328 matches
-
ceea ce mă înconjura: în expresiile și pozițiile spectatorilor, în rampa ascendentă a podului, în direcțiile de zbor ale aeronavelor ce se ridicau de pe pistele îndepărtate ale aeroportului. Tânăra femeie fu scoasă cu grijă din mașină de un bărbat cu piele măslinie îmbrăcat în uniforma albastru-întunecat a unui pilot arab de avion. Un fir subțire de urină se prelingea inconștient printre picioarele femeii, scurgându-se pe asfalt. Pilotul o ținea protector de umeri. Stând lângă mașinile lor, spectatorii urmăreau cum se forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
iubim pe străini, avem motivele noastre. Gurile indienilor se deschid într-un suspin lent, guri cu dinți rari, fără gingii, de bătrânețe decrepită, de schelete. Există un portret pe care l-am văzut, pe când treceam prin a doua curte, fotografia măslinie a unui tânăr, cu coroane de flori în jur și luminată de o candelă cu ulei. — Și mortul acela din portret are aerul familiei... îi spun Anacletei. Acela este Faustino Higueras, Dumnezeu să-l aibă în paza sfinților săi arhangheli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
scriitori până când a fost prea târziu să mai fim altceva decât victimele lui. 1 Autobuzul trage pe dreapta la colțul străzii unde ne-am înțeles să aștepte Tovarășa Lătrău, și ea stă acolo îmbrăcată într-o jachetă militară de un măsliniu închis și pantaloni largi de camuflaj, suflecați deasupra cizmelor de infanterie. Cu câte-o valiză de fiecare parte. Cu bereta neagră trasă pe frunte, ar putea fi oricine. - Regula era... spune Sfântul Fără-Mațe la microfonul care atârnă deasupra volanului. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
neagră trasă pe frunte, ar putea fi oricine. - Regula era... spune Sfântul Fără-Mațe la microfonul care atârnă deasupra volanului. Și Tovarășa Lătrău spune „Bine”. Se apleacă să scoată eticheta de pe una din valize. Tovarășa Lătrău vâră eticheta în buzunarul ei măsliniu, apoi ia cealaltă valiză și urcă în autocar. Valiza orfană rămâne abandonată, singură pe trotuar, și Tovarășa Lătrău se așază și spune: — OK. Spune: Dă-i drumul. Cu toții lăsaserăm bilete cu explicații în dimineața aia. În zori. Strecurându-ne în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
retragă pentru a-și aprinde o țigară. În anonimatul locului ei, Luana putea să-l analizeze pe îndelete. Era înalt, suplu și îmbrăcat cu cele mai șic haine pe care le văzuse. Avea un chip de un exotism năucitor. Piele măslinie și catifelată, ochi verzi, cutremurător de frumoși, în colțul buzelor un zâmbet de copil alintat, o copie naturală și inconștientă a surâsului Elvis Presley. Luana înțelese de ce stârnise acest băiat o așa furtună de sentimente. Inima Luanei tresări așa cum o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
iar eu am încuviințat, așezându-mă lângă ea și întinzându-i o conservă. Ți-a dat vreo idee de unde-ar fi putut să apară aia? M-am uitat peste ape. Insula se ridica ca un uriaș os bătut de vreme, măslinie și cafenie, de culoarea soldățeilor de plastic. Mai era ceva în privința ei, un soi de mâncărime mentală provocată de felul în care arăta, forma ei, ceva ce nu reușeam să... Hei, făcu Scout. — Scuze, am zis, limpezindu-mi mintea, încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de la importanta operație de „jămălțuire” a oalelor, totdeauna personal făcută, afișând o mirare ciudată la care se adăuga o neplăcută și ușoară surprindere produsă de această vizită neanunțată și prevestitoare de nimic pozitiv. O fată cu păr negru și față măslinie, grațioasă și supusă, lua cu multă Îndemânare și delicatețe oalele trecute prin faza de „roș“ (mai fuseseră arse odată) și le așeza -cu viteză mărită, totuși, semn că făcea des această operație În stânga meșterului, „la Îndămânî”, așa cum ar spune Ghiorghi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ce fac eu! Aneta s-a ridicat ușor, purta o rochiță din deftină Înflorată, flori roșii pe fond alb, până sub genunchi și strânsă În talie cu un cordon cu fundiță pe partea dreaptă. Fața sa prelungă și cu ten măsliniu catifelat, ochi mari și negri, contrastau cu verdele negru al Cociobenii, o pată de culoare frumoasă În sălbăticia dealurilor și râpilor din marginea frumoasei păduri domnești. Soarele Își trimitea căldura și lumina sa bine cuvântată peste Jdogina cu arborii cei
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
