414 matches
-
icoana cea mai fidelă a diverselor ipostazieri ale principiului feminin, de la zână la cotoroanță. Ca mai toate astrele nopții, ea are un potențial malefic recunoscut. Nu doar sabatul, ci și vrăjile erotice se performau în nopțile cu lună plină (culesul mătrăgunei descris în detaliu de Mircea Eliade ar putea fi o bună ilustrare a fenomenului) și tot noaptea vine Zburătorul aducător de dezordine existențială. Conform tradiției folclorice românești, luna plină sporește puterile vrăjitoarelor, în vreme ce asupra celorlalți oameni are efecte negative, de la
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
ca sufl etul să-ți chinui, Ci spre-a-ți salva moșia și a-ți urma destinul Pe un pământ pe care doar tu ai fost stăpânul. La vremuri de restriște când buciumul răsună Refuză să mai guști cupa cu mătrăgună, Ce zilnic ți-o oferă gloate de buni amici Ce sunt bine plătite de sfinții venetici. Continuă cu versul, schimbă-ți însă Fecioara Ce-arată ca o babă când ție-ți arde țara Căci bogătașii lumii cu armele în dinți
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_chemarea_la_judecata_virgil_ciuca_1342944735.html [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
Tirol - Te-ai dat cu ei, curios să asiști - Preludiu crimei fără legic rol! Când acuzam sistemul de teroare Că-ncalcă legi și datina străbună, Ai fost surprins, tu n-ai avut chemare Să lupți, să-nveți să bei și mătrăgună. Când m-ai lovit ai fost mândru de tine, Că sânge nu curgea, te-ai buimăcit! Eu îl vindeam ca tu să ai o pâine În vremurile când te-am ocrotit. Eu nu te judec și nici nu te cert
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_chemarea_la_judecata_virgil_ciuca_1342944735.html [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
sosit Pessoa, a sosit, în sfârșit, Primăvara”, ci și de la percepția cititorului citind-o, dincolo de plăcerea lecturii: Cu lacrimile ploii vestească-mă lăcusta, c-am urgisit psaltirea și ființa, iar din adâncul slovei adormite n-a mai rămas durută, imberba mătrăgună, ucisă, nici căința...” (N.B. Da, ai dreptate, Prietene: „A simți înseamnă a nu fi atent!”). Acest florilegiu grupeză, în spațiul celor 735 de pagini, poeme în selecția autorului, din cele 17 cărți publicate până acum: HOHOTUL APELOR (1975), PRIVIND ÎN
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea by http://revistaderecenzii.ro/radiografii-lirice-cronica-de-prof-dr-nicoleta-milea/ [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
vor căsători în cel mai scurt timp. Dis - de - dimineață, înainte de a se scutură roua, fetele mergeau pe furiș în pădure, în locuri ferite și îndepărtate, "până acolo unde nu se auzeau lătratul câinilor și cântatul cocoșilor", pentru a culege mătrăguna și năvalnic, pe care le aduceau acasă și le puneau în pod sau sub streașina, în credința că aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați. Obiceiul păstra ceva din solemnitatea ceremoniala a marilor rituri: fetele își luau traista și
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
un joc cu semnificații magice, mâncau colacul, stropeau cu vin locul din care recoltaseră plantele și abia apoi se întorceau acasă purtând un steag, numit pe alocurea struț, confecționat din ramuri de copac împodobite cu panglici multicolore. Ce rol are mătrăguna recoltata de Sf Gheorghe în ritualul fetelor Mătrăguna recoltata acum era păstrată peste an pentru a fi folosită la vindecarea unor bolii sau la practicarea vrăjilor de măritiș pentru fetele urâte sau bătrâne, a vrăjilor pentru îmbogățire și câștigare a
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
