100 matches
-
aminte, îi povestesc despre cei lăsați acasă. Acasă, la Târgul Neamț. Lângă Târgul Neamț. Un sătuc ca un colț de rai... Munte, pădure, un pârâu... Căsuța moștenită de la ăi bătrâni, cam într-o rână, dar a lui... Cu sobă, cu macaturi țesute de mamă-sa-n război, la lumina lămpii! O vede ca și când ar fi acolo! Are impresia că dacă întinde mâna, o poate atinge... Are impresia că dacă-i cere să pună masa, se va ridica din război, va ofta
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
la vreo zece kilometri de Suha Balca. Ca s-o ajute și pe Tanea în vacanțe și la sărbători, părinții îi luau copiii să stea pe la ei. * Pentru ce i-a muncit pe iarnă, Tanea i-a dat lui Trifu macaturile, pernele și rogojinile care nu-i mai trebuiau, că bani n-avea. I-a mai dat și o icoană, frumos înrămată cu Isus Cristos răstignit, la care să se închine când o avea casa nouă. Icoana i-a plăcut mult
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
este numai angelic! Frumoasă, suavă ca o hermelină, oricând cântă pe scenă Angela Gheorghiu, scena e în pragul primăverii, e un vast farmec sonor îngemănat cu solemnul și voioșia.. Angela Gheorghiu pășește pe scenă ca pe o dușumea așternută cu macaturi înflorite aduse din chivotul cu zestre de acasă, de la Adjud ; Angela Gheorghiu se înmlădiază cântând, ca o salcie; Angela Gheorghiu unduiește cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
inimă, el cu mare poftă. Chiar se mustră pe tăcute pentru nesațul ăsta! Ce-avea? Că doar nu era masa din urmă?! mărunți el nespusele scuturându-și capul. Când să se culce, uimi el pe fată. Tocmai ce-adusese niște macate să i le-aștearnă pentru noapte în căsuța albă, când fu lămurită în ce fel de pat avea să doarmă el. Nu-i dezvălui însă de ce făcea asta. Dar nici ea nu-ntrebă, ci zâmbi într-o parte, aruncându-și
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
ce va fi el, continuă ea să dialogheze cu Duhul Sfânt. În acea seară nici de mâncare nu i-a mai păsat. Așa cum adormise când s-a urcat în pat, doar cu o velință[ 19 - Cu sensul de cuvertură, pătură, macat.] pusă peste ea, se trezi în plină noapte în durerile nașterii. Știa că a sosit momentul, așa că-l strigă pe soț să anunțe de la primărie să-i vină salvarea, s-o ducă la spital la Târgu Jiu. Spera ca să reziste
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343117_a_344446]
-
scufunda în mare”. În timp ce Romina Power este convinsă că fiica lor trăiește într-o mănăstire din Arizona. Puțini ar fi mai crezut! Project Events, în pragul iernii pregătite să așeze pe ferestre miniaturale flori de gheață ca măiastre dantele și macaturi de cobalt și opal, pe 5 noiembrie 2014 va fi o florăreasă care va împrăștia publicului de la Sala Palatului buchete de flori spirituale, de flori ce vor radia căldura cântecelor de iubire, neasemenea altora, atât de iubite pentru tulburătoarea frumusețe
AL BANO ŞI ROMINA POWER DIN NOU ÎMPREUNĂ, LA SALA PALATULUI, PE 5 NOIEMBRIE 2014 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371549_a_372878]
-
n-avea ce să se facă. În sat, în afara serilor când primea vizitele lui Bebe, era nevoită să se retragă în camera cu miros de țară , de busuioc și rozmarin, culese pe rouă chiar de ea. Se așeza sub un macat, în patul cu salteaua umplută cu paie, și citea până adormea cu cartea în mâini. Cu Bebe, a avut multe lucruri interesante de discutat, și-au făcut mărturisiri de iubire, s-au drăgostit cum au dorit, dar timpul lor fusese
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
pe câmp, din carele grele nu lipsesc merindele: mălai, fasole boabe, ceapă, roșii, brânză, păsări vii și alte legume pe care le au oamenii în grădinile lor de zarzavat. Nu sunt uitate: secerele, pirostriile, ceaunul de mămăligă, cerga pentru așternut, macatele și velințele pentru învelit, că noaptea se face destul de răcoare, față de canicula de peste zi. După ce carul este încărcat cu toate cele necesare de duminică seara, el se acoperă cu un coviltir de rogojină, fixat pe carâmbi. Unii săteni își iau
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
Se considera odor pentru Govie orice obiect lucrat de tinerele fete sau de mamele și bunicile lor. Astfel de odoare erau batistele, ștergarele și maramele de borangic, cămășile și brâiele bărbătești, iile, boscelele, fețele de masă, cuverturile și mai ales macatele, vestitele macate din satul nostru. Adică, orice obiect decorativ țesut, cusut, brodat sau împletit de mâinile femeilor era „odor”. Odoarele nu erau simple „obiecte”. Ele reprezentau frânturi din sufletul lor, bucăți din visele lor, stropi din dorințele lor. Odoarele erau