rochiță nouă și Îi șoptea discret să nu audă mătușă-sa despre un om tânăr și bogat, frumos dar care „cicî ar ave un beteșug nic-nic”, cu casă și pământ În alt sat mai Îndepărtat, doi ochi negri, o față măslinie și lucioasă, un păr cârlionțat și pieptănat În inele și mai ales un zâmbet poznaș Îl priveau direct și cu mare intensitate pe Va, ceva Între surpriză, invitație și uimire parcă spunând: De ce nu mă săruți, nu vezi că-s
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
care semănă la contur cu „ganu’” din tren o făcu pe viteaza Ochenoaie să intre În panică, să sufle din ce În ce mai greu, să ocolească pe după clădirile micuței halte de cale ferată, cu gândul de a reuși să nu fie văzută de „măsliniul” ei dușman. S-au oprit, Mamaia a privit nepotul cu bucurie și răspundere, s-a liniștit, iar recunoscutul ei simț de orientare, experiența unor Întâmplări și situații grele a condus-o către soluții eficiente și pe itinerarii numai de ea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
aibă în atenție adevărul adevărat că, din noaptea aceea de sfârșit de vară, nimeni nu a mai aflat vreo veste despre Iosefina, dispărută fără urmă din viața celor apropiați. Micuțul negru El este Thomas John, nimeni altul decât un băiețel măsliniu din America ce a crescut până către doisprezece ani pe o plantație de bumbac din Texas. Cât despre școală, nici pomeneală, pentru că mama îl lăsa acasă cu cei mici, doi frățiori și o surioară, în timp ce ea împreună cu cei mari, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
gata cu declarația lui de potențial mire, mărturisindu-mi că vrea să mă ia de soție. Am râs de-am crezut că voi provoca un cutremur de proporții pe Little Cayman. Vai, Majed, și a câta soție voi fi? Tonul măsliniu al înaltei fețe arăbești s-a mai întunecat puțin, motiv pentru care mi-a spus că oamenii lui mi-au refăcut integral CV-ul, așa că avea știință despre faptul că sunt fostă soție de violonist celebru. Pentru că în lumea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
direct în poșetă. Iar apoi încheie convorbirea, scoate firul din ureche, scoate telefonul mobil din poșetă, îl închide, îl înfige în nisipul nevăzut de vorbe pe care tocmai le-a deșertat și trage conștiincios fermoarul. Imaginea unui tânăr cu ten măsliniu care citește preocupat din manualul de învățare a limbii olandeze pentru străini și roade capătul creionului ca pe o bomboană gumată. Tânărul scoate tot timpul creionul din gură și subliniază cuvinte. Apoi pune pentru o clipă cartea pe genunchi, întoarce
Dubravka Ugrešic - Ministerul durerii by Octavia Ne () [Corola-journal/Journalistic/6023_a_7348]
-
spuse el, „voi înălța capul să cânt psalmul izbăvirii: Tu, acoperiș și scăpare a mea, Doamne...” Bucuria nu încăpea în inima lui; se revărsa în afară; înainta în lumina dulce a zorilor de zi, în marea milă a lui Dumnezeu - măslinii, viile, semănăturile - și psalmul bucuriei țâșnea din rărunchii lui și voia să urce la cer. Săltă capul, deschidea gura, însă pe neașteptate suflarea i se tăie; auzi în clipa aceea clar în urma lui alergând cele două tălpi; micșoră pasul, trase
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
urbane, Dar în spate lor, se auzeau voci răgușite, provinciale, Descompuse de nesomn. Întâlnirile acestea erau mai mult întâmplătoare, Nu cred că erau puse la cale de amanții Din orașul iubirii - un oraș zidit În numele dragostei. Așa o văd acum: Măslinie, cu dinți albi, într-o rochie de vară Cu dungi verzi și albe, și nelipsita bobiță De aur din ochi. Așa am purtat-o cu mine Ani și ani de zile. Ochiul aștepta! Apoi în alt oraș, în același aer
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
nu se încadrează în contextul pythagoreic al grupului, care îl are în centru pe bătrânul Pythagoras. Nu la urmă, reprezentările renascentiste și antice ale femeilor din Egiptul greco-roman dovedesc că Hypatia din Alexandria trebuia figurata cu păr negru și ten măsliniu, nu bălaie și cu ten alb că personajul lui Rafael. În opinia noastră, tânărul cu figură sacerdotala, radiind armonia interioară a epoptului antic, nu poate fi decât imaginea din mentalul colectiv renascentist a primului autor al străvechii filosofii: Zamolxis, tânărul
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
noi venim cu curățenia generală. Bosniaci, croați, sârbi, sloveni, căști albastre din țările ONU și mai știu eu cine altcineva, toți încearcă să facă lumină în haosul ăsta. Împușcăturile au durat doar treisprezece minute. Am cronometrat pe ceasul cu curea măslinie pe care l-am cumpărat de la magazinul militar înainte să plec spre Europa. După jumătate de oră, s-au potolit lucrurile, dar înaintăm greu pentru că inginerii caută mine pe șosea. E procedură standard. Căpitanul însărcinat cu transportul, cel care conduce