cu vin locul din care recoltaseră plantele și abia apoi se întorceau acasă purtând un steag, numit pe alocurea struț, confecționat din ramuri de copac împodobite cu panglici multicolore. Ce rol are mătrăguna recoltata de Sf Gheorghe în ritualul fetelor Mătrăguna recoltata acum era păstrată peste an pentru a fi folosită la vindecarea unor bolii sau la practicarea vrăjilor de măritiș pentru fetele urâte sau bătrâne, a vrăjilor pentru îmbogățire și câștigare a faimei sau a celor de înmulțire a laptelui
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
era păstrată peste an pentru a fi folosită la vindecarea unor bolii sau la practicarea vrăjilor de măritiș pentru fetele urâte sau bătrâne, a vrăjilor pentru îmbogățire și câștigare a faimei sau a celor de înmulțire a laptelui la vaci. Mătrăguna putea să provoace și nenorocire, sărăcie, urâțenie, nebunie sau moarte, în funcție de modul cum era folosită, de riturile sau vrăjile în care era uzitata sau în funcție de actul care-i declanșa puterea. Flăcăii, pentru a nu rămâne mai prejos decât fetele, căutau
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
măiastră, reia naiul care plânge odată cu fiul cel departe de casa părintească: „Maică, măiculița mea!.../ Pâinea, miere, de-ar avea,/ Apa vin de s-ar făcea.../ Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună,/ Gustul lor e mătrăgună./ Amară pâine manâncă,/ Dorul de țară-l usucă... Dor și numai dor!/ Jalea și plânsu-l îneaca, / E cuc singurel pe creacă -/ Sete-i e și n-are apă.../ N-auzi vorbă de român,/ Și te simți mereu străin./ Spune-o
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În marea Lui iubire, Domnul Presară maci peste câmpii Și pe ogor revarsă rodul, Iar omului îi dă copii. Iar macul de iubire, roșu, Îmbrățișează mătrăguna, Ogoru-n brațe îi primește, Căci pentru el sunt toate... una. Dar între oameni de privim, Nu e nimic ca prin ogoare, Căci toți mai buni ne socotim Ca cel de lângă noi, se pare... În marea Sa iubire, Domnul Ne dăruiește
EU VREAU, EU POT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1476902996.html [Corola-blog/BlogPost/382242_a_383571]
-
de urmași. Îi tot auzi vorbind pe unii, Că un copil nu-i tocmai bun... Că viața ar fi mult mai simplă, De-ar fi să-l lași să moară-acum... Dar cine spune că ești macul? Și eu sunt sigur mătrăguna? Căci amândoi ne ducem veacul, Și când muri-vom, vom fi una!! EU spun atât: EU vreau și pot! Și sunt la fel de bun ca alții! Cât ești de bun, eu nu socot! Și nu-ndrăznesc să-mi judec frații! Iar
EU VREAU, EU POT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1476902996.html [Corola-blog/BlogPost/382242_a_383571]
-
vom fi una!! EU spun atât: EU vreau și pot! Și sunt la fel de bun ca alții! Cât ești de bun, eu nu socot! Și nu-ndrăznesc să-mi judec frații! Iar în ogorul sfânt se pare Că suntem maci și mătrăguni... Dar Dumnnezeu făr să clipească Ne socotește pe toți buni! De-aceea spun că vreau și pot! Și sunt la fel de bun ca alții! Cât ești de bun eu nu socot! Căci nu-ndrăznesc să-mi judec frații!! Referință Bibliografică: EU
EU VREAU, EU POT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1476902996.html [Corola-blog/BlogPost/382242_a_383571]
-
poatele bolnav, prea mă arde lunecușul, prea mi-e urcușul gângav. M-am cuplat la fus bătrân, al bunicii din poveste care tors-a neîncetat ani întregi pânze modeste pentru fata nemurita, dar răpusa de somn greu, de o zână, mătrăguna, cu tupeu de Dumnezeu, Fusul meu, orar, sfârâie în vara de se-ncinge tot, se răcește apoi, surd mi-l spală toamnă, cu suspin-hohot, cănd cade ninsoarea, blând se stinge încet torsu-i lenevos că la ușă, acuma, bate disperat
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1468391433.html [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
