KorAP: Find »[drukola/base=macrosocial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...11 >

273 matches

Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556

a indivizilor ei, dar și prin prisma modificărilor produse în cadrul acesteia în urma proceselor de industrializare și urbanizare, cu care este asociată modernitatea la nivel macrosocial. Așa încât le voi analiza în linii generale pe fiecare. Dacă abordăm modernitatea în sens larg, macrosocial și diacronic, principalele dimensiuni ale acesteia sunt industrializarea, urbanizarea, dezvoltarea modului capitalist de viață, constituirea statelor naționale, raționalizarea activităților prin organizări birocratice și secularizare. Definițiile date modernității sunt nenumărate, dar pentru a evoca aici doar una din cele clasice cea

Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431

al elevilortc "3. Aspecte psiho‑pedagogice privind profilaxia comportamentului deviant al elevilor" Munca de prevenire presupune cunoașterea și eliminarea cauzelor și a condițiilor care generează tulburările de comportament, la nivel microsocial (familie, școală, grup de prieteni), dar și la nivel macrosocial. • La nivelul școlii, activitatea profesorilor va trebui perfecționată prin absolvirea unor cursuri de psihologia copilului, sociologia familiei, sociologia moralei, metode și tehnici de intervenție psihologică (pentru cazuri mai deosebite). De asemenea, este necesară înființarea centrelor și a cabinetelor de consultanță

Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob (1998) [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681

putea să corespundă unei anumite faze de dezvoltare a influenței persoanelor respective, monomorfismul transformându-se treptat în polimorfism prin ceea ce Merton califică într-un mod metaforic ca fiind efectul „de halo” (Merton, 1968, p. 468). De la nivelul microsocial la nivelul macrosocial Noțiunile de elite localiste și elite cosmopolite au fost elaborate plecându-se de la datele culese cu privire la micromediul unui orășel. Totuși, trebuie menționat faptul că opoziția localist/cosmopolit are o aplicație mai largă. Mai întâi, poți fi „localist” la mai multe

Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384

candidaților - nu vor mai fi la un moment dat de actualitate, metodele analizei muncii vor continua să fie utile încă multă vreme, tocmai pentru a investiga noile tendințe în domeniul muncii pe care le aduc cu sine schimbările de la nivel macrosocial și macroeconomic. În consecință, utilizând aceleași metode ale analizei muncii dar în cu totul alte scopuri, vor fi elaborate noi produse ale acestei activități care să își găsească utilitatea în sfera psihologiei muncii și organizaționale. CUVINTE CHEIE Analiza muncii Fișa

Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191

român, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, atunci cînd Își propun să investigheze schimbările produse În mod artificial la nivelul structurii sociale și al comportamentului politic În lumea rurală În perioada comunistă, precum și consecințele acestora asupra satului românesc contemporan prin intermediul analizei microsociale a două sate: Nucșoara și Scornicești. Intenția mărturisită a autorilor este de a observa dacă schimbarea politică programată, impusă prin coerciție, se menține și după Încetarea acestui proces (p. 9). S-ar putea spune că lucrarea este un experiment deoarece

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684

științifice: juridice (dreptul familiei), economice (în special bugetele familiale), demografia (nupțialitate, fertilitate etc.), psihiatria (cu accent pe familia ca mediu potențator și terapizant al maladiilor psihice) și altele. Viziunile și preocupările acestor discipline se diferențiază în funcție de mai multe coordonate:de la macrosocial (sociologie, economie, demografie, istorie) la microsocial (microsociologia, psihologia socială, psihiatria); de la formal-normativ (politice, juridice, etice) la descriptiv-informal (sociologia, antropologia culturală, demografia, psihologia socială, psihiatria). Dar respectivele delimitări sunt mai mult de principiu, în fapt, între diversele ramuri ale științelor ce

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
întrebări presupune apelul mai substanțial la cercetări istorice și cultural comparative. În al doilea rând, s-au impus în comunitatea științifică noi date și metode. Demografia istorică, sociologia istorică și istoria socială au dezvăluit, cu argumente statistice, interdependențele la scară macrosocială dintre industrializare și structura și comportamentul familial. Aceste evenimente, înglobate într-o țesătură mai largă de cauze, au determinat următoarele orientări tematice principale: • Anticipate de W. Goode (1970), studiile despre familie se concentrează, prin îmbinarea unui număr mare de date

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
și demografie, asupra dinamicii diacronice a familiei, a „ciclului (cursului) de viață familial”. Se au în vedere aici perioada proximă premaritală („curtea”, sau date în engleză), nașterea copiilor, socializarea, desocializarea-resocializarea, bătrânețea, stadiul de văduvie etc. Acestea sunt analizate la scară macrosocială (cu date istorice și demografice) și ca procese concrete (microsociologie și psihologie socială). Dovada pertinenței teoriei ciclului familial este și recenta lucrare The Expended Family Life Cycle: Individual, Family and Social Perspectives, coordonată de B. Carter și M. McGoldrick (2005

