255 matches
-
chiar cere supliment la fina ironie savantă. Regret încă cu atât mai intens de a nu putea împărtăși teoria venerabilului meu amic, teorie deja susținută altă dată de Sulzer și Roesler, asupra raporturilor de filiație între ramura daco-romană și ramura macedoromână a gintei traco-latine. Comunicarea savantului nostru încântă asistența atestând străvechimea Dacoromânilor în Vatra lor multimilenară. (B.P.Hașdeu, Sur les elements turcs dans la langue roumaine. Notice lue au VII-e Congres des Orientalistes, a Vienne, le 2 octombre, 1886, Bucarest, 1886
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
să urmăriți în derulare, imaginile care ilustrează aceste statui! Straiul, sau portul popular cunoscut până în zilele noastre, își are originile în îmbrăcămintea strămoșilor noștri traci (daci și geți) și se identifică cu cel al popoarelor din Peninsulă Balcanică -aromani, vlahi, macedoromâni. O sursă valoroasă de informatie asupra continuității portului se regăsește în ținută domnitorilor, boierilor și a țărânilor alături de diverse documente și cronici pictate, jurnale, tablouri, armure cu gravuri. După sec XX apar și albume cu diferite variante fotografice, transformate ulterior
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
ne-am cunoscut, în 4 august 1995, la Asociația Istoricilor Bănățeni) de a ne numi Țara, ca și anticii noștri strămoși, Dacia, și militant în acest sens, spre a nu mai fi confundați (pe „radical“ de Roma/România, români, istroromâni, macedoromâni/aromâni, meglenoromâni etc.“, de către propaganda sorosistă și a scursorilor imperiilor evmezice/contemporane) cu așa-zișii „rromi“ (țigani indo-europeni), „scriitor-galaxie“ (mai întâi, poet/haijin, apoi, lirosof, romancier, povestitor, nuvelist, dramaturg, eseist, jurnalist/publicist, istoric, traducător în/din mai multe limbi, între
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
16 octombrie 2016. STERIE DIAMANDI (22 aug. 1898-12 iunie 1981) a fost cel mai mare scriitor aromân din țară. S-a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și al Elenei Tufa. Scriitorul a studiat la școlile românești din Salonic, Mețova
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
Citește mai mult STERIE DIAMANDI (22 aug. 1898-12 iunie 1981) a fost cel mai mare scriitor aromân din țară. S-a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și al Elenei Tufa. Scriitorul a studiat la școlile românești din Salonic, Mețova
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
din fosta Thracie Antică (datorită Imperiilor Antice, Evmezice și Contemporane ce-au ținut în beznă Pelasgimea > Valahimea Sud-Dunăreano-Balcano-Anatoliană, interzicâbdu-i școlile în limba maternă, interzicându-i Biserică în limba maternă, interzicându-i istoria etc., până la „conștiință-națională-zero“) - faptul că dialectul macedovalah (sau macedoromân, aroman / arman, schipetar etc.) a conservat (în „ruinele lingvistice“ că de-o Sarmisegetusă de azi) un tezaur lexico-morfo-sintactic valah, demn de toată atenția cercetătorilor-lingviști (ce nu s-au pus, au refuzat, ori refuză a se pune în slujba lingvisticii dictate
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
mai poate fi considerat „un poet tânăr“ întrucât arată că are pe umeri vreo unsprezece „cincinale“ -, daca Victor Enache - contemporanul lui Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Grigore Vieru s. a. - nu se mai poate descotorosi de eticheta de „poet dialectal“ (macedoromân din spațiul valahofon), având și o remarcabilă, interesantă activitate de redactor-șef (de câțiva ani buni), al revistei Chicuța di harauă / Picătură de bucurie (editata de Asociația Culturală Cârlibaba), revista în care a conservat și câteva „monumente“ de limbă pelasga
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
care din ele e mai în avantajul culturei și înaintării deosebitelor rase ale Peninsulei. Cititorul inteligent își va face concluzia singur din o relație ce va urma mai la vale și pe care o reproducem din ziarul "Unirea" din Iași. Macedoromânii, cum se numesc în mod greșit de către cărturarii noștri, tracoromînii, cum ar trebui să se numească în adevăr spre deosebire de dacoromâni - o deosebire îndealtmintrelea foarte mică, accentuată numai în fonologie și lipsind cu totul din conformațiunea fizică și din originea amânduror
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Hasdeu ca lingvist (t. VI, 1932-1934); Tudor Vianu, Influența lui Hegel în cultura românească (t. VI, 1932-1934), Patru decenii de la publicarea primei opere a domnului Mihail Sadoveanu (t. XIV-XV, 1944-1946), Al. Ciorănescu, Alexandru Depărățeanu (t. VII, 1934-1936), Th. Capidan, Originea macedoromânilor. Răspuns D-lui Keramopulos de la Academia Greacă din Atena, referitor la originea greacă a macedoromânilor (t. IX, 1939); D. Caracostea, Simbolurile lui Eminescu (t. IX, 1939); M. Sadoveanu, Cincizeci de ani de la moartea lui Ion Creangă (t. IX, 1939), I.
