46 matches
-
care reflectă, la rândul său, un curent „marginalizat” de Biserică. Mai Încolo mă voi opri asupra unei alte lucrări, unde autoarea merge până la capătul raționamentului ei. Jane Schaberg se oprește asupra episodului Noli me tangere, văzând În el cheia misterului magdalenian. Schaberg pleacă de la presupoziția că episodul cu pricina figura, inițial, și În Evanghelia după Marcu, dar, probabil din cauza unor conflicte interne, dictate și de viziunea machistă a apostolilor, el a fost eliminat. S-a păstrat, nu Întâmplător, numai la Ioan
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
nu s-a făcut nimic mai bun de atât", decretează un specialist "un profesionist, considerat, de către cei mai mulți, ca fiind cel mai calificat în materie de artă", spune Bataille pentru a nu-l numi pe Picasso. Să fi fost deci omul magdalenian preocupat de producerea frumosului? A existat, oare, în producțiile sale, o adevărată intenție estetică? Picasso nu avea nicio îndoială, și trebuie să fi avut oarece competență în domeniu. Se prea poate ca aceste picturi parietale să fi avut și o
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
o stilizare puternică. Totul se petrece ca și cum ciclul paleolitic s-ar "repeta", mai strălucitor și mai scurt, în ciclul greco-latin, pe care-l reia ciclul creștin, apoi cel al artei moderne. Cronologia nu indică așadar maturitatea unei arte. O figură magdaleniană din anul 10000 are mai multă precizie anatomică sau "fotografică" decât o figură asiriană de la 2000. În Nigeria, arta antică de la Ife, notează Leroi-Gourhan, este mai "evoluată" decât arta neagră contemporană. Bineînțeles, ciclurile nu reîncep de la zero, deoarece umanitatea nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este, prin urmare, la fel de "inocent" ca primul, iar al treilea și mai puțin (suprarealismul folosește procedee de asamblare cunoscute deja în paleolitic, dar ocupându-se cu atenție de ele). Statuetele cretane, de exemplu, nu urmăreau asemănarea mai mult decât figurile magdaleniene, iar emergența figurativă a întârziat în acest al doilea ciclu grec, secole, nu milenii. Fiecare ciclu spune totul, din ce în ce mai repede. El etalează toate potențialitățile imaginii, în aceeași ordine ca și celelalte și sub același titlu. Acesta ar putea fi, împrumutându
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
am hotărât să mai caut o dată grota de care mă simțisem atras dintotdeauna, grota aceea, locul plin de vestigii ce ne dusese cel mai departe înapoi în trecut, cu treizeci de mii de ani în urmă, în epoca pietrei timpurii magdaleniene. Cultura ei devenise celebră prin desenul peșterii din Lascaux, pe care doi băieți o descoperiseră printr-o întâmplare. W. stătea în mijlocul acelor oameni care fuseseră invitați în cel mai luxos restaurant din oraș ca să serbeze jubileul firmelor. Urma să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
întreprinderi industriale, în sensul cel mai modern al termenului, cu toate că datează din vremurile preistorice, care produceau în masă anumite tipuri de obiecte sau de ustensile pentru nevoile pieței. În sud-vestul Franței, la poalele Pirineilor, se țineau tîrguri intertribale în epoca magdaleniană, cu aproximativ cincisprezece mii de ani în urmă. Aici se vindeau scoici importate de pe coastele Atlanticului și ale Mediteranei, unelte confecționate dintr-un silex care nu era de proveniență locală, precum și dispozitive pentru lansarea suliței sau harponului, fabricate în serie
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ori într-o peșteră și nu le lasă să iasă decît unul cîte unul ca să-i aprovizioneze pe ai săi sau chiar le ține pe toate prizoniere ca să provoace o foamete. Acum cincisprezece sau douăzeci de mii de ani, vînătorii magdalenieni prac ticau poate o creștere simbolică a animalelor atunci cînd reuneau repre zentări de animale foarte diverse în spațiul restrîns al peșterilor cărora le decorau pereții. În concluzie, toate dispozițiile mentale și majoritatea tehnicilor pe care le presupun agricultura și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