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
odor pentru Govie orice obiect lucrat de tinerele fete sau de mamele și bunicile lor. Astfel de odoare erau batistele, ștergarele și maramele de borangic, cămășile și brâiele bărbătești, iile, boscelele, fețele de masă, cuverturile și mai ales macatele, vestitele macate din satul nostru. Adică, orice obiect decorativ țesut, cusut, brodat sau împletit de mâinile femeilor era „odor”. Odoarele nu erau simple „obiecte”. Ele reprezentau frânturi din sufletul lor, bucăți din visele lor, stropi din dorințele lor. Odoarele erau țesute, brodate
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
pluteau flori de câmp sau trandafiri, himere din visuri colorate, țesute-n pânza Fetei Morgana. Nu puteu fi văzute! Doar ghicite...Intuite, mereu căutate și negăsite. Păreau că sunt aievea doar în vis, cântând ca niște sirene în apa borangicului. Macatele erau acele țesături bogat ornamentate care se puneau pe pat , pe pardoseli sau pe pereți. Pentru pat se făceau mai late. Ca să obțină o astfel de cuvertură, se coseau două foi de macat una de alta și se obținea o
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
cântând ca niște sirene în apa borangicului. Macatele erau acele țesături bogat ornamentate care se puneau pe pat , pe pardoseli sau pe pereți. Pentru pat se făceau mai late. Ca să obțină o astfel de cuvertură, se coseau două foi de macat una de alta și se obținea o lățime de peste doi metri. Cu urzeală din fir de bumbac răsucit și bătaia din fire de lână, vopsite în diferite culori și nuanțe strălucitoare. Desenele macatelor erau de o varietate uimitoare. Grupaje de
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
de cuvertură, se coseau două foi de macat una de alta și se obținea o lățime de peste doi metri. Cu urzeală din fir de bumbac răsucit și bătaia din fire de lână, vopsite în diferite culori și nuanțe strălucitoare. Desenele macatelor erau de o varietate uimitoare. Grupaje de linii, benzi și dungi, șiruri grupate de motive geometrice și florale, frunze, soare și raze de soare, așezate în alternanțe armonioase. Încadrările acestor desene erau tot figuri geometrice de aceeași culoare, dar în
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
prin sistemul de năvădire se obținea un țesut prin treizeci și două, șaizeci și patru de ițe, respectiv multiple combinații de patru. Mi-aduc aminte cu emoție de biata maică-mea...Era considerată una dintre cele mai bune țesătoare de macate din satul nostru, creatoare de modele și iscusită la năvăditul lor. Veneau la ea fete de măritat cu suluri de urzeală și ițele de la război. Se rugau de mama: -Năvădește-mi, ghea, țățico, un model frumos de macat, ca alea ale
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
bune țesătoare de macate din satul nostru, creatoare de modele și iscusită la năvăditul lor. Veneau la ea fete de măritat cu suluri de urzeală și ițele de la război. Se rugau de mama: -Năvădește-mi, ghea, țățico, un model frumos de macat, ca alea ale tale! Te-oi ajuta și eu la alte treburi! -Ba, să năvădești cu mine, să-ți arăt! Să-nveți și tu, să arăți la altele! Când era la țesut, fata respectivă ridica speteaza prin complicatele fire de
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
să arăți la altele! Când era la țesut, fata respectivă ridica speteaza prin complicatele fire de urzeală. Maică-mea trecea suveica printre firele de urzeală ridicate și coborâte de ițe și speteze, după modelul creat la năvădit. Și minunea de macat apărea, după ce spata aduna și bătea firele de „bătătură”. Ornamentele macatelor păreau că sunt desprinse de pe zidurile bisericii Trei Ierarhi din Iași. Așa cum le văzuse Paul de Alep... Acum...războiul de țesut din lemn de salcâm stă aruncat prin curte
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
speteaza prin complicatele fire de urzeală. Maică-mea trecea suveica printre firele de urzeală ridicate și coborâte de ițe și speteze, după modelul creat la năvădit. Și minunea de macat apărea, după ce spata aduna și bătea firele de „bătătură”. Ornamentele macatelor păreau că sunt desprinse de pe zidurile bisericii Trei Ierarhi din Iași. Așa cum le văzuse Paul de Alep... Acum...războiul de țesut din lemn de salcâm stă aruncat prin curte. Mama a murit de mult...și nimeni nu-l mai folosește