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
și cu un grad avansat de exactitate. Sunt utilizate în acest sens metoda panel și analiza longitudinală a datelor, precum și, mai nou, analiza multinivelară, care agreghează, în principal prin metoda regresiei, date de la nivel individual, microcontextual (familie și comunitate) și macrosocial (vezi și Courgeau, 2003). b) Deși trecută acum într-un con de umbră, paradigma structural-funcționalistă și mai ales cea sistemică sunt angajate în abordarea familiei, chiar dacă tacit, prin sugestiile lor pe linia „sistem-subsistem”, „intrări-ieșiri”. Studierea structurilor și a relațiilor dintre

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
literatura de specialitate consacrată teoriilor despre familie, în particular, raportului funcționalism-confictualism, se vorbește (vezi, de exemplu, Leeder, 2004) de teorii critice radicale, începând cu cele care încearcă să explice stări și fenomene ale micromediului familial (neînțelegeri, violențe, disrupții) prin inegalități macrosociale (de clasă, de etnie, de gen social, de vârstă) și până la aplicarea teoriei sistemului mondial, datorată lui I. Wallerstein (1974). Mizând de data aceasta nu numai pe inegalitățile din interiorul unei țări, ci prioritar pe cele dintre țări și zone

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
se pot analiza perspectivele membrilor asupra propriei familii (nivelul microsocial, de „interior”); e important, în același timp, să fie surprinsă perspectiva altor instituții din comunitate asupra familiei în cauză (primăria, biserica, școala, vecinii), ceea ce ar însemna nivelul mezosocial; la nivel macrosocial ar interesa perspectivele diferitelor instanțe (științifice, politice, religioase, juridice etc.) asupra familiei ca instituție socială majoră în ansamblul societal, funcțiile și viitorul ei, mult dezbătuta problemă a valorilor familiale. În fine, prin analiza multiperspectivală se urmărește identificarea cu mijloace riguroase

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
roluri sociale, menaj). El este specific familiei nucleare, toate celelalte modele indicate implicând grupul familial extins. Antropologii culturali încearcă nu numai să descrie diferitele forme rezidențiale, ci să le și explice. Explicațiile se înscriu în general pe linia funcționalistă a macrosocialului și a avantajelor și dezavantajelor (costurilor și beneficiilor). Astfel, rezidența neolocală corespunde nevoilor societății moderne, unde se cere o independență crescută tânărului cuplu pentru a face față exigențelor muncii industriale și mobilității geografice și profesionale. Independența lui este posibilă fiindcă

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
cotidiene, ca și investigațiile empirice ne arată că la aproximativ aceleași condiții sociale, oamenii se comportă diferit și în privința violenței. Într-o abordare mai concretă a violenței din grupul familial, și cu deosebire în munca de asistență socială, alături de factorii macrosociali sunt imperios operante și variabilele de personalitate și de context. În acest sens s-au elaborat mai multe modele care încearcă să explice violența domestică, a căror descriere succintă arată astfel (apud Strong, DeVault, Sayad, 1998, pp. 454-455): • Modelul psihiatric

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
așteaptă explorări viitoare mai extinse. Ele vor aduce date noi și sugestii explicative în conturarea unui răspuns mai pertinent la întrebarea de ce în spațiul domestic se întâmplă atâtea abuzuri, nu puține sfârșind cu omoruri. Am văzut că se invocă factori macrosociali, comunitari, de personalitate. Trebuie avut tot timpul în vedere că ei acționează intercondiționat și într-un microcontext cu o înaltă specificitate, și anume cel mai dens și bine circumscris spațiu de interacțiune interpersonală cu cea mai bogată încărcătură afectiv-erotic-comunicațională și

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
mai mare libertate de dizolvare oficială a cuplurilor carențate, urmată de alegerea unui nou partener sau posibilitatea de a opta pentru o alternativă de viață nonmaritală (concubinaj, familie monoparentală, singurătate și libertate sexuală). Cultivarea nevoilor expresive este posibilă datorită schimbărilor macrosociale care au făcut ca individul să devină potențial independent de familie. S-au modificat, altfel spus, funcțiile și natura familiei: socializarea și educația sunt asigurate acum de instituții publice, la fel și sănătatea. Chiar funcția de suport emoțional și afectivitate

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
valori importante economisirea banilor, efortul sistematic și autocontrolul. Motivația afirmării personale, aprecierea în funcție de statutul dobândit, și nu de cel prescris (înnăscut) constituiau atribute ce coincideau perfect cu cererile producției individuale. În lumea modernă și postmodernă continuă interacțiunile fine dintre factorii macrosociali și structurile familiale (din ce în ce mai pronunțat și stilurile de viață alternative familiei clasice). Condiționările dintre cele două realități sunt reciproce, dar așa cum remarcă G. Bryjak și M. Soroka (2001), nu trebuie să fii neapărat marxist ca să recunoști că determinația fundamentală este

