100 matches
-
pluteau flori de câmp sau trandafiri, himere din visuri colorate, țesute-n pânza Fetei Morgana. Nu puteu fi văzute! Doar ghicite...Intuite, mereu căutate și negăsite. Păreau că sunt aievea doar în vis, cântând ca niște sirene în apa borangicului. Macatele erau acele țesături bogat ornamentate care se puneau pe pat , pe pardoseli sau pe pereți. Pentru pat se făceau mai late. Ca să obțină o astfel de cuvertură, se coseau două foi de macat una de alta și se obținea o
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
cântând ca niște sirene în apa borangicului. Macatele erau acele țesături bogat ornamentate care se puneau pe pat , pe pardoseli sau pe pereți. Pentru pat se făceau mai late. Ca să obțină o astfel de cuvertură, se coseau două foi de macat una de alta și se obținea o lățime de peste doi metri. Cu urzeală din fir de bumbac răsucit și bătaia din fire de lână, vopsite în diferite culori și nuanțe strălucitoare. Desenele macatelor erau de o varietate uimitoare. Grupaje de
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
de cuvertură, se coseau două foi de macat una de alta și se obținea o lățime de peste doi metri. Cu urzeală din fir de bumbac răsucit și bătaia din fire de lână, vopsite în diferite culori și nuanțe strălucitoare. Desenele macatelor erau de o varietate uimitoare. Grupaje de linii, benzi și dungi, șiruri grupate de motive geometrice și florale, frunze, soare și raze de soare, așezate în alternanțe armonioase. Încadrările acestor desene erau tot figuri geometrice de aceeași culoare, dar în
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
prin sistemul de năvădire se obținea un țesut prin treizeci și două, șaizeci și patru de ițe, respectiv multiple combinații de patru. Mi-aduc aminte cu emoție de biata maică-mea...Era considerată una dintre cele mai bune țesătoare de macate din satul nostru, creatoare de modele și iscusită la năvăditul lor. Veneau la ea fete de măritat cu suluri de urzeală și ițele de la război. Se rugau de mama: -Năvădește-mi, ghea, țățico, un model frumos de macat, ca alea ale
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
bune țesătoare de macate din satul nostru, creatoare de modele și iscusită la năvăditul lor. Veneau la ea fete de măritat cu suluri de urzeală și ițele de la război. Se rugau de mama: -Năvădește-mi, ghea, țățico, un model frumos de macat, ca alea ale tale! Te-oi ajuta și eu la alte treburi! -Ba, să năvădești cu mine, să-ți arăt! Să-nveți și tu, să arăți la altele! Când era la țesut, fata respectivă ridica speteaza prin complicatele fire de
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
să arăți la altele! Când era la țesut, fata respectivă ridica speteaza prin complicatele fire de urzeală. Maică-mea trecea suveica printre firele de urzeală ridicate și coborâte de ițe și speteze, după modelul creat la năvădit. Și minunea de macat apărea, după ce spata aduna și bătea firele de „bătătură”. Ornamentele macatelor păreau că sunt desprinse de pe zidurile bisericii Trei Ierarhi din Iași. Așa cum le văzuse Paul de Alep... Acum...războiul de țesut din lemn de salcâm stă aruncat prin curte
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
speteaza prin complicatele fire de urzeală. Maică-mea trecea suveica printre firele de urzeală ridicate și coborâte de ițe și speteze, după modelul creat la năvădit. Și minunea de macat apărea, după ce spata aduna și bătea firele de „bătătură”. Ornamentele macatelor păreau că sunt desprinse de pe zidurile bisericii Trei Ierarhi din Iași. Așa cum le văzuse Paul de Alep... Acum...războiul de țesut din lemn de salcâm stă aruncat prin curte. Mama a murit de mult...și nimeni nu-l mai folosește
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
șaptezeci. A fost o nuntă frumoasă, unde soacra mică a scos la horă când s-a jucat Nuneasca, toată zestrea miresei, cu daruri pentru nași, ginere și rudele apropiate. Sclipitoarele ștergare din fir de borangic auriu și fermecatele cămăși, precum și macatele, au răspândit în horă magia Goviei de altădată. De-atâta risipă de frumusețe toți nuntașii au fost copleșiți, admirația răspăndindu-se atât în horă, cât și pe marginea ei, curgând valuri-valuri. Toată suflarea prezentă la nuntă a lăudat talentul soacrei mici
