42 matches
-
elaborarea, operaționalizarea și evaluarea strategiilor și politicilor organizaționale nu poate avea o fundamentare științifică fără cunoașterea și valorificarea deplină a factorilor de mediu, a interacțiunilor dintre aceștia; 3. organizația sportivă există, funcționează și se dezvoltă numai integrată în micro și macrosisteme (local, regional, național, internațional); îndeplinirea funcțiilor organizației, satisfacerea categoriilor de trebuințe specifice și asigurarea resurselor manageriale este posibilă numai în condițiile luării în considerare a factorilor mediului ambiant. Considerăm că cercetarea mediului organizațional și determinarea celor patru categorii de elemente
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
2001, E. Burduș 2004) considerăm că pot fi formulate o serie de premise care stau la baza managementului comparat în activitatea sportivă: 1. premisa abordării sistemice, culturale și contextuale a managementului comparat care: 1.1. să cuprindă micro, mezo și macrosisteme; 1.2. să vizeze soluționări practice și investigații teoretico metodologice; 1.3. să ia în considerare determinări de natură economică, socială, politică și tehnologică; 2. premisa considerării diversității, noutății și dinamismului formelor de management; 3. premisa determinării celor mai eficace
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
conduitelor organizaționale considerate valide din punctul de vedere al influențelor pozitive asupra managementului; oferă un fundament solid pentru compararea managementului promovat în diferite contexte și culturi, pentru analiza legăturilor între elementele sistemului organizației și între organizație și celelalte componente ale macrosistemului economico-social, precum și efectuarea unui transfer eficace de know how managerial. 11.4. Cultura organizațională și cultura managerială Din cele prezentate în subcapitolul anterior se desprinde concluzia că aria de cuprindere a culturii organizaționale este destul de largă și depășește sfera de
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
b. elaborarea, operaționalizarea și evaluarea strategiilor și politicilor organizaționale nu poate avea o fundamentare trainică fără cunoașterea științifică a caracteristicilor problemelor mediului organizațional și a interacțiunilor dintre acestea; c. organizația există, funcționează și se dezvoltă numai integrată în micro și macrosisteme, iar realizarea scopurilor, satisfacerea categoriilor de trebuințe specifice și asigurarea resurselor manageriale este posibilă numai în condițiile considerării lucrative a factorilor de mediu. Din cele expuse anterior reiese că aplicarea analizei SWOT în faza de conceptualizare a proceselor de management
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
forța unui postulat de neînlocuit, marcând teritoriul unor evidențe de concepție care au făcut carieră în filosofia secolului XX. Astfel, pornind de la o concepție universalistă a proceselor mentale se poate descoperi omogenitatea structurală a corpului comunitar, se poate determina coeziunea macrosistemelor spirituale. Iar interacțiunea membrilor unui grup social poate fi citită în cheie suprastructurală, putându-se degaja paradigme de comportament colectiv pornind de la concluzii superioare destinale. Sinteza pe care fiecare o face în spațiul interiorității sale poate folosi drept punct de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
realității sociale. Funcția socială a creativității urmărește, Însă, nu numai calitatea imediată a produsului creat, ci și efectele optimizante ale acestuia care au o sferă de acțiune din ce În ce mai largă, la nivel temporal și spațial, mergând chiar până la nivelul relațiilor de macrosistem. Fiecare societate stimulează și reflectă un tip aparte de creativitate. b) Funcția psihologică a creativității determină modul de realizare a procesului de creație, angajând toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman, cu unele accente evidente care 29 Rațiu Gheorghe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
realității sociale. Funcția socială a creativității urmărește, Însă, nu numai calitatea imediată a produsului creat, ci și efectele optimizante ale acestuia care au o sferă de acțiune din ce În ce mai largă, la nivel temporal și spațial, mergând chiar până la nivelul relațiilor de macrosistem. Fiecare societate stimulează și reflectă un tip aparte de creativitate. b) Funcția psihologică a creativității determină modul de realizare a procesului de creație, angajând toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman, cu unele accente evidente care 29 Rațiu Gheorghe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
folosită necorespunzător și decriptată ilegal. Este posibilă pierderea integrității, confidențialității și disponibilității datelor. Vulnerabilitatea Internet este de 100%, nefiind posibil să se conceapă un sistem total George-Ștefan COMAN 227 nevulnerabil. Elementele de vulnerabilitate pot fi evidențiate la nivel de microși macrosistem. Complexitatea fiind suficient de mică, vulnerabilitatea este controlabilă la nivel de microsistem. Sursele de risc sunt echipamentele, software-ul și bazele de date. În cazul echipamentelor principalii factori de vulnerabilitate, În afara problemelor normale generate de fiabilitatea intrinsecă a componentelor sistemului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