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
vârstă. Schimburile intergeneraționale" Sociologia și antropologia ultimelor decenii și-au intensificat preocuparea pentru problematica schimbului social la nivel intergenerațional. Aceasta privește din plin și structurarea și dezvoltarea grupului domestic, fie că este vorba de transferuri de capitaluri intergeneraționale la palierul macrosocial, fie mai ales în interiorul sistemului familial și de rudenie. Macrotransferurile dintre generații vizează pensiile, ajutoarele sociale, alocațiile pentru copii, gratuitățile de școlarizare și alte metode prin care societatea, în forma ei instituționalizată (în principal statul), acordă drepturi material-financiare unor categorii

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
simptome sau de a rezolva probleme psihice ale pacienților care solicită acest lucru. Asistența socială a familiei presupune o viziune și un tratament ecologic al grupului familial (locul ei în comunitate, relațiile cu alte instituții sociale, impactul evenimentelor și structurilor macrosociale). După cum s-a arătat, pentru lucrătorul social (social worker), o familie este cu probleme și atunci când aceasta nu și le recunoaște. Ceea ce nu e cazul cu psihoterapeutul. O proeminentă figură a terapiei familiale americane, J. Haley (1976, p. 5), nota

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
în analiza și soluționarea unor probleme este vizibil și în cazul terapiei familiale, vorbindu-se despre modele metacadru (metaframe), care să încorporeze într-o manieră cât mai articulată dimensiuni, factori și variabile ce țin de individ, mediu familial, comunitate și macrosocial (Nicholas, 2005). Se regăsesc aici, desigur, dezideratele expuse anterior, ale contextualismului și ale „familiei-sistem social mai larg”. • Terapii etichetate ca postmoderniste (vezi, pe larg, Goldenberg și Goldenberg, 1996), care pun în centru construirea împreună, pacient-terapeut, a unor soluții imediate, lăsând

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608

bază), o mentalitate (un sistem de norme, crezuri, atitudini), clădită pe acel nucleu, și o opinie publică (reacții mai mult sau mai puțin consensuale la diferite evenimente, situații, personalități marcante). Atât la nivel individual, cât și la cel grupal sau macrosocial, se poate spune că gradul de stabilitate (și, în consecință, de rezistență la schimbare) este: valori, norme, atitudini și opinii. Acestea din urmă sunt mult mai fluctuante și versatile. Modelul prezentat mai sus, ca, de altfel, și delimitările conceptuale operate

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
că valorile sunt împărtășite, la modul planetar și în diferite societăți umane apărând configurații de consensuri axiologice. Există, altfel spus - detectabile nu numai prin anchete și sondaje -, fenomene de masă, tendințe statistice de a urma anumite trasee valorice, de unde caracterul macrosocial. În acest sens, foarte des apare utilizată expresia „valori sociale”. Din respectiva perspectivă, constatări mai importante par a fi cele prezentate în continuare. Datorită unui complex de cauze, dintre care avansul tehnologic și al mijloacelor de comunicare în masă este

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
Este o altă problemă însă că în regim individual sau grupal există asemenea ierarhii, atestate prin cercetări empirice. Or, tocmai constatarea că există o diversitate de orientări valorice, de credințe despre ce este demn de urmat în viață la nivel macrosocial, unele foarte diferite de cultura euroamericană, a pus în discuție nu doar faptul că nu putem vorbi despre un monism valoric (o singură valoare dominantă), ci și pe acela al existenței unui model unic al pluralismului valoric, în particular cel

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
destul de mult psihologia cognitivă contemporană. Dar, în fond, aceste mecanisme se suprapun în considerabilă măsură pe ceea ce de multă vreme omenirea numește obișnuințe sau deprinderi, fenomen luat în serios de P. Bourdieu (1999) sub formula de „habitusuri” chiar în explicarea macrosocialului (vezi Iluț, 2000). „Habitusul” a fost introdus însă ca un factor deosebit de important în modele atitudinal-comportamentale care încearcă să prindă sintetic atât cele două orientări (atitudinea față de obiect și atitudinea față de comportament), cât și alte componente ale configurației în cauză

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
problemă a relației dintre atitudinile și conduitele oamenilor, psihologii sociali au resimțit acut nevoia de a suplimenta nu doar numărul ca atare al variabilelor luate în considerare, ci și natura acestora. Și, dacă multă vreme factorii ce țin de mezosau macrosocial au fost implicați indirect în modelele explicative, sub forma „normelor interiorizate”, a „valorilor personale individuale” sau a altor parametri, astăzi tot mai mult specialiștii din domeniu includ explicit variabilele de mediu sociocultural. Probabil că și sub influența psihologiei sociale europene

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
că săracii se află într-o astfel de situație pentru că nu urmează principiul realizării individuale prin efort susținut. Condiția lor de marginali sau chiar excluși social s-ar datora factorilor endogeni (lipsă de disciplină și activism etc.), și nu celor macrosociali exteriori. Pe de altă parte, întrucât ideologia nu este perfect coerentă și mai cu seamă pentru că indivizii își pot însuși idei din diverse sisteme ideologice, se întâmplă ca la tot mai multe persoane să apară atitudini ambivalente sau duale. Asemenea

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]