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
VI, 1932-1934), Patru decenii de la publicarea primei opere a domnului Mihail Sadoveanu (t. XIV-XV, 1944-1946), Al. Ciorănescu, Alexandru Depărățeanu (t. VII, 1934-1936), Th. Capidan, Originea macedoromânilor. Răspuns D-lui Keramopulos de la Academia Greacă din Atena, referitor la originea greacă a macedoromânilor (t. IX, 1939); D. Caracostea, Simbolurile lui Eminescu (t. IX, 1939); M. Sadoveanu, Cincizeci de ani de la moartea lui Ion Creangă (t. IX, 1939), I. Petrovici, La centenarul lui Titu Maiorescu (t. IX, 1939), G. Oprescu, Probleme românești de artă
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
gepizii au locuit câteva secole în Dacia, la nord de Dunăre. Cele trei dialecte daco-, macedoși istroroman alcătuiesc o singură limbă (română), iar poporul (român) ce vorbește cele trei dialecte trebuie să fi locuit, odinioară, laolaltă, în sudul Dunării, căci macedoromânii n-au călătorit din Transilvania până în Pind. Românii s-au creștinat, noua credință primind-o în sudul Dunării, deoarece Dacia a fost părăsită înainte de Constantin cel Mare, când a fost legalizată religia creștină. Liturghia slavă și alfabetul chirilic, folosite de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
migrații slave au fost de mare însemnătate pentru romanitatea carpato-balcanică: ramura sud-dunăreană a romanității a fost copleșită de numărul (masa) slavilor, iar populația autohtonă sedentară a fost slavizată, doar păstorii refugiați în munți au supraviețuit (etnic) sub numele de aromâni, macedoromâni și istroromâni, pe care izvoarele bizantine i-au numit vlahi. Dacă revărsarea slavilor în Balcani a dus la fărâmițarea "Romaniei" sudice, în schimb, grupul romanic din nordul Dunării a devenit, după 602, nucleul principal al romanității răsăritene. În urma emigrării slavilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
CUȘA, Ioan (19.V.1923, Gramaticova-Vodena, Grecia - 21.V.1981, Eygalière, Franța), poet și editor. Trăgându-se dintr-o familie de macedoromâni a cărei tradiție a evocat-o liric în poemul, Întâmpinare pentru o istorie personală, C. și-a petrecut copilăria în comuna Casim din județul Caliacra, în Cadrilater, începându-și studiile medii la liceul din Bazargic. În 1940 părinții se stabilesc
CUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
BELLU, Petre (18.VI.1896, Turnu Măgurele - 14.XI.1952, București), prozator și autor dramatic. După terminarea școlii primare în Roșiori de Vede, unde se stabiliseră părinții săi (Sevastia și Enache), de origine macedoromână, B. își părăsește familia (decimată de tuberculoză) și vagabondează, oprindu-se prin 1911 la București, unde învață și profesează tâmplăria. Frecventează întrunirile mișcării socialiste, aderând la o ideologie sentimental-umanitaristă care va deveni principiul generator al scrisului său. Câteva articole îi
BELLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285693_a_287022]
-
lor din sudul Dunării. A fost profesor de greacă veche și neogreacă la Viena și Budapesta. Este cunoscut pentru Gramatică română sau macedonovlahă, elaborată cu un deceniu înainte de a fi tipărită, în 1813, în limbile germană, greacă și în graiul macedoromân. Lucrarea va mai cunoaște două ediții; cea din 1863, cu o prefață a lui D. Bolintineanu, tipărită cu sprijinul generos a lui C. Negri, și cea din 1915, datorată lui Pericle Papahagi și prevăzută cu o substanțială introducere și cu
BOIAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285793_a_287122]
-
gramaticii, care devenise o raritate încă din secolul al XIX-lea. B. are conștiința unității de neam și de limbă a românilor nord și sud-dunăreni, scriind în acest sens fără echivoc: „Lucrarea mea, care este gramatica de față a limbei macedoromâne, așa cum o vorbesc românii din sudul Dunării, și care, comparată cu idiomul vorbit în nordul Dunării, nu va fi fără de folos atât pentru cei de aceeași origine, cât și pentru străini și învățați”. Gramatica... își are importanța ei, ca una
BOIAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285793_a_287122]
-
zece limbi, între care și graiul aromân, Opera didactică a lui J. A. Comenius, dar manuscrisul s-a pierdut. SCRIERI: Gramatiki romaniki itoi macedonovlaki - Romanische oder macedonowlachische Sprachlehre, Viena, 1813; ed. pref. D. Bolintineanu, București, 1863; ed. (Gramatică română sau macedoromână), îngr. și introd. Pericle Papahagi, București, 1915; Kurzgefasste neugriechische Sprachlehre, Viena, 1821. Repere bibliografice: Th. Capidan, Aromânii. Dialectul aromân, București, 1932, 294-296; Sterie Diamandi, Oameni și aspecte din istoria aromânilor, București, 1940, 78; Dicț. scriit. rom., I, 313-314; Cândroveanu, Aromânii
BOIAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285793_a_287122]
-
p. 220). A trage cu pistoalele (în loc de arcuri și săgeți) în norii de furtună și grindină nu este o imagine ludică, datorată imaginației copiilor. Astfel de practici erau în uz la adulți, ele supraviețuind doar în unele enclave etnice conservatoare. Macedoromânii, de pildă, trăgeau cu pușca în norii de grindină, astfel că „grindina înceta îndată” (20, p. 151). Imaginea „Și-ți taie [rupe] ale picioare/...Cu sabia lui Mihai...”, cu care este amenințată ploaia (dar și „negura”, „norii-ntunecoși” etc. ; cf.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și își acoperă trupul cu vlăstare și frunze de boz (Sambucus ebulus). De asemenea, își pun pe cap cununi făcute din această plantă „toxică” („bozul e poama dracului”), folosită în medicina populară ca analgezic și antipiretic. Mai mult decât atât, macedoromânii fac costumul și cununa paparudei din frunze de boz și din flori de mac (13, pp. 220-230 ; 114, p. 342). în fine, tot Cantemir, vorbind despre „datina veche” a călușarilor în Moldova, notează faptul că, în timpul ritualurilor la care participă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
despre cari nu e nici o îndoială că ei sunt autohtoni, și grecii - coloni ce locuiesc între ei. Nici nu se poate altfel, de vreme ce grecii sunt pretutindenea coloni, în Asia Mică, pe țărmii Mării Negre și-n alte locuri. Cât despre limba macedoromânilor, e azi un adevăr cunoscut de toți că e numai un dialect al limbei dacoromâne și că n-are a face deloc cu limbile neolatine ale Occidentului. Studiile recente ale lui Miklosich au dovedit-o cu toată evidența. Atât dialectul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de toți că e numai un dialect al limbei dacoromâne și că n-are a face deloc cu limbile neolatine ale Occidentului. Studiile recente ale lui Miklosich au dovedit-o cu toată evidența. Atât dialectul din Istria cât și cel macedoromân sunt varietăți a limbei dacoromâne, cu mici deosebiri fonologice și cu mari și hotărâtoare asemănări. Ne rămâne numai să admirăm ignoranța grecilor moderni în privirea istoriei și etnografiei unor țări asupra cărora pretind a avea drepturi. Dacă se află români
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Congresul economic, întru cât s-atinge de Clubul din Iași, e un mijloc din cele multe pentru a câștiga popularitate și voturi sectei politicianilor roșii cari au început a se cuibări și în Moldova. [26 august 1882] 178 {EminescuOpXIII 179} MACEDOROMÎNII D. Alexandru Pencovici ne trimite câteva notițe pe cari le publicăm mai la vale, culese cu ocazia călătoriei făcute între românii balcanici. Din aceste notițe se va vedea că un popor întreg, aproape egal la număr cu grecii, e supus
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și a face din ei ofițeri cari să lupte alături cu turcii în contra grecilor, când acestora le-ar veni pofta să realizeze harta etnocratică a d-lui Paparrigopulos, iată o idee cu mult mai probabilă, pe care-o recomandăm tuturor macedoromânilor. Nu unirea cu România o vrea cineva, ci concordia deplină între albaneji, turci și macedoromâni, pentru a apăra patria lor tracică de apetiturile de cucerire din Atena. Foaia afirmă despre Apostol Mărgărit că speculează românismul. Daca Mărgărit ar fi grec
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acestora le-ar veni pofta să realizeze harta etnocratică a d-lui Paparrigopulos, iată o idee cu mult mai probabilă, pe care-o recomandăm tuturor macedoromânilor. Nu unirea cu România o vrea cineva, ci concordia deplină între albaneji, turci și macedoromâni, pentru a apăra patria lor tracică de apetiturile de cucerire din Atena. Foaia afirmă despre Apostol Mărgărit că speculează românismul. Daca Mărgărit ar fi grec, am crede-o. Am crede că face acolo ceea ce un C. A. Rosetti face aci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tocmai a celor mari și înrădăcinați și ridicarea în locu-le a altor elemente nouă, cari sunt departe de-a avea calitățile celor vechi. ["D. ROSETTI VREA CA NEGUSTORII... "] 2264 D. Rosetti vrea ca negustorii, care, afară de puțini olteni, ardeleni și macedoromâni, sunt străini în țară, să fie politicește și social egali cu românii. Nu degeaba li se zice burtă verde. E costumul* bulgar. ["CU GHEȘEFTARI... "] 2264 cu gheșeftari ca Carada, cu eroi ca Candiano, cu oameni de onestitatea lui S. Mihălescu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]