început decît la fabricarea de ornamente și podoabe. Cea mai veche combinație chimică de tip industrial rea lizată de om a fost poate aceea a fosfatului tetracalcic, făcută în mai multe etape, dar nu în scopuri economice : o datorăm pictorilor magdalenieni care, acum circa șaptespre zece mii de ani, au căutat să obțină un pigment de o nuanță particulară. Erau animați de preocupări estetice. Să nu încercăm să reducem toate tipurile de dezvoltare socială la un model unic și să recunoaștem că
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
vest-european, se caracterizează prin apogeul sculpturii monumentale, al basoreliefurilor devenite clasice, dar și prin continuarea artei parietale. Artiștii epocii au realizat adevărate frize de animale sculptate (Fourneau-du-Diable, Tuc d’Audobert Franța), de unde se poate deduce o anumită religiozitate a vânătorii; Magdalenianul, ultima cultură a Paleoliticului superior central- și vest-european, este datat între 18.000 și 11.500 BP și se caracterizează prin apogeul artei parietale, îndeosebi în spațiul franco-cantabric. În cadrul acestor culturi arheologice, cu sanctuare în grotele cu opere de artă
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Megaceros au fost găsite numeroase crenguțe, rămurele (unele păreau să fi fost înmănunchiate), pe care le folosiseră la întinderea coloranților, o lance din ivoriu de mamut și numeroase piese din silex, folosite la gravat. Ca și în grotele cu picturi magdaleniene, si aici (dar suntem cu 17 milenii mai devreme) se constată deplina stăpânire a procedeelor artistice, măiestria dovedită de artiștii aurignacieni neputând fi marcată decât de aspectele și de rigorile religioase, dar fără “canoanele” impuse mult mai târziu. Grota Arcy-sur-Cure
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
feroce, ca element al ideologiei religioase, pe care o mai întâlnim numai în realizările artistice aurignaciene și gravettiene din Europa Centrală și de est, dar din domeniul artei mobiliare, căci preocupările pentru arta rupestră se vor mai întâlni numai în Magdalenianul francez, dar reprezentările vor fi centrate pe prezența erbivorelor (cai, bizoni, bouri), care devin subiecții noilor credințe religioase. În restul Europei Centrale și de Vest există nu puține descoperiri care s-ar putea include în categoria sanctuarelor acestei perioade, prin
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
mai ales în Spania, unde unele peșteri, printre care se remarcă grota Parpallo, cu cele peste 5857 plachete ornate, unele pe ambele suprafețe, gravate și pictate, cu motive antropomorfe, zoomorfe, geometrice, care denotă o ideologie religioasă unică în cadrul manifestărilor epocii. Magdalenianul reprezintă apogeul creației artistice din toate timpurile, dar și al celor mai impunătoare sanctuare cu rosturi de catedrale. Cele mai importante, dintre numeroasele stațiuni unde comunitățile umane au reprezentat unicitatea gândirii religioase, sunt: Altamira, Spania, ale cărei începuturi sunt deja
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
au fost remarcate în 1941, fiind cumpărată de dr. J. Gaussen în 1955 (J. Gaussen, 1964). Cercetările arheologice au identificat bogate și variate resturi osteologice de cai, reni, antilopa saiga, lup, vulpe, păsări, puține bovidee, unelte din roci locale, specifice Magdalenianului, 9 sulițe din os, cu șănțuire longitudinală. Figurația parietală se întinde în 20 de săli ale culoarului, uneori separate de extinderi laterale. Au fost identificate două sanctuare, primul la intrare (distrus de excavații), cu gravuri de cai-bizoni-semne diverse; al doilea
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
dintre om și animal, nu este greu să ghicim funcțiile unui specialist al extazului. Au fost puse, de asemenea, în legătură cu șamanismul desenele numite "la raze X", adică figurând scheletul și organele interne ale animalului. Aceste desene, atestate în Franța în timpul magdalenianului (~ 13000-6000) și în Norvegia între ~ 6000-2000, se regăsesc în Siberia 24 Cf. J. Maringer, op. Cit., p. 145. 25 Cf. J. Ucko și A. Rosenfeld, fig. 89 și pp. 204, 206. 26 H. Kirchner, "Ein archăologischer Beitrag zur Urgeschichte des Schamanismus