Joseph Daniel Haske: În bătaia puștii by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Journalistic/3768_a_5093]
-
o biserică pe plan dreptunghiular fără turle. turnul clopotnița adăugat probabil de Mircea o apropie de monumentele de la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului următor și de arhitectură din voievodatul valah. discurile smăltuite în cafeniu închis și verde măsliniu împodobesc fațadele monumentului că și în cazul bisericilor Cozia, Sfântă Treime din Siret și al celor de pe litoralul pontic de la Cetatea Albă. în plus, acest tip cromatoplastic este tributar secolului al XIII-lea din Peninsulă Balcanică, de la Târnovo și Mesembria
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
popular prefăcându-l în curcubeu de metanie, convertindu-l apoi în pioșenia psalmului. Când gându-i deschide miezul de noapte, șoapta-i pe furiș i se cuibărește-n patima poeziei. La Crucea Ta am stat îngenuncheați, / când înfloreau în Ghetsimani măslinii, /să-ți sărutăm și rănile și spinii, /de patimile Tale luminați. /Iisuse blând, iertați-s asasinii /deși, de veacuri, sunt stigmatizați, /călăii sunt puternici și bogați, /noi am cules doar caznele,, ciulinii. N-am căutat petreceri sau plăcere, /am înfruntat
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
le poate fi de ajutor. Furnicile se grăbesc să strângă hrană, de prisosință să aibă peste iarnă. Greierii, de jale cântă trist și prelung prin toamnă târzie, în al serii amurg. În brațe răsfirate, Cerul plumburiu cuprinde Pământul cu tenu-i măsliniu. Pe creștet sărută copacii desfrunziți, de cald să le țină, cât timp sunt desfrunziți. Cu vinu-n pahare curge dor de viață, din toamnă-n primăvară ducând speranță pentru natura ce intră-n hibernare. Că, doar viața omului e trecătoare! FRUNZE
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
țiganul. De-aceea fie-vă milă de bătrânețile mele și trageți-mi câteva, că-mi plâng puradeii de foame. — Omu’ are dreptate, că doar creștini suntem - zise plin de milă Barzovie-Vodă și se apropie, lovi ușor cu vârful degetelor fața măslinie a celui din jilț, apoi lăsă să cadă în comanacul de lângă jilț un galben. Urmă tăcutul Broanteș, care nu vru să dea, însă lăsă și el un galben. — Pot să dau eu în locul lui? - zise țigăncușa Cosette. — Poți, fata moșului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de metri, din el coborâră doi bărbați, iar un al treilea rămase înăuntru, pe locul pilotului. Cei ce coborâseră nu erau militari, nici polițiști, și se vedea clar că cel puțin unul din ei, blond și slab, era european. Celălalt, măsliniu și cu părul creț, putea fi foarte bine un nord-african. Le studie cu atenție chipurile, văzu că se apropie să verifice dacă era cineva în mașini; se uitară apoi la puț, scoaseră apă, o mirosiră și-și înmuiară vârful degetului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
o avea cu Judith, ignorându-mă complet. Fără discuție că un simplu angajat nu-i stârnea deloc atenția. în orice caz, Catherine Hammond a purtat o discuție politicoasă cu mine. Era extrem de frumoasă; înaltă și slabă, foarte slabă, cu pielea măslinie și cu o pereche de ochi fascinanți, migdalați, de un gri deschis. Avea pomeții pronunțați, iar sub ei se făceau niște găuri abisale. Părul, castaniu și tuns scurt, era ușor îndepărtat de față. Era îngrijită cu un maxim de simplitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
asupra mea, singura chestie din tot corpul care i se mișca. Avea niște ochi extraordinari: plini de o ură furioasă, un resentiment teribil, pe care, ca mai toată treaba asta murdară, nu îl pricepeam. Ochii ei gri contrastau cu pielea măslinie, părând două raze de ură. în momentul ăla m-ar fi omorât dacă ar fi putut. Clifford Hammond s-a dat la o parte ca să-mi facă loc, evitând ostentativ orice contact cu mine. Mai, mai că mă așteptam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
sens au? Întrebă poetul, trecându-și degetul peste incizii. - Eu nu, dar servitorul meu, da. Știe să citească scrierea părinților lui. Mecanicul se Îndepărtă pentru scurt timp, după care reveni Însoțit de un tânăr de o statură mijlocie, cu pielea măslinie și cu trăsăturile ascuțite ale cuiva chinuit de foame și de ranchiună. - El e Amid, capturat În largul coastei egiptene. L-am salvat de la vâsle când am descoperit că se pricepea la prelucrarea metalelor. Dar nu știu dacă Îmi poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]