urăște Mânecile dimineața sunt călcate De frigul impactului cu lumina. Iubirea mă scuipă din vârf de tulpină Cu vorbe dulci Și haina rămâne ne spălată Răutatea îmi șterge bocancii Cu care intrasem în cearceaful dragostei, Iubirea îmi face salată Din mătrăgună Răutatea mă-jură de lună. Imi iau zilele în dinți Și mă întorc la părinți Așa mi s-a pus pata, De le-am lăsat pe toate, Rămânând poet cu poezi nepublicate Și fecior de bani gata. Al.Florin ȚENE
ÎNTRE IUBIRE ŞI RĂUTATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Intre_iubire_si_rautate.html [Corola-blog/BlogPost/359548_a_360877]
-
să li se vorbească cu dumneavoastră (e prea distant, e rece - să plâng ei) și invocă tot mai des pornirea lor irepresibilă pentru „tot ce e natural”. Exasperat, a întrebat la un moment dat o astfel de persoană: Dar cu mătrăgună ați încercat? E cea mai naturală... După cum subliniază Taylor, această cultură a autenticității, prin mutarea reperelor normative din societate înspre individ, constituie o extraordinară descătușare de creativitate, de care beneficiază întreaga societate, nu doar individul. Problema cu acest „I did
Corpul autentic și cultul său de piață by https://republica.ro/corpul-autentic-si-cultul-sau-de-piata [Corola-blog/BlogPost/338369_a_339698]
-
flacără nu ajunge la stele, Am văzut morminte care umblau pe stradă, Aud un râs pe scări, o fi râsul iubitei? O fată suavă se făcu otravă, ca-n basmele cu pogonici, Pentru cei mici, erai bună, te-ai făcut mătrăgună, Altfel e umbletul, portul, Îmi duc în mine și mortul. ******************************, Floarea de lotus și-a deschis petalele De un alb orbitor, La fel ca femeile care știu să iubească, știu să respingă ura prostească, știu să aducă alinare celor străbătuți
FLOARE DE LOTUS de BORIS MEHR în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Floare_de_lotus_boris_mehr_1364379000.html [Corola-blog/BlogPost/345451_a_346780]
-
frumoasă prezentare ne-a făcut istoricul Marian Ștefan, bucureștean prin adopție, însă tot ialomițean de-al nostru, unchiul deja celebrului violonist Valentin Albeșteanu. Pe mine m-a numit „sarea și piperul Helis-ului”. Îi mulțumesc pentru indulgență. Eu aș fi zis „mătrăguna Helisului”. „Prielnică este lumina mărețului astru pentru întinsa câmpie și pentru artiștii născuți și trăitori în ea. Plini de lumină în priviri au venit acești crainici ai artei ialomițene la Palatul Suțu, la București adică. Toți se bucură de notorietate
POEŢI DIN „ZODIA HELIS” PRIN „CÂMPIILE VERTICALE” ALE PICTORULUI VALERIU STOICA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poeti_din_zodia_helis_prin_ca_florentina_loredana_dalian_1358500014.html [Corola-blog/BlogPost/348863_a_350192]
-
lan de vise Pândind grăuntele de dor de bine Atunci când bat timid la uși închise Și-s nevoiți s-apuce căi străine. O țară-n care-i rege-acum minciuna Bătrâni cerșind - cu lacrimi ruginite - Un colț de pâine... și doar mătrăguna Cu-amar le umple cupele-alămite Din care sorb când îi mângâie luna. Indiferenți, în jilțuri aurite Sfidează un popor și vând iluzii N-au teamă de nimic, căci sunt elite Ce nu mai văd și care fac pe surzii La
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 by http://confluente.ro/Poeme_triste.html [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
măiastră, reia naiul care plânge odată cu fiul cel departe de casa părintească: „Maică, măiculița mea! Pâinea, miere, de-ar avea,/ Apa vin de s-ar făcea ... Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună,/ Gustul lor e mătrăgună./ Amară pâine manâncă,/ Dorul de țară-l usucă ... Dor și numai dor!/ Jalea și plânsu-l îneaca, / E cuc singurel pe creacă -/ Sete-i e și n-are apă ... N-auzi vorbă de român,/ Și te simți mereu străin./ Spune-o