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ceremonii sezoniere sau periodice erau fixate cu mult timp înainte, cum se întâmplă, în zilele noastre, la siberieni și la indienii din America de Nord. Acest "sistem" de notări s-a menținut mai mult de 25000 de ani, din aurignacianul timpuriu până în magdalenianul târziu. După A. Marshak, scrierea, aritmetica și calendarul propriu-zis, care își fac apariția în primele civilizații, se referă probabil la simbolismul care impregnează "sistemul" de notare prin semne utilizat în paleolitic 32. Orice s-ar spune despre teoria generală a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
precum și o seamă de sculpturi căzute din pereții grotei. În anul 1950 ,în acelaș loc, mai avale, într-o scobitură în stâncă, au dat la iveală sculptura unui cal care își întoarce capul. Aceasta era o porțiune dintr-o friză magdaleniană din așa numitul adăpost Abri Bourdois., După 1952, când s-a pensionat de la universitate, a petrecut cea mai mare parte a timpului în Franța, consacrându-se în continuare muncii arheologice. În anii 1958 - 1964 a condus săpături în Liban, la
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
000 de ani în urmă, spre sfârșitul ultimei ere glaciare) este ultima cultură a paleoliticului superior european. Numele a fost derivat de la site-ul Abri de la Madeleine, aproape de Tursac, Dordogne, Franța, excavat încă din 1863 de către Gabriel de Mortillet. Epoca Magdaleniană se caracterizează prin producerea de lame și miniaturizarea uneltelor de piatră (microliți). Începe prelucrarea de fildeș și os, cu decor rafinat și coliere sunt realizate cu dinți de carnivore. Inovațiile Magdaleniene constau în principal în prelucrarea osoaselor (din cioc de
Magdalenian () [Corola-website/Science/327695_a_329024]
-
excavat încă din 1863 de către Gabriel de Mortillet. Epoca Magdaleniană se caracterizează prin producerea de lame și miniaturizarea uneltelor de piatră (microliți). Începe prelucrarea de fildeș și os, cu decor rafinat și coliere sunt realizate cu dinți de carnivore. Inovațiile Magdaleniene constau în principal în prelucrarea osoaselor (din cioc de papagal făceau flaut cioc), piroane, spatule, cârlige, ace și bastoane. Acestei perioade îi aparține perioada de glorie a picturii rupestre, ale cărei varietate și calitate sunt martore picturile murale celebre din
Magdalenian () [Corola-website/Science/327695_a_329024]
-
de papagal făceau flaut cioc), piroane, spatule, cârlige, ace și bastoane. Acestei perioade îi aparține perioada de glorie a picturii rupestre, ale cărei varietate și calitate sunt martore picturile murale celebre din peșterile de la Altamira, Font-de-Gaume, Lascaux și Niaux. Cultura Magdaleniană este divizată, nu în unanimitate, în "vechi Magdalenian" (I-III) " Magdalenian recent " (IV-VI) " Magdalenian terminal".
Magdalenian () [Corola-website/Science/327695_a_329024]
-
ace și bastoane. Acestei perioade îi aparține perioada de glorie a picturii rupestre, ale cărei varietate și calitate sunt martore picturile murale celebre din peșterile de la Altamira, Font-de-Gaume, Lascaux și Niaux. Cultura Magdaleniană este divizată, nu în unanimitate, în "vechi Magdalenian" (I-III) " Magdalenian recent " (IV-VI) " Magdalenian terminal".
Magdalenian () [Corola-website/Science/327695_a_329024]
-
este că C. Pyrenaica a evoluat de evoluat de la un strămoș legat de Capra Caucaziana din orientul mijlociu la începutul ultimei perioade glaciare(120-80 km) ). C. pyrenaica probabil sa mutat de la Alpii de nord prin sudul Franței în zona perioadei Magdalenian aproximativ la 18 milioane de ani. Dacă acesta este cazul C. caucasica praepyrenaica ar fi putut fi mai diferit de celelalte trei specii de ibex care locuiau în Peninsula Iberică decât oamenii de știință știu în prezent. De exemplu, aceasta
Ibexul din Pirinei () [Corola-website/Science/334519_a_335848]