măsuri tehnice și prin reglementări internaționale. Opozanții unei asemenea abordări pot invoca spiritul de liberă inițiativă (free enterprise) care a contribuit mult la creșterea Internet și George-Ștefan COMAN 227 nevulnerabil. Elementele de vulnerabilitate pot fi evidențiate la nivel de microși macrosistem. Complexitatea fiind suficient de mică, vulnerabilitatea este controlabilă la nivel de microsistem. Sursele de risc sunt echipamentele, software-ul și bazele de date. În cazul echipamentelor principalii factori de vulnerabilitate, În afara problemelor normale generate de fiabilitatea intrinsecă a componentelor sistemului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
că lumea înconjurătoare a copilului cuprinde un microsistem (copilul însuși), un mezosistem (copilul, profesorul și colegii săi), un exosistem (copilul și relația lui cu școala privită ca un tot, cu părinții și cu alți factori externi) și, în sfârșit, un macrosistem (copilul în relație cu valorile culturale, sociale și educaționale și cu credințele oamenilor în general). în acest context, problemele care apar sunt văzute ca fiind rezultatul unei disfuncționalități între acestea. Interesul sporit în privința modelului ecosistemic se datorează faptului că acesta
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
abuzul persoanelor de vârsta a treia, membri ai familiei); în mezosistem (violența la locul de muncă, violența în școală, violența ritualurilor de inițiere în anumite grupuri); în exosistem (violența în comunitate, în spații publice, în instituții, pe stradă etc.); în macrosistem (la nivelul valorilor, al religiilor, al stereotipiilor și reprezentărilor sociale etc.). 1.3. Violența umană în paginile anterioare am vorbit despre manifestări violente în natură și despre violența omului ca individ sau în grup. Ca țintă și victimă a manifestărilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de disciplinare a lui; 13.este necesară o viziune ecosistemică în aprecierea incidenței maltratării copilului; chiar dacă în microsistemul familiei, copilul nu este expus la agresivități din partea membrilor familiei, el poate suferi de violență dezvoltată la nivel de mezosistem, exosistem sau macrosistem (Bronfenbrenner, 1979). Atunci când se lucreează cu copilul victimă, toate aceste nivele ierarhice vor fi luate în considerare atât sub aspectul factorilor de risc, cât și al resurselor, al factorilor tampon și protectivi disponibili. Utilizare acestei definiții are importante consecințe pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
consideră că vulnerabilitatea trebuie văzută mai degrabă ca o caracteristică a individului, în vreme ce factorii de risc sunt mai degrabă exteriori, aparținând mediului. în interacțiunile ființei vulnerabile cu factorii de risc și cei de protecție, aparținând microsistemului familiei, mezosistemului, exosistemului și macrosistemului unei societăți, se construiește continuu sănătatea fizică și mentală, subsumate conceptului de bunăstare a individului. Rolul experienței timpurii în construirea vulnerabilității. Vulnerabilitatea poate fi datorată specificului stadiului de dezvoltare a copilului sau a ființei umane și poate fi, în același
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
muncă și viața familiei Parcurgând lista mecanismelor care construiesc reziliența familiei observăm că la baza rezilienței familiei stă o anumită educație, un bun simț și respectul față de celălalt, cu diferențele lui. Contextul cultural în care funcționează familia, aspectele generate de macrosistem (valori, norme ce se reflectă la nivelul societății) sunt în cel mai înalt grad generatoare de reziliență sau dimpotrivă, de adversități ce vor tulbura viața familiei. Așa cum la nivelul individului, capacitatea de reflecție este un mecanism esențial de ieșire pozitivă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
politice, sociale, ecologice, culturale ale unei anumite societăți, în care comunitatea reprezintă o structură componentă. Așa cum am spus deja, reziliența familiei se manifestă și este sprijinită de contextul social în care funcționează familia, de comunitate, cu aspectele de mezo-, exoși macrosistem (Bronfenbrenner, 1979). Prin analogie cu reziliența individului și a familiei, reziliența comunitară reprezintă capacitatea unei comunități de a face față dificultăților cu care se confruntă. Depășirea dificultăților conduce la un plus de cunoștințe, abilități, capacități de confruntare cu dificultățile. „Reziliența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
membre ale UE; ● dezvoltarea cooperării cu organizații de cercetare științifică, organizații de învățământ superior și utilizatori din consorțiul DANUBIUS-RI și din afara lui, din Uniunea Europeană și din alte zone geografice, în vederea realizării de noi sisteme de management durabil și adaptativ al macrosistemelor fluvii-delte-mări pentru a asigura dezvoltarea socioeconomică a acestor regiuni, incluzând și utilizarea rațională a resurselor naturale biologice, geologice și energetice, convenționale sau neconvenționale, în condițiile schimbărilor climatice globale, precum și pentru creșterea vizibilității internaționale; ● asigurarea comunicării între instituțiile de cercetare, învățământ
PLANUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE din 22 iulie 2015 pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263784_a_265113]
-
ul este considerat o abatere a suprafeței litosferei față de un plan de referință general sau local. Acesta reprezintă baza unui macrosistem pe care îl alcătuiește împreună cu alte cinci elemente esențiale, și anume apa, atmosfera, viețuitoarele, solul și omul cu activitățile sale. Ca sistem este alcătuit dintr-o infinitate de elemente (forme de relief) cu dimensiuni, geneză, evoluție și vârstă diferite. Este
Relief () [Corola-website/Science/303219_a_304548]