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
înțeleagă, pentru că în viața ei nu fusese la Govie. Nici măcar nu auzise de așa ceva. Cu timpul, ultimele rămășițe ale acestei mentalități au dispărut din sufletul celor care mai apucaseră și trăiseră Govia. Care bătrână ar mai lucra astăzi ștergare și macate? N-o mai ajută nici ochii, nici mâinile. Iar nepoatele...nu-i mai cer. Sau...cele bătrâne au plecat demult Dincolo...Astăzi nimeni nu mai vrea zestre cu ștergare de borangic și macate de lână. Acum, la nunți se dăruiesc
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
bătrână ar mai lucra astăzi ștergare și macate? N-o mai ajută nici ochii, nici mâinile. Iar nepoatele...nu-i mai cer. Sau...cele bătrâne au plecat demult Dincolo...Astăzi nimeni nu mai vrea zestre cu ștergare de borangic și macate de lână. Acum, la nunți se dăruiesc covoare plușate...Ștergarele de borangic?..Nțț! Ce să facă cu ele? Iar macatele? Cine mai pune pe pat sau pereți vechile macate? Acum, cuvertura plușată este regina patului, Macatul a ajuns de rușine
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
mai cer. Sau...cele bătrâne au plecat demult Dincolo...Astăzi nimeni nu mai vrea zestre cu ștergare de borangic și macate de lână. Acum, la nunți se dăruiesc covoare plușate...Ștergarele de borangic?..Nțț! Ce să facă cu ele? Iar macatele? Cine mai pune pe pat sau pereți vechile macate? Acum, cuvertura plușată este regina patului, Macatul a ajuns de rușine. Ceva...”țărănesc”. Cine mai vrea să fie considerat țăran? Merge la bucătărie, acolo...o gioarsă pe jos! Sau, preș la
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
Astăzi nimeni nu mai vrea zestre cu ștergare de borangic și macate de lână. Acum, la nunți se dăruiesc covoare plușate...Ștergarele de borangic?..Nțț! Ce să facă cu ele? Iar macatele? Cine mai pune pe pat sau pereți vechile macate? Acum, cuvertura plușată este regina patului, Macatul a ajuns de rușine. Ceva...”țărănesc”. Cine mai vrea să fie considerat țăran? Merge la bucătărie, acolo...o gioarsă pe jos! Sau, preș la intrare. Ori...în cușca dulăului. ...Uite-așa, Govia s-
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
ștergare de borangic și macate de lână. Acum, la nunți se dăruiesc covoare plușate...Ștergarele de borangic?..Nțț! Ce să facă cu ele? Iar macatele? Cine mai pune pe pat sau pereți vechile macate? Acum, cuvertura plușată este regina patului, Macatul a ajuns de rușine. Ceva...”țărănesc”. Cine mai vrea să fie considerat țăran? Merge la bucătărie, acolo...o gioarsă pe jos! Sau, preș la intrare. Ori...în cușca dulăului. ...Uite-așa, Govia s-a transformat într-o pasăre cu aripi
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
lâna, par de coadă de cal, puf, fibre sintetice etc.) sau sunt constituite din cauciuc alveolar sau din material plastic alveolar, neacoperite sau acoperite cu țesătura, din material plastic etc. 2) Saltelele, inclusiv saltele cu rame metalice. 3) Paturile (inclusiv macaturile și așternuturile pentru cărucioarele pentru copii), plăpumile de puf și sacii de dormit, de puf, protectoarele de saltele (sortiment de saltele mici destinate să izoleze saltelele propriu-zise ale somierei), sulurile de căpătai, pernele, pernuțele, pufurile etc. 4) Sacii de dormit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166822_a_168151]
-
Dunării (ex. Tufești, Gropeni) s-a remarcat, incepand cu ce-a de-a doua jumătate a secolului XIX, printr-o înflorire a meșteșugurilor feminine, în special țesăturile. Din categoria țesăturilor specifice acestei zone semnalam: foita, scoarță, pelitarul, covorul, dușegul, velința, macatul, fete de pernă și cearșafuri, ștergarele și perdelele de borangic. O notă aparte a acestei microzone o conferă cusăturile pe costumele populare făcute cu arnici și lâna colorată în diverse modele geometrice originale și tehnici de lucru specifice cum ar
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
