „mai frumoase”. Obiceiul era probabil foarte la modă, odată ce a generat denumirea plantei : belladonna. Virtuțile psihotrope ale mătrăgunei erau cunoscute în Antichitate (cf. Dioscoride și Plinius cel Bătrân). Amestecat sau nu cu opium și suc de măselariță, sucul de mătrăgună era folosit ca anestezic în timpul intervențiilor chirurgicale, din Antichitate până dincolo de Evul Mediu (33). Dar mătrăguna era folosită și ca analgezic, ca afrodiziac („Mătră- gună,/ Doamnă bună,/ Mărită-mă-n astă lună,/ Nu te iau de bolunzit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
folosite diverse alte plante care conțin substanțe toxice și psihotrope : laur sau ciumăfaie (Datura stramonium) (36), odolean (Valeriana officinalis), mac (Papaver somniferum), mutulică sau mătrăgună mică (Scopolia carniolica), omag (Aconitum tauricum), avrămeasă sau veninariță (Gratiola officinalis), cornul- -secarei (Claviceps purpurea), măselariță (Hyoscyamus niger), talpa- - gâștei (Leonurus cardiaca), mutătoare (Bryonia alba), cucută (Cicuta virosa) ș.a. Despre ultimele patru știm că erau folosite de către daci, din lucrările lui Dioscoride (De materia medica, secolul I e.n.) și Pseudo-Apuleius (De medicaminibus herbarum, circa secolul al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
gâștei (Leonurus cardiaca), mutătoare (Bryonia alba), cucută (Cicuta virosa) ș.a. Despre ultimele patru știm că erau folosite de către daci, din lucrările lui Dioscoride (De materia medica, secolul I e.n.) și Pseudo-Apuleius (De medicaminibus herbarum, circa secolul al II-lea e.n.). Măselarița este o plantă toxico-halucinogenă din aceeași familie, Solanaceae, cu mătrăguna. Conținând aceiași alcaloizi și fiind folosită ca un puternic somnifer și analgezic (prin inhalarea fumului produs de semințele ei, aruncate pe cărbuni aprinși), măse- larița a fost, în cadrul medicinei populare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
această plantă, numind-o dielleina (cf. Dioscoride) sau dielina (cf. Pseudo- Apuleius). Dioscoride, de pildă, susține că această plantă provoacă nebunie și somn profund, fiind greu de folosit (84, p. 175). Plinius cel Bătrân descrie trei varietăți ale plantei hyoscyamus (măselariță). „Toate trei - spune el - provoacă nebunie și amețeli la cap.” Dizolvată sau nu în vin, măselarița „tulbură mintea și se suie la cap” (Naturalis historia, XXV, 35-37) (38, pp. 207-208). Efectul delirogen al plantei este sugerat și de numele ei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că această plantă provoacă nebunie și somn profund, fiind greu de folosit (84, p. 175). Plinius cel Bătrân descrie trei varietăți ale plantei hyoscyamus (măselariță). „Toate trei - spune el - provoacă nebunie și amețeli la cap.” Dizolvată sau nu în vin, măselarița „tulbură mintea și se suie la cap” (Naturalis historia, XXV, 35-37) (38, pp. 207-208). Efectul delirogen al plantei este sugerat și de numele ei. Plinius spune că romanii numesc măselarița altercum/alterculum (probabil, „care provoacă ceartă, altercație”), iar Dioscoride susține
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nebunie și amețeli la cap.” Dizolvată sau nu în vin, măselarița „tulbură mintea și se suie la cap” (Naturalis historia, XXV, 35-37) (38, pp. 207-208). Efectul delirogen al plantei este sugerat și de numele ei. Plinius spune că romanii numesc măselarița altercum/alterculum (probabil, „care provoacă ceartă, altercație”), iar Dioscoride susține că numele ei popular este insana (demență, sminteală). Similar este numită până astăzi de țăranii români (nebunariță) și de cei unguri (bolonditó = „care te înnebunește”). La fel este denumită în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