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
șaptezeci. A fost o nuntă frumoasă, unde soacra mică a scos la horă când s-a jucat Nuneasca, toată zestrea miresei, cu daruri pentru nași, ginere și rudele apropiate. Sclipitoarele ștergare din fir de borangic auriu și fermecatele cămăși, precum și macatele, au răspândit în horă magia Goviei de altădată. De-atâta risipă de frumusețe toți nuntașii au fost copleșiți, admirația răspăndindu-se atât în horă, cât și pe marginea ei, curgând valuri-valuri. Toată suflarea prezentă la nuntă a lăudat talentul soacrei mici
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
înțeleagă, pentru că în viața ei nu fusese la Govie. Nici măcar nu auzise de așa ceva. Cu timpul, ultimele rămășițe ale acestei mentalități au dispărut din sufletul celor care mai apucaseră și trăiseră Govia. Care bătrână ar mai lucra astăzi ștergare și macate? N-o mai ajută nici ochii, nici mâinile. Iar nepoatele...nu-i mai cer. Sau...cele bătrâne au plecat demult Dincolo...Astăzi nimeni nu mai vrea zestre cu ștergare de borangic și macate de lână. Acum, la nunți se dăruiesc
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
bătrână ar mai lucra astăzi ștergare și macate? N-o mai ajută nici ochii, nici mâinile. Iar nepoatele...nu-i mai cer. Sau...cele bătrâne au plecat demult Dincolo...Astăzi nimeni nu mai vrea zestre cu ștergare de borangic și macate de lână. Acum, la nunți se dăruiesc covoare plușate...Ștergarele de borangic?..Nțț! Ce să facă cu ele? Iar macatele? Cine mai pune pe pat sau pereți vechile macate? Acum, cuvertura plușată este regina patului, Macatul a ajuns de rușine
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
mai cer. Sau...cele bătrâne au plecat demult Dincolo...Astăzi nimeni nu mai vrea zestre cu ștergare de borangic și macate de lână. Acum, la nunți se dăruiesc covoare plușate...Ștergarele de borangic?..Nțț! Ce să facă cu ele? Iar macatele? Cine mai pune pe pat sau pereți vechile macate? Acum, cuvertura plușată este regina patului, Macatul a ajuns de rușine. Ceva...”țărănesc”. Cine mai vrea să fie considerat țăran? Merge la bucătărie, acolo...o gioarsă pe jos! Sau, preș la
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
Astăzi nimeni nu mai vrea zestre cu ștergare de borangic și macate de lână. Acum, la nunți se dăruiesc covoare plușate...Ștergarele de borangic?..Nțț! Ce să facă cu ele? Iar macatele? Cine mai pune pe pat sau pereți vechile macate? Acum, cuvertura plușată este regina patului, Macatul a ajuns de rușine. Ceva...”țărănesc”. Cine mai vrea să fie considerat țăran? Merge la bucătărie, acolo...o gioarsă pe jos! Sau, preș la intrare. Ori...în cușca dulăului. ...Uite-așa, Govia s-
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
ștergare de borangic și macate de lână. Acum, la nunți se dăruiesc covoare plușate...Ștergarele de borangic?..Nțț! Ce să facă cu ele? Iar macatele? Cine mai pune pe pat sau pereți vechile macate? Acum, cuvertura plușată este regina patului, Macatul a ajuns de rușine. Ceva...”țărănesc”. Cine mai vrea să fie considerat țăran? Merge la bucătărie, acolo...o gioarsă pe jos! Sau, preș la intrare. Ori...în cușca dulăului. ...Uite-așa, Govia s-a transformat într-o pasăre cu aripi
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
iarnă cu aripile sufletului gata să zboare de bucurie cot la cot cu îngerii de lumină, în căutarea minunilor din colindele Crăciunului. Ne așezăm -eu și mama, pe fotoliile din cameră dinaintea sobei de teracota ce încălzește camera simplă cu macate de lână așternute pe pat și pe pereți, țesute de ea și de bunica Gherghina în lungile ierni apuse. Abia ce am pătruns pe tărâmul natal și amintirile încep să se amestece cu imaginile din fotografiile tăcute, din vitrină. Ne
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
Nory. O ladă de acelea, zise brașovenești, legată în cercuri de fier, cu balamale mari și cu lemnul lustruit ca un emaliu, lucrat cu mozaic de flori galbene pe fond verde. Pe masa de mâncare oblă, pătrată, Lina așternuse peste macatul obișnuit o față de masă veselă cu bordură colorată și cești optimiste cu boboci de trandafir, cu ceainicul la fel, și zaharnița, cit și farfurioare multe pline cu prăjituri felurite. Cu mâini grase și urâte, Lina servea cu o îndemînare neasemuită
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]