Dunării (ex. Tufești, Gropeni) s-a remarcat, incepand cu ce-a de-a doua jumătate a secolului XIX, printr-o înflorire a meșteșugurilor feminine, în special țesăturile. Din categoria țesăturilor specifice acestei zone semnalam: foita, scoarță, pelitarul, covorul, dușegul, velința, macatul, fete de pernă și cearșafuri, ștergarele și perdelele de borangic. Orașul Brăila existând că unul dintre importanțele centre comerciale a avut și o interesantă activitate culturală începând cu dezvoltarea accentuată a învățământului și până la ridicarea așezămintelor pentru găzduirea actelor de
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
odăilor toți cu mermer (stuc), imitând marmorele cele mai rare și mai frumoase, tavanurile de o bogăție rară și de bun gust... Odăile toate așternute iarnă cu covoare scumpe de Usack și Agem, iar vară cu rogojini fine de Indii; macaturile și perdelele de mătăsărie groasă de Damasc și Alep. Scaunele și canapelele, toate de lemn de mahon și abanos, incrustate cu sidefuri și cu figuri de bronz poleit, erau îmbrăcate cu piele de Cordova. În toate odăile, policandre atârnate de
Palatul Romanit () [Corola-website/Science/307630_a_308959]
-
de trăire. La fel și costumele populare în marea lor diversitate, sunt scoase de prin lăzile de zestre și expuse pe simeze într-un mod extrem de atrăgător. Nu lipsesc accesoriile specifice care sunt opincile din piele de porc, trăistuțele din macat, țesut în casă și cu care mergeau femeile la târg sau, vara, cu mâncare la câmp. Tot la accesorii țesute cu motive geometrice, forale sau antropomorfe, sunt și brâiele la costumele femeiești sau bărbătești, lucrate deosebit și așezate în exoziție
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
cegă sau păstrugă prăvălită Într-o ladă cu gheață, damigene cu vin nobil și curat, făcut din struguri furați de prin viile IAS-ului, pielicele de astrahan, borcane cu miere, purcei numai buni de băgat Întregi la cuptor, covoare și macate țesute de babele satului la războaie de lemn, fazani, iepuri, prepelițe și potârnichi braconate prin lanurile patriei și câte și mai câte: era greu să ții În școli la oraș pe singura odraslă, odor de preț, dar fără tragere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În care fătase pisica - cu tot cu pisică și patru pisoi -, patul cu picioarele zdravăn Înfipte În pământul odăii, salteaua bătrânească din lână și plapuma grea, icoana cu tot cu candelă, perdelele din ațică rămase de pe urma fugii defunctei mele soții de o noapte, lumânări, macate, ceasul deșteptător adus de tata ca pradă de război dintr-un oraș unguresc (mergea la secundă și se arăta pregătit să măsoare clipele eternității), soba de fină teracotă, zidită de cel mai priceput sobar din toată Câmpia Dunării și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sucea, le Învârtea, le ducea cu vorba, le șopocăia la ureche și le mângâia pe ceafă, iar le vorbea și le Învârtea, că până la urmă Îl lăsau de bunăvoie să le dezbrace și să le călărească În patu’ ăla cu macat verde și cu picioarele Înfipte În pământul odăii. Da, domnule, nu te mint, că sunt om bătrân: dacă vrei să știi, am tras cu ochiul pe gaura cheii, că baba, gazda, avea niște broaște de pe vremea lui Pazvante, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nedumerire: ce le spunea, cum le spunea de se lăsau În seama lui? Sunt om bătrân, dar tot aș vrea să aflu: le făcea vrăji, le dădea să bea fierturi fermecate, de-a ajuns să culce În patu’ ăla cu macat verde o grămadă de fete mari cu vârsta și cărnița fragedă?». Întrerupem aici mărturia demnului bărbat, căci riscăm să cădem În jalnică porcie. Esențialul, Însă, a fost evidențiat cu asupra de măsură. Faptul că eleva din laboratorul de biologie l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lu cra tă în aur. Anas ta sie dă viitoarei sale soții „o ti vi li chie de ha tai cu flori de fir, blănită cu cacom, 1 pereche cintieni, 2 min di re, 2 perne cu fețele lor, 1 macat de ter pet și o farfurie mică cu filigea“. Ni co lae To pli ceanu îi dăruiește personal soției sale, Ilinca Caramanlâu, în perioada când are dreptul s-o viziteze, adică între logodnă și nuntă, un inel cu diamant, o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi copiii cădeam de somn și adormeam, iar mămica lucra. Dimineața niciodată nu ne trezeam când se trezea mămica și se apuca de treabă. Cred că în toată viața ei, mămica n-a dormit mai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]