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
Acasa > Poezie > Delectare > FLORI DE TEI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului FLORI DE TEI Ne-amestecă tristețea-n ceai, cu plante, Cu mătrăgună și cu alte rele, Ne șterge de pe cer lumini și stele, Cu gesturi largi și foarte arogante. Ne-nfige-n suflet, până la plăsele, Cuțitul disperării delirante, Iar de pe culmi ne-mpinge înspre pante Și, de nisip, ne-mprăștie castele. Când
FLORI DE TEI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1464539390.html [Corola-blog/BlogPost/385095_a_386424]
-
vedea măcar o singură dată în viață, pe Nadia Comăneci. A lovi pe Nadia, înseamnă a lovi o țară! Românii o iubesc pe Nadia, știu cu toții cine este Nadia și ce face ea pentru țara sa, semănată de unii cu mătrăgună, pe când de ea e împresurată de florile spirituale ale armoniei și valorilor umane. Unii adună clipele, alții le aruncă! Numai gândindu-se pentru o clipă cineva la Nadia, trăiește frumos clipa! Cum sunt, în comparație cu această clipă, cugetările lui Robert Turcescu
IUBIREA PENTRU NADIA NU POATE FI ÎNCENUŞATĂ ŞI ÎNNOROIATĂ DE NIMENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402999753.html [Corola-blog/BlogPost/349787_a_351116]
-
în locul muzicii nu se poate pune nimic, decât muzică. Doar ea se preschimbă în toate: în iubire, în tăcere, în povestire. Orice se preface, dar muzica rămâne la miez, tot muzică, nu ceea ce pare, fără să fie muzică. Atât vinul mătrăgunii cât și al strugurilor poate fi rubiniu, dar primul are în el otrava morții, iar celălalt, gustul vieții. Sub zodia și ritualurile decadente ale muzicii românești lovite de managementul profitabil cu orice preț, arar, câte un crâmpei de creații și
FUEGO ŞI MIRABELA, CONTRA CE PARE, FĂRĂ SĂ FIE, MUZICĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_fuego_si_m_aurel_v_zgheran_1368362880.html [Corola-blog/BlogPost/354858_a_356187]
-
sosit Pessoa, a sosit, în sfârșit, Primăvara”, ci și de la percepția cititorului citind-o, dincolo de plăcerea lecturii: Cu lacrimile ploii vestească-mă lăcusta, c-am urgisit psaltirea și ființa, iar din adâncul slovei adormite n-a mai rămas durută, imberba mătrăgună, ucisă, nici căința ... ” (N.B. Da, ai dreptate, Prietene: „A simți înseamnă a nu fi atent!”). Acest florilegiu grupeză, în spațiul celor 735 de pagini, poeme în selecția autorului, din cele 17 cărți publicate până acum: HOHOTUL APELOR (1975), PRIVIND ÎN
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Testament_in_alfabetul_tacer_nicoleta_milea_1392502263.html [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
trei Iată acum suntem în anul două mii șapte! Și visul acela de mine nu se mai desparte! Sunt viu, dar a murit în mine cel dintre lei Care a cules din viață bune, rele, tot ce vrei Flori multicolore, aromate, mătrăgună, Amestecate, pe furtună, pe vreme bună. Azi năucit fac un fel de arhaic inventar Privesc uimit date selecte din calendar Și constat că au trecut patru ani de zile Adică peste o mie... Sunt multe? Puține? Sunt ani de când a
CEL CU INIMA ARSĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1474182239.html [Corola-blog/BlogPost/373925_a_375254]
-
armăsarii, Când simt iapa că-i virgină. Dar, cum sunt șpanchii cu toții, Strâmbe li se par că-s toate Și-o tot freacă mateloții, Puntea, în genunchi și coate. Râde regele într-una, De clerici, sfinți și Dumnezeu, Blonda toarnă mătrăguna Și mi-o întinde s-o beau eu. Iar prin turnuri de palate Voievozi plâng de rușine, Că văd țara cum se zbate Și s-o scape... n-are cine! Într-o țară-n care mita Este mai presus de
DOAR FEMEIA E ISPITA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Doar_femeia_e_ispita.html [Corola-blog/BlogPost/357173_a_358502]