similar la „româncele din Banat” (6). Ernst Jünger a vorbit și el despre obiceiul vechilor germani, care a supraviețuit „până în epoca modernă”, de a adăuga în bere diverse ingrediente psihotrope, „de multe ori dubioase și interzise”. „Mai ales, este pomenită măselarița, utilizată și la alifiile vrăjitoarelor”, a conchis Jünger (27, p. 147). Este o practică atestată din Antichitate. În secolul I e.n., autorul roman Sextus Iulius Frontinus scria în Stratagemata despre folosirea vinului „amestecat cu mandragoră, plantă a cărei putere o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cântec din folclorul transilvănean. Zicătoarea populară „a semăna neghină” înseamnă „a provoca discordie”. Nu întâmplător numele grecesc al plantei, zizania, a intrat în limba română în forma zâzanie (sau chiar zizanie), cu sensul de „ceartă, neîn- țelegere”. Numele latinesc al măselariței (altercum, după Plinius) se aseamănă semantic cu numele greco-românesc al neghinei (zâzanie). Consumate fără măsură, ambele plante psihotrope provoacă ceartă, altercație, zâzanie. în unele documente din prima jumătate a secolului al XIX-lea se interzicea consumul de pâine de grâu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de holeră, Episcopia Ortodoxă din Vârșeț (Banatul de Sud) cerea românilor, printr-o circulară, să nu mănânce „pâne necoaptă bine”, făcută din „bucate [= grâne] crude, cu săcară și cu neghină amestecate” (55). Nu numai consumul involuntar de neghină și de măselariță produce ceartă și nervozitate în cadrul comunității, ci și consumul de mătrăgună. Într-o scrisoare din 1973, cunoscutul istoric al creștinismului Jaroslav Pelikan (1923-2006) îi comunica lui Mircea Eliade că, în slovacă (limba tatălui său), în limbaj popular, cuvântul mandragora a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
active, Cannabis sativa, folosită ca plantă textilă. „Tracii își fac din cânepă haine”, scria Herodot (Istorii, IV, 74). S-ar putea deci ca în relatările lui Pomponius Mela și Solinus să fie vorba de o altă specie vegetală, de exemplu măselarița. Există și o altă teorie printre etnobotaniști : Cannabis indica și Cannabis sativa ar fi aceeași specie de plantă, doar că, crescând în condiții climaterice diferite, se dezvoltă diferit, producând fie mai multă substanță psihotropă, fie mai multă fibră textilă. Arion
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aruncau semințe de cânepă (Cannabis sativa) al căror fum era inhalat de bolnav cu capul acoperit cu un ștergar (87 ; 86 ; 88, pp. 60-62). La fel se proceda în Moldova începutului de secol XIX „pentru durerea măsălilor”, cu semințe de măselariță (Hyoscyamus niger) (37 și 89). Sau, într-o altă formulare : „Cu măselariță se afumă pentru durere de măsele” (155, p. 337). în satele românești se afuma cu ciumăfaie uscată sau cu semințe de ciumăfaie (Datura stramonium) când erau epidemii de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bolnav cu capul acoperit cu un ștergar (87 ; 86 ; 88, pp. 60-62). La fel se proceda în Moldova începutului de secol XIX „pentru durerea măsălilor”, cu semințe de măselariță (Hyoscyamus niger) (37 și 89). Sau, într-o altă formulare : „Cu măselariță se afumă pentru durere de măsele” (155, p. 337). în satele românești se afuma cu ciumăfaie uscată sau cu semințe de ciumăfaie (Datura stramonium) când erau epidemii de ciumă (de aici și numele popular al plantei) (85, pp. 45-125 ; 13
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în accesele de astm (înec) cu tuse înecăcioasă. Se pun prafurile pe o farfurioară, clădite ca o grămăjoară, și li se dă foc. Ele ard și, deasupra lor, cu gura deschisă stă bolnavul, sorbind în piept fumul. Cu fum de măselariță se afumă cei ce au dureri de măsele (254, p. 99). în zona Munților Apuseni și în zona Muscelului, pentru alinarea durerilor la naștere se bea ceai de semințe de cânepă (90, p. 8 ; 17, p. 72), iar în Oltenia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zeului Dionysos beau vin amestecat cu iederă. Starea celor care beau acest amestec - notează scriitorul grec - „nu poate fi numită beție”, cum e cea provocată doar de vin, ci este „o tulburare, o uluire a spiritului, asemenea celei produse de măselariță [Hyoscyamus niger ] și de alte plante care provoacă un soi de furie” (Quaestiones conviviales, III, 2). „Dionysos putea fi beat fără ca totuși să semene cu oamenii beți”, își nota Mircea Eliade în jurnal în toamna anului 1942 (22, p. 148
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]